TELEMÁTICĂ s. f. tehnica transmiterii la mare distanță și a valorificării informațiilor, care combină informatica cu sateliți și alte procedee moderne de comunicații. (< fr. télématique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
telemátică s. f., g.-d. art. telemáticii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TELEMÁTIC, -Ă, telematici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Tehnică de transmitere și prelucrare automată a informației la mare distanță prin intermediul sateliților și al altor procedee moderne de comunicație. 2. Adj. Care folosește rețelele de telematică (1). – Din fr. télématique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
telemátic adj. m., pl. telemátici; f. sg. telemátică, pl. telemátici
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink