TĂIÓS, -OÁSĂ, tăioși, -oase, adj. I. (Despre obiecte) Care este ascuțit, dur și poate tăia; ascuțit. II. Fig. 1. (Despre vânt, ger etc.) Care biciuiește trupul sau fața, care îți dă senzația că te taie. 2. (Despre privire, glas etc.) Pătrunzător, aspru, ascuțit. 3. (Despre vorbe, stil etc.) Mușcător, caustic. – Tăia + suf. -os.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TĂIÓS adj. v. ascuțit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
TĂIÓS adj. v. aspru, răstit, ridicat, sarcas-tic, satiric.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Tăios ≠ netăios, tocit, tunchit
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
tăiós adj. m., pl. tăióși; f. sg. tăioásă, pl. tăioáse
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TĂIÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) (despre obiecte) Care taie bine; ascuțit. Cuțit ~. 2) fig. (despre vânt, ger) Care produce senzația de biciuire, de tăiere. 3) și adverbial fig. (despre privire, glas, vorbe) Care parcă taie; ascuțit. /a tăia + suf. ~os
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink