Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
tarábă (tắrăbi), s. f. – Tejghea, masă de expus mărfurile. Tc. tarab, din arab. darabah (Șeineanu, II, 348). – Der. tarabagiu, s. m. (negustor de la tarabă); tărăbuță, s. f. (bagaje, catrafuse) se folosește mai ales la pl.
Sursa: Dicționarul etimologic român