SÉDIU, sedii, s. n. Clădire sau loc unde își are administrația și unde își desfășoară activitatea o instituție sau o organizație. ♦ Fig. Centru, focar. Sediul reflexelor. – Din it. sedio.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SÉDIU s.n. Loc, clădire unde funcționează de obicei o instituție publică sau o organizație de masă. ♦ (Fig.) Centru, focar. [Pron. -diu. / < it. sedio].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SÉDIU s. n. 1. loc, clădire unde își desfășoară activitatea o instituție, o organizație etc. 2. (fig.) centru, focar. (< it. sedio, lat. sedium)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SÉDIU s. 1. v. reședință. 2. v. local.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
SÉDIU s. v. centru.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
sédiu s. n. [-diu pron. -diu], art. sédiul; pl. sédii, art. sédiile (sil. -di-i-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SÉDIU ~i n. 1) Loc unde își desfășoară activitatea o organizație sau o instituție. 2) fig. Centru de conducere și de propagare a unor idei și influențe; focar. [Sil. se-diu] /<lat. sedium, it. sedio
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink