TĂFĂLÓG, -OÁGĂ, tăfălogi, -oage, adj. (Reg.) Cu mișcări încete, molâu. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
tăfălóg adj. m., pl. tăfălógi; f. sg. tăfăloágă, pl. tăfăloáge
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink