TĂTÁRNICĂ, tătarnice, s. f. Plantă erbacee, spinoasă, din familia compozitelor (Echinops commutatus). – Probabil de la tătar.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TĂTÁRNICĂ s. (BOT.; Echinops commutatus) (reg.) armurar, căpățânoasă, rostogol, scaiete, măciuca-ciobanului.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
tătárnică s. f., g.-d. art. tătárnicei, pl. tătárnice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink