STRĂCHINÚȚĂ, străchinuțe, s. f. Diminutiv al lui strachină; străchioară. – Strachină + suf. -uță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
STRĂCHINÚȚĂ s. (reg.) străchinea, străchioară.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
străchinúță s. f., g.-d. art. străchinúței; pl. străchinúțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink