Rezultate din textul definițiilor
ȘCHIOP, -OÁPĂ, șchiopi, -oape, adj., s. f. 1. Adj. (Adesea substantivat) Care are un picior mai scurt decât celălalt (sau celelalte), căruia îi lipsește un picior; care șchiopătează când merge, infirm sau bolnav de un picior. ♦ P. a**l. (Despre obiecte) Care nu se sprijină în egală măsură pe toate picioarele; care nu are stabilitate. ♦ Fig. (Despre versuri) Cu unitățile metrice incomplete; cu imperfecțiuni de ritm sau rimă; nereușit, slab. 2. S. f. Măsură populară de lungime, egală cu distanța de vârful degetului mare până la vârful degetului arătător, când cele două degete sunt îndepărtate la maximum unul de altul. ◊ Expr. De o (sau cât o) șchioapă = mult mai mic (sau mult mai mare) decât normal. – Din lat. *excloppus.

SOLIDÁR, -Ă, solidari, -e, adj. 1. Legat (de cineva sau de ceva) printr-o responsabilitate și un interes comun; unit. ♦ De care răspund în egală măsură și împreună mai multe persoane; spec. care leagă între ei într-un raport de obligații mai mulți creditori și un debitor sau mai mulți debitori și un creditor. 2. Care este legat prin construcție de altă piesă sau de alt obiect, formând împreună un tot unic. – Din fr. solidaire.

RECIPRÓC, -Ă, reciproci, -ce, adj. (Despre acțiuni, fenomene, sentimente etc.) Care acționează unul asupra celuilalt, care se influențează unul pe altul, care vine din amândouă părțile; p. ext. care angajează în egală măsură. ◊ (Log.) Propoziții (sau judecăți) reciproce = propoziții (sau judecăți) în care subiectul uneia poate deveni predicatul alteia, și invers. (Gram.) Reflexiv reciproc = formă verbală care arată că acțiunea este făcută în același timp de două sau de mai multe subiecte, fiecare dintre ele suferind, în general, efectele acțiunii făcute de celelalte. (Mec.) Figură reciprocă = figură cu ajutorul căreia se determină forțele care acționează în barele unei grinzi cu zăbrele. (Mat.) Ecuație reciprocă = ecuație care, pe lângă orice soluție dată, admite ca soluție și valoarea inversă a acesteia. Teoremă reciprocă (și substantivat, f.) = teoremă ale cărei premise sunt concluziile altei teoreme, și invers. Numere reciproce = numere care, înmulțite unul cu celălalt, dau un produs egal cu unitatea. – Din fr. réciproque, lat. reciprocus.

RÚGBI s. f. Joc sportiv desfășurat între două echipe a câte 15 jucători, pe un teren de formă dreptunghiulară, având ca obiect de joc o minge ovală pe care jucătorii o pot folosi, în egală măsură, cu piciorul sau cu mâna. [Scris și: rugby] – Din engl., fr. rugby.

BILATERÁL ~ă (~i, ~e) 1) Care are două laturi; cu două laturi (opuse). 2) Care ține concomitent de două aspecte opuse ale unui întreg. 3) (despre frunze) Care este așezat simetric față de un ax. 4) (despre convenții, contracte etc.) Care obligă în egală măsură ambele părți contractante. /<fr. bilatéral

RECIPRÓC ~că (~ci, ~ce) și adverbial 1) (despre acțiuni, fenomene etc.) Care se realizează concomitent; care se influențează unul pe altul; mutual. 2) (despre convenții, acorduri etc.) Care obligă în egală măsură părțile contractante. /<fr. réciproque, lat. reciprocus

ANTINOMÍE s.f. Contradicție categorică între două legi, două teze sau principii filozofice care se exclud reciproc și care, în caz că nu se ține seamă de realitatea obiectivă, pot fi în egală măsură demonstrate logic. V. paradox. {Gen. -iei. / < fr. antinomie, cf. it., lat., gr. antinomia < gr. anti – contra, nomos – lege].

RUGBI s.n. Joc sportiv care se practică cu o minge ovală, mânuită în egală măsură cu picioarele și cu mâinile între două echipe de câte 15 jucători, timp de 80 de minute, în două reprize. [Pron. rúi-, scris și rugby, / < fr., engl. rugby].

POLILINGVÍSM s.n. Întrebuințare curentă și în egală măsură a mai multor limbi diferite de către același individ sau același grup social. [Cf. fr. polylinguisme].

RECIPRÓC, -Ă adj. (Despre acțiuni, fenomene, sentimente etc.) Care acționează unul asupra celuilalt; mutual. ♦ Ecuație reciprocă = ecuație cu o singură necunoscută, ale cărei rădăcini sunt două câte două, una reciprocă celeilalte; teoremă reciprocă (și s.f. ) = teoremă ale cărei premise sunt concluziile altei teoreme și invers; judecăți reciproce = judecăți în care subiectul uneia poate să devină predicatul celeilalte și invers; reflexiv reciproc = reflexiv care arată că acțiunea este făcută simultan de două obiecte, fiecare dintre acestea suferind efectele acțiunii celuilalt. ♦ (Despre convenții, obligații) Care angajează în egală măsură părțile contractante. [< fr. réciproque, cf. lat. reciprocus].

POLILINGVÍSM s. n. folosirea curentă și în egală măsură a mai multor limbi de către același individ sau grup social. (< fr. polylinguisme)

RECIPRÓC, -Ă adj. (despre fapte, fenomene, sentimente) care acționează unul asupra celuilalt. ♦ (mat.) ecuație ~ă = ecuație care, pe lângă orice soluție dată, admite ca soluție și valoarea inversă a acesteia; teoremă ~ă (și s. f.) = teoremă ale cărei premise sunt concluziile altei teoreme și invers; judecăți če = judecăți în care subiectul uneia poate deveni predicatul celeilalte și invers; reflexiv ~ = reflexiv care arată că acțiunea este făcută simultan de două subiecte, fiecare dintre acestea suferind efectele acțiunii celuluilt. ◊ (despre convenții, obligații) care angajează în egală măsură părțile contractante; mutual. (< fr. réciproque, lat. reciprocus)

nóu (nóuă), adj. – Recent, proaspăt, tînăr. – Mr. nou, noauă, megl. nou, nouă, istr. now, nowe. Lat. nōvus (Pușcariu 1192; Candrea-Dens., 1246; REW 5972), cf. it. nuovo (sard. nou), prov. nueu, fr. neuf, sp. nuevo, port. nono.Der. noutate, s. f. (știre proaspătă, inovație, schimbare), care poate fi în egală măsură der. intern cu suf. -tate sau reprezentant al lat. nōvĭtātem (Pușcariu 1194; Candrea-Dens., 1247); înoi, vb. (a renova, a împrospăta; a repune; a repeta; a reface; înv., a purifica, a reface o biserică; refl., a îmbrăca pentru prima oară ceva); înoitură, s. f. (înv., restaurare, reabilitare, inovație); înoitor, s. m. (înv., inovator); reînoi, vb. (a renova, a repeta), creație improprie; pre(î)noi, vb. (a renova); pre(î)noitor, adj. (renovator, reformator). Novitale, s. f. pl. (noutăți de ultimă oră), din it. novità, probabil prin intermediul ngr., este înv. (sec. XIX).

BILÍNGV, -Ă, bilingvi, -e, adj. 1. Care vorbește în mod curent și în egală măsură două limbi. 2. Scris în două limbi. ◊ Dicționar bilingv = dicționar care cuprinde cuvintele unei limbi traduse în altă limbă. – Fr. bilingue (lat. lit. bilinguis).

HORRIBLE DICTU (ET AUDITU) (lat.) groaznic de spus (și de auzit) – Introducere în atmosferă în vederea relatării unor fapte grave. Are, în egală măsură, un sens ironic.

Aphrodite, una dintre cele mai mari divinități ale lumii grecești, împrumutată ulterior și de romani și asimilată cu Venus (v. și Venus). Aphrodite era zeița dragostei și a frumuseții. Cu privire la nașterea ei existau două versiuni: după una, era fiica lui Zeus și a Dionei, după cea de-a doua s-ar fi născut din spuma mării. Căsătorită cu Hephaestus, a fost iubită de Ares, zeul războiului (v. și Ares), de Dionysus, Hermes și Poseidon, dintre zei, iar dintre muritori de Anchises și Adonis (v. și Adonis). A avut mai mulți copii: cu zeul Hermes pe Eros, cu Ares pe Anteros și pe Harmonia, cu muritorul Anchises (v. și Anchises) pe Aeneas etc. În legătură cu farmecul și cu puterea Aphroditei circulau numeroase legende: un episod cunoscut este acela al infidelității ei față de Hephaestus care, descoperind legătura ei cu Ares, a chemat toți zeii Olympului drept martori, surprinzîndu-i împreună pe cei doi. Un alt episod, celebru de data aceasta, este judecata lui Paris: Zeus a poruncit ca mărul de aur aruncat de Eris, zeița vrajbei, și revendicat în egală măsură de Hera, Athena și Aphrodite, să fie acordat de un muritor, Paris, aceleia pe care o va socoti el mai frumoasă. Cele trei zeițe s-au înfățișat înaintea lui Paris (v. și Paris) pe muntele Ida și au început să-și laude farmecele, promițîndu-i fiecare cîte un dar. Cucerit de frumusețea Aphroditei și de darul făgăduit de ea – acela de a o lua de soție pe cea mai frumoasă muritoare, pe Helena – Paris i-a dat ei mărul. Alegerea Aphroditei și răpirea Helenei au constituit originea războiului troian. În cursul acestui război, în care rivalele ei, Hera și Athena, au sprijinit tabăra adversă, Aphrodite i-a ajutat în mod constant pe troieni, în special pe Paris și pe Aeneas. Ea a fost chiar rănită în luptă de către Diomedes. Dacă n-a putut împiedica moartea lui Paris și distrugerea Troiei, în schimb, salvarea lui Aeneas se datorește Aphroditei, care l-a ajutat să ajungă pe țărmurile Italiei. Tot datorită acestui fapt zeița era socotită, sub numele de Venus, drept divinitate protectoare a Romei (v. Venus). Aphrodite avea sanctuare celebre la Paphos, Cnidus, Delos, Sicyon etc. Cultul ei era celebrat în întreaga lume helenică, cu precădere în insulele Cyprus și Cythera.

Hera, fiica lui Cronus și a Rheei, a fost și ea înghițită, imediat după naștere, împreună cu ceilalți frați ai ei, de către Cronus (v. și Cronus). În timpul luptei dintre Zeus și Cronus, Hera a fost încredințată zeiței Tethys și lui Oceanus, care au crescut-o. Mai tîrziu, ea s-a căsătorit cu fratele ei Zeus, devenind „soția legitimă” a stăpînului lumii. În această calitate ea era considerată drept protectoarea căminului, a căsătoriei și, în general, a femeilor măritate. Cu Zeus, Hera a avut patru copii: pe Ares, Hebe, Hephaestus și Hithyia. Împărțind tronul, dar nu și puterea marelui ei stăpîn, Hera e adesea înfățișată ca o soție geloasă și nesăbuit de violentă, care ușor se simte jignită și nu pregetă să se răzbune crunt pentru toate infidelitățile săvîrșite de soțul ei. Adeseori mînia ei se vădește capricioasă și nejustificată. Jignirea adusă de judecata lui Paris frumuseții ei, de pildă, a contribuit în cea mai mare măsură la declanșarea războiului troian (v. Paris), iar pe Tiresias l-a lipsit de vedere pentru simplul fapt că a îndrăznit să-și exprime o părere care nu a fost pe placul ei (v. Tiresias). Hera urmărește și pedepsește în egală măsură atît pe muritoarele iubite de părintele zeilor, ca de pildă pe Io, pe Semele sau pe Callisto, cît și pe copiii acestora: Heracles, Dionysus etc, (v. numirile respective). Rareori îi sprijină pe muritori, ca, de pildă, pe Achilles, Menelaus, argonauți etc. În mitologia romană Hera era identificată cu Iuno (v. și Iuno).

CALORÍE, calorii, s. f. Unitate de măsură egală cu cantitatea de căldură care ridică temperatura unui gram de apă distilată de la 19,5 la 20,5 °C; unitate de măsură care indică valoarea energetică a unui aliment. ◊ (Fiz.) Calorie mare = kilocalorie. – Din fr. calorie.

GIGACALORÍE, gigacalorii, s. f. (Fiz.) Unitate de măsură egală cu un miliard de calorii. – Din fr. gigacalorie.

HILÉR, hilere, s. n. Veche unitate de măsură egală cu două prăjini și trei palme.

RAD, razi, s. m. (Fiz.) Unitate de măsură egală cu doza radiației care cedează o energie de 100 de ergi unui gram din substanța în care este absorbită. – Din fr. rad.

DECASTÉR, decasteri, s. m. Unitate de măsură egală cu zece steri, folosită pentru volumul lemnelor. – Din fr. décastère.

SIEMENS s. n. (Fiz.) Unitate de măsură egală cu conductanța unui conductor a cărui rezistență electrică este de un ohm. [Pr.: zímăns] – Din fr. siemens, germ. Siemens.

AN2 ~i m. Perioadă de timp cuprinzând 12 luni, în care Pământul face o revoluție în jurul Soarelui. ◊ ~ bisect (sau bisectil) an având 366 de zile. An-lumină unitate de măsură egală cu distanța străbătută de lumină în vid într-un an. Pe ~ în cursul unui an. ~ agricol perioadă de timp de la o toamnă la alta, cât ține ciclul de lucrări agricole. Cu ~ii a) timp îndelungat; b) cu trecerea anilor. ~i de zile ani în șir. Din ~ în paște foarte rar. /<lat. annus

DECASTÉR ~i m. Unitate de măsură egală cu zece steri, folosită la cubajul lemnelor. /<fr. décastere

GIGACALORÍE ~i f. fiz. Unitate de măsură egală cu un miliard de calorii. /<fr. gigacalorie

CHINTÁL s.n. Unitate de măsură egală cu 100 kg (folosită mai ales pentru cereale). [Var. cvintal s.n. / < fr. quintal, cf. ar. quintar].

STER s.m. Unitate de măsură (egală cu 1 m3), folosită mai ales la cubajul lemnelor de foc. ◊ Dublu-ster = unitate de măsură de volume pentru lemne, egală cu 2 m3. [< fr. stère, it. stero, cf. gr. stereos – solid].

IZOMÉTRIC, -Ă adj. (Despre cristale) Care are mărime egală; (despre versuri) cu măsură egală. ◊ Perspectivă izometrică = perspectivă ale cărei axe de comparație sunt egale. V. axonometric. [Var. isometric, -ă adj. / < fr. isométrique, cf. gr. isos – egal, metronmăsură].

MICROLÍTRU s.m. Unitate de măsură, egală cu a milioana parte dintr-un litru. [Cf. fr. micro-litre].

ÁCRU s.m. Unitate de măsură egală cu 4046,856 m2, folosită în India, Anglia, America de Nord etc. [Pl. -ri. / cf. fr. acre, it. acro, lat.t. acrum < germ. Acker].

DECASTÉR s.m. Unitate de măsură egală cu zece steri, folosită la cubajul lemnelor. [Cf. fr. décastère].

DECIGRÁD s.n. Unitate subdivizionară de măsură egală cu a zecea parte dintr-un grad. [Cf. fr. décigrade].

arșín (-ne), s. n.1. Scul sau mănunchi de sculuri. – 2. Unitate de măsură egală cu 711 mm. – Mr. arșin, megl. arșǪn. Tc. arșin „vîrtelniță” (Șeineanu, II, 27); cf. alb. aršin, bg., sb., rus. aršin. Sensul 2 provine din rusă. Sec. XVIII, astăzi rar.

MICROMICRÓN s.m. Unitate de măsură egală cu a milioana parte dintr-un micron. [Cf. fr. micromicron].

TÓNĂ s.f. Unitate de măsură egală cu 1000 kg. ♦ Tonă-kilometru = unitate de măsură pentru volumul transporturilor pe calea ferată, egală cu greutatea de o tonă deplasată pe distanța de 1 km; tonă-registru = unitate de volum care măsoară capacitatea de încărcare a unei nave și este egală cu 2,832 m3. [< fr. tonne].

IZOMÉTRIC, -Ă adj. 1. (despre cristale) de dimensiuni egale; (despre versuri) cu măsură egală. 2. (mat.; despre o transformare punctuală) care păstrează distanța a două puncte oarecare; o (geom.) perspectivă ~ă = perspectivă ale cărei axe de comparație sunt egale. 3. (med.) contracție ~ă = contracție a unui mușchi fără ca acesta să se poată scurta, rămânând la aceeași lungime. (< fr. isométrique)

FIF, fifuri, s. n. (Reg.) Unitate de măsură egală cu 1/2 de decilitru. – Germ. fünf.

ȘINEÁG, șineaguri, s. n. (Înv. și reg.) Unitate de măsură egală cu aproximativ 50 de kilograme. – Sb. šinik.

stînjen (-ni), s. m.1. Veche unitate de măsură egală cu 1,9665 m. în Munt, și 2,23 m. în Mold.2. măsură de capacitate, folosită mai ales pentru lemne și reprezentată printr-un cub de un stînjen de fiecare latură. – 3. Iris (Iris germanica, I. pseudacorus, I. variegata). – Mr. stînjin. Megl. stonjin. Sl. sęžĭnĭ (Miklosich, Slaw. Elem., 43; Tiktin), probabil contaminat cu sŭtęženŭ „întins”, cf. slov. seženj, rus. seženĭ.Der. stînjenel s. m. (iris); stînjeniu, adj. (violet). Cf. stînjeni. Bg. stănžen provine din rom. (Jagič, Archiv. slaw. Phil., XI, 364; Capidan, Raporturile, 224).

POTRÍVĂ s. f. egalitate, perfectă asemănare (cu cineva sau cu ceva); ceea ce se potrivește, seamănă perfect cu altcineva sau cu altceva. ◊ Loc. adj. și adv. Pe (sau de) potriva... = asemenea, egal, pe măsura... (Înv.) Din potrivă = din cealaltă parte, din partea opusă. – Din sl., bg. protiva.

DECIGRÁD, decigrade, s. n. Unitate subdivizionară de măsură, egală cu a zecea parte dintr-un grad (1). – Din fr. décigrade.

OBRÁȚ s. (înv.) trăsură. (~ul era o unitate de măsură agrară egală cu 6 prăjini.)

SET s.n. 1. Parte a unui meci de tenis, de volei etc., determinată de atingerea unui anumit număr de puncte înscrise în favoarea unei echipe sau a unui jucător. 2. Ansamblu de piese, de instrumente de același fel sau deosebite, folosite într-o anumită muncă sau exploatare; garnitură. 3. Unitate de măsură tipografică, egală cu 0,019598 mm. [Pl. -turi. / < engl., fr. set].

SÍLVĂ s.f. (Silv.) Unitate de măsură convențională, egală cu un metru cub, care stă la baza unui tarif unic de cubaj, folosită în silvicultură. [< lat. silva – pădure].

AN-LUMÍNĂ s. m. Unitatea de măsură astronomică egală cu distanța parcursă de lumină într-un an tropic, adică 9.460 miliarde km.

1) ar m. (fr. are m., d. lat. área, arie). Unitate de a măsura, agrară, egală cu o suta [!] de metri pătrațĭ saŭ un ectometru [!] pătrat. Multiplu luĭ e ectaru [!], submultiplu centiaru (un metru pătrat).

ANCABLÚRĂ, ancabluri, s. f. Unitate de măsură pentru lungime egală cu a zecea parte dintr-o milă marină. – Din fr. encablure.

ARȘÍN, arșini, s. m. Veche unitate de măsură pentru lungime, egală cu 0,711 m. – Din rus. arșin.

BÁRIE, barii, s. f. Unitate de măsură pentru presiune, egală cu presiunea unei forțe de o dină pentru un centimetru pătrat. – Din fr. barye.

BARÍL, barili, s. m. Unitate de măsură pentru capacități, egală cu circa 160 de litri, întrebuințată, în special, în S.U.A. și în Anglia. – Din fr. baril.

CÁBLU, cabluri, s. n. 1. Funie groasă obținută prin răsucirea unor (grupuri de) fire vegetale sau metalice, folosită la utilajul de transport sau de ridicat. 2. Conductă electrică formată din mai multe fire izolate (acoperite cu un înveliș vegetal sau metalic). 3. Unitate de măsură pentru distanțe, egală cu a zecea parte dintr-o milă marină, adică cu 185,2 m; ancablură. – Din fr. câble.

CENTIÁR, centiari, s. m. Unitate subdivizionară de măsură pentru terenuri, egală cu a suta parte dintr-un ar. [Pr.: -ti-ar] – Din fr. centiare.

CHINTÁL, chintale, s. n. Unitate de măsură pentru greutăți egală cu o sută de kilograme. – Din fr. quintal.

GRAM, grame, s. n. Unitate de măsură pentru masa (ori greutatea) unui corp, egală cu a mia parte dintr-un kilogram. ◊ Gram-forță = unitate de măsură pentru forță, egală cu a mia parte dintr-un kilogram-forță. – Din fr. gramme.

GREF, grefuri (grefi), s. n. (m.) Veche măsură de lungime egală cu a șaisprezecea parte dintr-un cot. – Din bg. greh.

HECTOGRÁM, hectograme, s. n. Unitate de măsură pentru greutăți, egală cu 100 de grame. – Din fr. hectogramme, germ. Hektogramm.

HECTOLÍTRU, hectolitri, s. m. Unitate de măsură pentru volume, egală cu 100 de litri, folosită mai ales pentru măsurarea cerealelor. [Abr.: hl] – Din fr. hectolitre, germ. Hektoliter.

HECTOMÉTRU, hectometri, s. m. Unitate de măsură pentru distanță, egală cu 100 de metri. [Abr.: hm] – Din fr. hectomètre, germ. Hektometer.

HECTOWÁTT, hectowați, s. m. Unitate de măsură a puterii, egală cu 100 de wați. – Din fr. hectowatt, germ. Hektowatt.

HERTZ, hertzi, s. m. (Fiz.) Unitate de măsură pentru frecvență, egală cu frecvența unei mișcări periodice a cărei perioadă este de o secundă; ciclu pe secundă. [Pr.: herț.Abr.: Hz] – Din germ. Hertz (n. pr.), fr. hertz.

HÍRTĂ, hirte, s. f. (Reg.) Unitate de măsură pentru suprafețe, egală cu un sfert de pogon. – Din germ. Viertel.

ICHILÍC, ichilici, s. m. 1. Veche unitate de măsură de capacitate, egală cu 50 de dramuri. 2. Monedă de argint turcească, care a circulat în țările române, în prima jumătate a sec. XIX. – Din tc. ikilik.

INCH s. m. Unitate de măsură pentru lungime, egală cu 2,54 cm, folosită în Anglia și în Statele Unite ale Americii. [Pr.: inci] – Cuv. engl.

JOULE, jouli, s. m. Unitate de măsură a energiei, egală cu lucrul mecanic efectuat de forța de un newton, când punctul ei de aplicație se deplasează cu un metru în direcția și în sensul forței. [Pr.: jul] – Din fr., enlg. joule.

KILOELECTRONVÓLT, kiloelectronvolți, s. m. (Fiz.) Unitate (tolerată) de măsură pentru energie, egală cu o mie de electronvolți. [Pr.: -lo-e-.Abr.: keV] – Din fr. kiloélectronvolt.

KILOGRÁM, kilograme, s. n. 1. Unitate de măsură pentru masă în sistemul metric; (sens curent) unitate de măsură pentru greutate, egală cu o mie de grame; kil. ◊ (Fiz.) Kilogram-forță = unitate de măsură a forței, a cărei valoare este egală cu greutatea prototipului internațional de masă, măsurată în vid, la accelerația gravitațională normală. ◊ Etalon metalic egal cu un kilogram (1). 2. (Impr.) Litru. [Scris și: chilogram.Abr.: kg] – Din fr. kilogramme.

KILOHÉRTZ, kilohertzi, s. m. Unitate de măsură pentru frecvență, egală cu o mie de hertzi. [Pr.: -herț.Abr.: kHz] – Din fr. kilohertz.

KILOJOÚLE, kilojouli, s. m. (Fiz.) Unitate (derivată) de măsură pentru energie, egală cu o mie de jouli. [Pr.: -giúl și -júl.Abr.: kJ] – Din fr., engl. kilojoule.

KILOLÍTRU, kilolitri, s. m. Unitate de măsură pentru capacități, egală cu o mie de litri. (sil. -tru) [Scris și: chilolitru.Abr.: kl] – Din fr. kilolitre.

KILOMÉTRU, kilometri, s. m. Unitate de măsură pentru lungime, egală cu o mie de metri. ◊ Kilometru pe oră = unitate de măsură pentru viteză, egală cu viteza unui mobil care parcurge 1 kilometru într-o oră. Kilometru lansat = probă sportivă (cu bicicleta, motocicleta, etc.) în care performanța constă în timpul realizat pe distanța de un km din momentul în care sportivul trece în viteză linia de start și până la linia de sosire. (sil. -tru) [Scris și: chilometru.Abr.: km] – Din fr. kilométre.

KILOTÓNĂ, kilotone, s. f. (Fiz.) Unitate de măsură pentru masă, egală cu o mie de tone. [Abr.: kt] – Din fr. kilotonne.

KILOWÁTT, kilowați, s. m. Unitate de măsură a puterii, egală cu o mie de wați. ◊ Compus: kilowatt-oră = unitate de măsură a energiei, egală cu energia produsă într-o oră de o sursă cu puterea de un kilowatt. [Abr.: kW] – Din fr. kilowatt.

MÍLĂ2, mile, s. f. Unitate de măsură pentru lungimi folosită în trecut, care a variat în timp și de la o țară la alta; (azi) unitate de măsură pentru lungimi egală cu 1609,3 m, folosită în Marea Britanie și în S.U.A. ◊ Milă marină = unitate de măsură pentru lungimi, folosită în navigație, egală cu 1852 m. – Din pol. mila.

WATT, wați, s. m. (Fiz.) Unitate de măsură a puterii egală cu puterea care corespunde schimbului de energie sau lucrului mecanic de un joule într-o secundă. – Din fr., engl. watt.

POVÁRĂ, poveri, s. f. 1. Greutate (mare) pe care cineva o are de cărat; sarcină, încărcătură. ◊ Loc. adj. De povară = (despre animale) folosit pentru cărat greutăți. 2. Fig. Suferință fizică sau morală; chin, apăsare, trudă, zbucium. ♦ Obligație, însărcinare grea. 3. Veche unitate de măsură pentru greutăți, egală cu 100-125 de ocale, folosită la evaluarea cantității mărfurilor. [Var.: (reg.) povoáră s. f.] – Cf. sl. podŭvora „targă”.

PRĂJÍNĂ, prăjini, s. f. 1. Bucată de lemn lungă și subțire, de obicei folosită pentru a fixa sau a susține ceva. ◊ Expr. A nu-i (mai) ajunge (nici) cu prăjina la nas, se spune despre un om încrezut, înfumurat. A paște (pe cineva) cu prăjina = a urmări (pe cineva) pentru a-i face rău. A lua (pe cineva) cu prăjina = a alunga pe cineva. ♦ Epitet depreciativ pentru o persoană foarte înaltă (și slabă). 2. Tijă lungă (de metal) cu diverse întrebuințări (tehnice). 3. Bară de lemn, de bambus, de fibre sintetice, de metal, folosită în atletism la săritura în înălțime; probă atletică practicată cu acest instrument. 4. Veche unitate de măsură pentru lungimi, echivalentă cu circa 5- 7 metri; veche unitate de măsură pentru suprafețe, egală cu circa 180-210 metri pătrați. ♦ (Concr.) Instrument cu care se făcea altădată măsurătoarea acestor lungimi și suprafețe. – Et. nec.

RADIÁN, radiani, s. m. Unitate de măsură pentru unghiuri, egală cu un unghi la centrul unui cerc cuprinzând un arc de cerc a cărui lungime este egală cu raza cercului [Pr.: -di-an] – Din fr. radian.

SECÚNDĂ, secunde, s. f. 1. Unitate de măsură a timpului egală cu a 60-a parte din durata unui minut; p. ext. timp foarte scurt; clipă, moment. 2. (Muz.) Intervalul dintre două sunete ale gamei aflate pe două trepte alăturate. – Din fr. seconde.

FRIGORÍE, frigorii, s. f. Unitate de măsură a frigului, egală cu o calorie. – Din fr. frigorie.

PASCÁL1, pascali, s. m. Unitate de măsură pentru presiune, egală cu presiunea exercitată de un newton pe o suprafață de un metru pătrat. – Din fr. pascal.

MICRÓN, microni, s. m. Unitate de măsură pentru lungime egală cu a mia parte dintr-un milimetru; micrometru (2), micromilimetru. – Din fr. micron, germ. Mikron.

PFUND, pfunzi, s. m. 1. (Înv. și pop.) Unitate de măsură a greutății, egală cu circa 0,5 kg sau (reg.) cu 0,25 kg; livră. 2. Veche unitate monetară germană. [Pl. și: (n.) pfunduri.Var.: fund, funt, (reg.) punt s. m.] – Din germ. Pfund.

PUD, puduri, s. n. Unitate (rusească) de măsură pentru greutăți egală cu 16,38 kg. – Din rus. pud.

ELECTRONVÓLT s.m. Unitate de măsură a energiei egală cu energia câștigată de un electron accelerat la o diferență de potențial de un volt. (din fr. électron-volt)

ȘUC, șucuri, s. n. (Reg.) Unitate de măsură a lungimii egală cu a șasea parte dintr-un stânjen. – Din germ. Schuh.

FUS2, fusuri, s. n. (În industria pielăriei) Unitate de măsură pentru piele, egală cu 929 cm2; bucată de piele având această suprafață. [Pl. și: fuse] – Din germ. Fuss.

LUX1, lucși, s. m. Unitate de măsură a iluminării, egală cu iluminarea unei suprafețe care primește un flux luminos de un lumen, repartizat uniform pe un metru pătrat. – Din fr. lux.

LÍTRU, litri, s. m. 1. Unitate de măsură pentru capacități, egală cu volumul ocupat de un kilogram de apă pură la temperatura de plus patru grade Celsius și la presiunea de o atmosferă. 2. Vas care are această capacitate. 3. Cantitate de lichid egală cu un litru (1). – Din fr. litre.

MEGACALORÍE, megacalorii, s. f. (Fiz.) Unitate (derivată) de măsură pentru căldură, egală cu un milion de calorii; termie. [Abr.: Mcal] – Din fr. mégacalorie.

MEGADÍNĂ, megadine, s. f. (Fiz.) Unitate (derivată) de măsură pentru forță, egală cu un milion de dine. [Abr.: Mdyn] – Din fr. mégadyne.

MEGAÉRG, megaergi, s. m. (Fiz.) Unitate (derivată) de măsură pentru energie, egală cu un milion de ergi. [Abr.: Merg] – Din fr. mégaerg.

MEGAHÉRTZ, megahertzi, s. m. (Fiz.) Unitate (derivată) de măsură pentru frecvență, egală cu un milion de hertzi. [Pr.: -herț.Abr.: MHz] – Din germ. Megahertz, fr. mégahertz.

MEGAWÁTT, megawați, s. m. (Fiz.) Unitate de măsură pentru putere, egală cu un milion de wați. – Din fr. mégawatt.

MICROGRÁM, micrograme, s. n. Unitate de măsură a masei egală cu o milionime de gram; gama (3). – Din fr. microgramme.

MILIBÁR, milibari, s. m. Unitate de măsură pentru presiune, egală cu o miime de bar. – Din fr. millibar.

MILIMÉTRU, milimetri, s. m. Unitate de măsură pentru lungime, egală cu a mia parte dintr-un metru. – Din fr. millimètre.

MIRIAGRÁM, miriagrame, s. n. Unitate de măsură pentru greutăți, egală cu 10000 de grame. [Pr.: -ri-a-] – Din fr. myriagramme.

MIRIALÍTRU, mirialitri, s. m. Unitate de măsură pentru capacități, egală cu 10000 de litri. [Pr.: -ri-a-] – Din fr. myrialitre.

MIRIAMÉTRU, miriametri, s. m. Unitate de măsură pentru lungimi, egală cu 10000 de metri. [Pr.: -ri-a-] – Din fr. myriamètre.

ELECTRON-VOLT, electron-volți, s. m. Unitate de măsură a energiei, egală cu energia dobândită de un electron accelerat la o diferență de potențial de un volt. – Din fr. électron-volt.

ERG1, ergi, s. m. (Fiz.) Unitate de măsură a energiei, egală cu lucrul mecanic efectuat de o forță de o dină care își deplasează punctul de aplicație cu un centimetru. – Din fr. erg.

DRAM, dramuri s. n. 1. Veche unitate de măsură pentru greutate (egală cu 3,18-3,23 grame) și pentru capacitate (egală cu 3,23-3,80 centimetri cubi). ♦ (Pop.) Gram. 2. (Adesea fig.) Bucățică, fărâmă, crâmpei, strop, pic. – Din ngr. drámi.

SÚLIȚĂ, sulițe, s. f. 1. Armă de atac formată dintr-o prăjină de lemn terminată cu un vârf de fier ascuțit, folosită mai ales în antichitate și în evul mediu; lance. ♦ Fig. Înțepătură, ironie îndreptată împotriva cuiva. ♦ (Sport) Instrument folosit în probele de aruncări la atletism, de forma unei prăjini lungi din lemn sau din metal, cu un vârf metalic ascuțit și cu un manșon situat în jurul centrului de greutate; p. ext. probă sportivă practicată cu acest instrument. 2. Fig. (Pop.) Unitate de măsură a timpului, egală cu circa o oră și jumătate, calculată după spațiul străbătut de un astru pe cer, începând de la răsăritul lui. [Pl. și: súliți] – Din sl. sulica.

DECAGRÁM, decagrame, s. n. Unitate de măsură pentru greutăți, egală cu zece grame. – Din fr. décagramme.

DECALÍTRU, decalitri, s. m. Unitate de măsură pentru volum egală cu zece litri. – Din fr. décalitre.

DECAMÉTRU, decametri, s. m. Unitate de măsură pentru lungime egală cu zece metri. ♦ Instrument de măsură pentru lungime, format dintr-o panglică sau un lanț de zece metri, care servește la măsurători de teren. – Din fr. décamètre.

TONĂ, tone, s. f. Unitate de măsură a masei, egală cu 1000 de kg. ◊ Tonă-kilometru = unitate de măsură pentru exprimarea volumului transporturilor pe o linie de cale ferată, egală cu deplasarea unei greutăți de o tonă pe distanța de 1 km. Tonă-registru = unitate de măsură pentru volumul interior al unei nave comerciale, egală cu 2,832 m3. – Din fr. tonne.

TORR, torri, s. m. Unitate de măsură a presiunii, egală cu presiunea exercitată de o coloană de mercur înaltă de 1 mm la temperatura de 0°C. – Din fr. torr.

TAR, taruri, s. m. Veche unitate de măsură pentru greutăți, egală cu 125 de ocale. ♦ Sarcină, povară. – Din magh. tar.

RUTHERFORD, rutherforzi, s. m. (Fiz.) Unitate de măsură pentru radioactivitate egală cu un milion de dezintegrări pe secundă emise de un element radioactiv. [Pr.: rádărford.Abr.: Rd] – Din fr., engl. rutherford.

DÍNĂ, dine, s. f. (Fiz.) Unitate de măsură a forței, egală cu forța care imprimă unui corp cu masa de un gram accelerația de un centimetru pe secundă la pătrat. – Din fr. dyne.

DECIMÉTRU, (1) decimetri, s. m., (2) decimetre, s. n. 1. S. m. Unitate de măsură pentru lungime, egală cu a zecea parte dintr-un metru. 2. S. n. Riglă gradată cu lungimea de zece centimetri. – Din fr. décimètre.

KÉLVIN s.m. Unitate de măsură a temperaturii, egală cu 1/273,16 din temperatura absolută a punctului triplu al apei. (cf. engl., fr. kelvin) [def. MDN]

KILOCÍCLU, kilocícli, s.m. Unitate de măsură a frecvenței egală cu 1000 de cicli; kilohertz. (Simb. kc) [Sil. -clu; sg. art. kilocíclul; pl. art. kilocíclii] (din fr. kilocycle) [def. MDN și NODEX]

KILOGRÁM, kilográme, s.n. 1. Unitate fundamentală de măsură a masei, egală cu masa unui litru de apă distilată la temperatura de 40C. [Sil. -lo-gram]

STAT3, staturi, s. n. 1. Faptul de a sta. ♦ Ședere, rămânere, zăbovire. 2. Înălțime a corpului omenesc, statură; p. ext. înfățișare. ◊ Un stat de om = măsură pentru înălțimi (egală cu lungimea obișnuită a unui om). ♦ Trup, corp omenesc. – V. sta.

STẤNJEN, stânjeni, s. m. I. Unitate de măsură pentru lungime, folosită înaintea introducerii sistemului metric, care a variat, după epocă și regiune, de la 1,96 m la 2,23 m; lungime sau cantitate de material corespunzătoare acestei unități de măsură. ◊ Stânjen pescăresc = măsură de lungime folosită de pescari, egală cu aproximativ 1,50 m. Stânjen marin = măsură de lungime egală cu 1,83 m. ♦ Unitate de măsură pentru volumul lemnelor așezate în stivă, egală cu opt steri. II. (Bot.) Stânjenel. [Var.: (reg.) stấngen s. m.] – Din bg. stă(n)žen.

STÂNJENEÁSCĂ, stânjenești, adj. (Înv.; în sintagma) Prăjină stânjenească = măsură de lungime egală cu un stânjen. – Stânjen + suf. -ească.

STEN, steni, s. m. Unitate de măsură a forței egală cu forța care imprimă o accelerație de un metru pătrat pe secundă unei mase de o tonă. – Din fr. sthène.

STER, steri, s. m. Unitate de măsură pentru volume egală cu un metru cub, întrebuințată la măsurarea lemnelor așezate în stive. – Din fr. stère.

CUB, cuburi, s. n. 1. Corp geometric cu șase fețe pătrate, egale între ele. 2. Produs al înmulțirii unui număr cu sine însuși de două ori. ♦ (Adjectival; în sintagma) Metru (sau decimetru, centimetru etc.) cub = unitate de măsură pentru volume, egală cu volumul unui corp de formă cubică, având latura egală cu un metru (sau cu un decimetru etc.) – Din fr. cube, lat. cubus.

CVADRÁT2, cvadrați, s. m. Unitate de măsură pentru lungime, egală cu 18,04 milimetri, folosită în tipografie. ♦ Albitură tipografică având această lungime. – Din germ. Quadrat, fr. quadrat.

CUREÁ, curele, s. f. 1. Fâșie lungă din piele, cânepă, material plastic etc.; spec. o astfel de fâșie folosită ca cingătoare. ◊ Expr. A-l ține (pe cineva) cureaua (sau curelele) = a avea curaj; a cuteza; a fi în stare (să...). 2. (În sintagma) Curea de transmisie = a) bandă de piele sau de pânză continuă, flexibilă și rezistentă, cu ajutorul căreia se poate transmite mișcarea de rotație și puterea corespunzătoare de la un scripete (sau un arbore) de mașină la altul; b) fig. ceea ce servește ca intermediar pentru a transmite ceva. 3. (Înv. și pop.) măsură de lungime egală cu circa 16 picioare; p. ext. fâșie lungă și îngustă de pământ. – Lat. corrigia.

ARȘÍN ~i m. Veche unitate de măsură pentru lungime, egală cu 0,711m. /<rus. arșin

BÁRIE ~i f. Unitate de măsură a presiunii, egală cu presiunea unei forțe de o dină pe un centimetru pătrat. [Art. baria; G.-D. bariei; Sil. -ri-e] /<fr. barye

BARÍL ~i m. Unitate de măsură a capacității, egală aproximativ cu 160 l, folosită, mai ales, în S.U.A. și în Anglia, pentru produsele petroliere. /<fr. baril

CÁBLU ~ri n. 1) Frânghie groasă din fire vegetale sau metalice răsucite, folosită la tracțiune sau la ridicat greutăți. ~ de acostare. ~ de remorcare. 2) Conductor electric format din fire metalice izolate. 3) Unitate de măsură a lungimii (egală cu o zecime de milă marină) folosită în navigație. /<fr. câble

CEAS1 ~uri n. 1) Unitate de măsură a timpului (egală cu a douăzeci și patra parte dintr-o zi); oră. Un ~ și jumătate. 2) Interval (scurt) de timp. ◊ Cu ~urile (sau cu ~ul) foarte mult timp. ~ul morții momentul de sfârșit al vieții. ~ul încercărilor moment în care cineva trebuie să dea dovadă de tărie de caracter și de prezență de spirit. Într-un ~ rău (sau greu) într-un moment neprielnic, nefast. Într-un ~ bun într-un moment prielnic. Din ~ în ~ foarte curând. În ~ul al doisprezecelea în ultima clipă. 3) Lecție predată timp de 45 de minute într-o instituție de învățământ; oră. ~ academic. 4) Aparat care măsoară și indică timpul; ceasornic. ~ de mână. ~ de masă. ~ de buzunar. ~ de perete. ◊ A merge ca ~ul a funcționa foarte bine. /<sl. țasi

CENTIÁR ~i m. 1) Unitate de măsură a suprafeței (egală cu a suta parte dintr-un ar sau cu un metru pătrat). 2) Suprafață de pământ de această mărime. [Sil. -ti-ar] /<fr. centiare

CENTIGRÁD1 ~e n. Unitate de măsură a temperaturii (egală cu a suta parte dintr-un grad). /<fr. centigrade

CENTIGRÁM ~e n. Unitate de măsură a greutății (egală cu a suta parte dintr-un gram). /<fr. centigramme

CENTILÍTRU ~i m. Unitate de măsură a capacității (egală cu a suta parte dintr-un litru). /<fr. centilitre

CENTIMÉTRU2 ~i m. Unitate de măsură a lungimii (egală cu a suta parte dintr-un metru). ◊ ~ pătrat (cm2) unitate subdivizionară de măsură a suprafeței, egală cu aria unui pătrat ale cărui laturi au lungimea de un centimetru. ~ cub (cm3) unitate subdivizionară de măsura a volumului, egală cu volumul unui cub ale cărui laturi au lungimea de un centimetru. /<fr. centimetre

CHÍLĂ1 ~e f. înv. Unitate de măsură pentru capacitate egală cu 430 de litri în Moldova și cu 680 de litri în Țara Românească. /<turc. kilé

CHINTÁL ~e n. Unitate de măsură a greutății (egală cu o sută de kilograme) folosită pentru cântărirea, mai ales, a cerealelor. /<fr. quintal

CINZEÁCĂ ~éci f. 1) Veche unitate de măsură pentru lichide egală cu 0,16 litri. 2) Vas de sticlă cu această capacitate. /Din cincizeci

CÓFĂ ~e f. 1) Vas din doage cercuite, cu o singură toartă, având formă de cilindru sau de trunchi de con, în care se păstrează apă. ◊ A pune (sau a băga) în ~ pe cineva a) a pune în încurcătură pe cineva; a dezorienta; b) a-și demonstra superioritatea față de cineva într-un domeniu de activitate. Plouă (sau toarnă) cu ~a plouă tare. 2) (în Moldova medievală) Unitate de măsură pentru lichide egală cu aproximativ 1,288 l. /cf. bulg., sb. kofa

COT3 coți m. înv. Veche unitate de măsură pentru lungimi egală cu aproximativ 60 cm. ◊ A scoate limba de-un ~ a) a se sufoca de oboseală; b) a depune eforturi ce depășesc propriile puteri. /<lat. cubitus

CUB2 ~i adj. : Metru (sau centimetru, decimetru etc.) ~ unitate de măsură pentru volume, egală cu volumul unui corp de formă cubică având latura cât dimensiunea liniară respectivă. /<fr. cube, lat. cubus

DECAGRÁM ~e n. Unitate de măsură a greutății egală cu zece grame. /<fr. décagramme

DECALÍTRU ~i m. Unitate de măsură a capacității egală cu zece litri. /<fr. décalitre

DECAMÉTRU ~i m. 1) Unitate de măsură a lungimii egală cu zece metri. 2) Panglică sau lanț cu o astfel de lungime, folosită la măsurări pe teren. /<fr. décametre

DECÁR ~i m. 1) Unitate de măsură a suprafeței egală cu zece ari. 2) (la cărțile de joc) Carte marcată cu zece semne de aceeași culoare. /<ngr. dekári

DECÉNIU ~i n. 1) Unitate de măsură a timpului egală cu zece ani. 2) Perioadă de zece ani consecutivi; decadă. [Sil. -ce-niu] /<lat. decennium, it. decennio

DECIGRÁM ~e n. Unitate de măsură a greutății egală cu a zecea parte dintr-un gram. /<fr. décigramme

DECILÍTRU ~i m. Unitate de măsură a capacității egală cu a zecea parte dintr-un litru. /<fr. décilitre

DECIMÉTRU ~i m. Unitate de măsură a lungimii egală cu a zecea parte dintr-un metru. /<fr. décimetre

DEOPOTRÍVĂ adv. 1) În mod egal; în aceeași măsură. 2) La fel de; egal; aidoma. /de + o + potrivă

DESETÍNĂ ~e f. înv. 1) Unitate de măsură pentru suprafețe egală cu 1,09 hectare. 2) Impozit anual în natură egal cu a zecea parte din produsul obținut; zeciuială; dijmă. /<bulg., sb. desetina

DÍNĂ ~e f. fiz. Unitate de măsură a forței egală cu forța care imprimă unui corp cu masa de un gram o accelerație de un centimetru pe secundă la patrat. /<fr. dyne

ERG ~gi m. fiz. Unitate de măsură a energiei, egală cu lucrul mecanic dezvoltat cu o forță de o dină, când aceasta își deplasează punctul de aplicație pe distanța de un centimetru. /<fr. erg

FÍRTĂ ~e f. (în trecut) 1) Unitate de măsură a suprafeței (egală cu un sfert de pogon). 2) Suprafață de pământ de această mărime. /cf. germ. Viertel

FOT foți m. fiz. Unitate de măsură a iluminării (egală cu 10000 de lucși). /<fr. phot

FRIGORÍE ~i f. Unitate de măsură a frigului, egală cu o calorie. /<fr. frigorie

GAL2 ~i m. fiz. Unitate de măsură a accelerației (egală cu 1 cm pe secundă la pătrat). /<fr. gal

GALÓN1 ~oáne n. 1) (mai ales în țările anglofone) Unitate de măsură a volumului (egală cu circa 4 litri). 2) Garafă pentru băuturi având o asemenea capacitate. /<fr., engl. gallon

GRAM ~e n. Unitate de măsură a greutății egală cu a mia parte dintr-un kilogram. /<fr. gramme, lat. gramma

HECTOGRÁM ~e n. Unitate de măsură pentru greutăți, egală cu 100 de grame. /<fr. hectogramme

HECTOLÍTRU ~i m. Unitate de măsură a capacității, egală cu 100 de litri. /<fr. hectolitre

HECTOMÉTRU ~i m. Unitate de măsură a lungimii, egală cu 100 de metri. /<fr. hectometre

HERTZ [pr.: herț] ~i m. fiz. Unitate de măsură a frecvenței, egală cu frecvența unui proces periodic, care se repetă o dată la fiecare secundă. /<fr. hertz

JOULE [pr.: fr. jul, engl. giul] ~i m. Unitate de măsură a energiei, egală cu lucrul mecanic efectuat de forța unui newton. /<engl. joule

KILOCÍCLU ~i m. Unitate de măsură a frecvenței egală cu 1000 de cicli. /< fr. kilocycle

KILOGRÁM -e n. Unitate de măsură pentru masă egală cu 1000 de grame. ◊ ~-forță unitate de măsură pentru forță egală cu greutatea unui corp cu masa de un kilogram. [Sil. -lo-gram] /< fr. kilogramme

KILOHÉRTZ [pr.: kilohérțî ~i m. Unitate de măsură pentru frecvență egală cu 1000 de hertzi. /< fr. kilohertz

KILOLÍTRU -i m. Unitate de măsură pentru capacități egală cu 1000 de litri. /<fr. kilolitre

KILOMÉTRU -i m. Unitate de măsură pentru distanțe egală cu 1000 de metri. [Sil. -me-tru] /< fr. kilometre

KILOTÓNĂ ~e f. Unitate de măsură pentru masă egală cu 1000 de tone. /< fr. kilotonne

KILOWÁTT ~ți m. Unitate de măsură pentru putere egală cu 1000 de wați. ◊ ~-oră unitate de măsură pentru energia produsă într-o oră de un sistem cu putere de un kilowatt. /< fr. kilowatt

LÍTRĂ ~e f. 1) pop. Unitate de măsură a capacității, egală cu un sfert de litru. 2) înv. Unitate de măsură pentru greutate egală cu un sfert de kilogram. [Sil. li-tră] /<ngr. litra

LÍTRU ~i m. Unitate de măsură pentru capacitate, egală aproximativ cu volumul unui kilogram de apă. [Sil. li-tru] /<fr. litre

MEGAHERTZ [pr.: megahérț] ~i m. Unitate de măsură a frecvenței egală cu un milion de hertz. /<germ. Megahertz, fr. mégahertz

MEGATONĂ ~e f. Unitate de măsură a greutății egală cu un milion de tone. /<fr. mégatonne, engl. megatone

MERTÍC ~e n. 1) Vas care servea drept măsură pentru cereale. 2) Unitate veche de măsură a cerealelor egală cu 2,5 kg. 3) Cantitate de cereale care încape într-un vas cu această măsură. 4) înv. Plată în bani sau în natură care se dădea la moară pentru măcinat. 5) Porție de hrană care se dă cailor sau altor animale pentru un anumit timp; tain. /<ung. mérték

MÉTRU ~i m. 1) Unitate de măsură a lungimii, egală cu aproximativ a patruzecea milioana parte din meridianul terestru. 2) Instrument de măsură a lungimii egală cu această unitate. /<fr. métre, lat. metrum

MICROBÁR ~e n. Unitate de măsură a presiunii egală cu a milioana parte dintr-un bar. /<engl. microbar

MICRÓN ~i m. Unitate de măsură a lungimii egală cu a milioana parte dintr-un metru. /<fr. micron, germ. Mikron

MILIGRÁM ~e n. Unitate de măsură a greutății egală cu a mia parte dintr-un gram. /<fr. milligramme

MILILÍTRU ~i m. Unitate de măsură a capacității egală cu a mia parte dintr-un litru. /<fr. millilitre

MILIMÉTRU ~i m. Unitate de măsură a lungimii egală cu a mia parte dintr-un metru. /<fr. millimetre

MINÚT ~e n. 1) Interval de timp egal cu a șaizecea parte dintr-o oră. 2) Răstimp de durată foarte mică; clipă; moment; clipită; secundă. 3) mat. Unitate de măsură pentru unghiuri egală cu a șaizecea parte dintr-un grad. 4) la pl. Mâncare (frugală) pregătită pe loc la comanda consumatorului. /<fr. minute, it. minuto, rus. minuta, germ. Minute

NEWTON [pr. niúton] ~i m. Unitate de măsură pentru forță, egală cu forța care imprimă unui corp de 1 kg o accelerație de 1 m pe secundă la pătrat1) vezi nota. /<fr. newton, germ. Newton

OBRÁȚ ~e n. (în trecut) Unitate de măsură a lungimii (egală cu 26,76 m). [Sil. o-braț] /<sl. obratu

ÓRĂ óre f. 1) Unitate de măsură a timpului (egală cu a douăzeci și patra parte dintr-o zi și cuprinzând 60 de minute sau 3.600 de secunde); ceas. ◊ ~ de ~ mereu, întruna. Din ~ în ~ cu regularitate la un interval de un ceas. Pe ~ în timp de o oră. ~ academică 45 de minute. 2) Distanță care poate fi parcursă într-un interval de o asemenea durată. Parisul se află la trei ore de zbor. 3) Moment al zilei calculat de la miezul nopții (sau de la amiază). Ora 10.De ultimă ~ foarte actual; recent; nou de tot. 4) Durată de timp nedeterminată. ◊ La ora actuală în prezent. 5) Timp rezervat dinainte pentru o anumită activitate. ◊ Ore de primire timp din ziua de lucru a unei persoane oficiale rezervat primirii solicitanților. 6) Expunere sistematică și organizată după un program a unei materii de studiu într-o instituție de învățământ. ~ de literatură. [G.-D. orei] /<lat. hora, it. ora

PALMÁC ~ce n. (în trecut) Unitate de măsură a lungimii (egală cu aproximativ 1/8 de palmă). /<turc. parmak

PARMÁC ~ci m. 1) Stâlp la prispă sau la pridvor care susține streașina acoperișului; pop. 2) (în Moldova sec. XVIII) Unitate de măsură pentru lungime (egală cu o jumătate de palmă). /<turc. parmak

PARSÉC ~ci n. astr. Unitate de măsură a distanței (egală cu 3,26 ani-lumină). /<fr. parsec

PASCÁL1 ~i m. Unitate de măsură pentru presiune (egală cu un newton pe metru pătrat). /<fr. pascal

PĂTRÁT2 ~tă (~ți, ~te) 1) (despre obiecte, contururi) Care are patru laturi egale și patru unghiuri drepte. Cameră ~tă. Oglindă ~tă.Cap ~ om prost. 2): Metru (milimetru, centimetru, kilometru) ~ unitate de măsură a suprafețelor egală cu aria unui pătrat, având latura de lungimea respectivă. [Sil. -trat] /Din patru

PIÉZ ~i m. fiz. Unitate de măsură a presiunii (egală cu presiunea produsă de forța de un sten distribuită uniform pe o suprafață de un metru pătrat). /<fr. pieze

POVÁRĂ povéri f. 1) Încărcătură grea; greutate mare. ◊ Cal (sau animal) de ~ cal (sau animal) folosit pentru transportarea greutăților. 2) fig. Fapt care apasă greu pe sufletul cuiva. ~a anilor de război. 3) înv. Unitate de măsură a greutății (egală cu greutatea încărcăturii care putea fi dusă de un cal). /cf. sl. poduvora

PRĂJÍNĂ ~i f. 1) Băț lung și subțire, folosit pentru a sprijini ceva sau pentru a ajunge la un obiect înalt. ◊ A scoate pe cineva în ~ (sau în proțap) a destăinui în public tainele cuiva. A nu-i ajunge nici cu ~a la nas a fi foarte înfumurat. 2) fig. Persoană (foarte) înaltă și subțire. 3) sport Bară lungă de bambus sau de alt material (elastic), întrebuințat drept suport la proba de sărituri în înălțime. 4) Probă sportivă executată cu astfel de bară. 5) Veche unitate de măsură pentru lungimi (egală cu aproximativ 7 m). ◊ ~ fălcească veche unitate de măsură pentru suprafețe (egală cu aproximativ 180 m2). [G.-D. prăjinii] /<bulg. prăjina

PUD ~uri n. (în trecut) Unitate de măsură a greutății (egală cu 16,38 kg). /<rus. pud

RUMB ~uri n. mar. Unitate de măsură pentru unghiuri egale cu a treizeci și doua parte din orizontul vizibil. /<fr. rumb

SÂNGEÁPĂ ~épe f. rar (în trecut) Unitate de măsură a capacității (egală aproximativ cu 0,16 l). /Orig. nec.

SECÚNDĂ ~e f. 1) Unitate de măsură a timpului egală cu a șaizecea parte dintr-un minut. 2) fig. Interval de timp foarte scurt; clipă; clipita; moment. ◊ Într-o ~ într-o clipă; imediat. (Așteptați) o ~ (așteptați) un moment; o clipă; imediat. 3) Unitate de măsură a unghiurilor egală cu a 3600-a parte dintr-un grad. 4) muz. Interval dintre două trepte alăturate ale gamei. [G.-D. secundei] /<lat. secundus, fr. seconde, germ. Sekunde

STÂNJEN1 ~i m. Unitate de măsură a lungimii variind de la 1,96 m la 2,23 m. ◊ ~ pescăresc unitate de măsură a lungimii egală cu 1,83 m. ~ de lemne unitate de măsură a lemnelor de foc egală cu opt metri cubi. /<sl. senžini

STEN ~i m. fiz. Unitate de măsură a forței egală cu forța care imprimă o accelerație de un metru pe secundă la pătrat unei mase de o tonă. /<fr. sthene

STER ~i m. Unitate de măsură pentru volume egală cu un metru cub (folosită la cubajul lemnelor). /<fr. stere

ȘCHIOÁPĂ ~e f. Unitate populară de măsură a lungimii (egală cu distanța dintre vârful degetului mare și al celui arătător, când acestea sunt îndepărtate la maximum unul de altul). ◊ De-o (sau cât o) ~ mai mic decât este normal. /<lat. excloppus

TALÁNT ~ți m. (în Grecia antică) 1) Unitate de măsură a greutății (egală cu aproximativ 26 kg). 2) Monedă (de aur sau argint) de diferite valori. /<sl. talantu, gr. tálanton

TAR1 ~i m. (în trecut) Unitate de măsură a greutății (egală cu 125 de ocale). /<ung. tár

TÓNĂ ~e f. Unitate de măsură a masei egală cu 1000 de kg. ◊ ~-kilometru unitate de măsură echivalentă cu transportul unei tone pe distanța de 1 km într-o unitate de timp determinată. ~-registru unitate de măsură a capacității de încărcare a unei nave (egală cu 2.832 m3). /<fr. tonne

TORR torri m. Unitate de măsură a presiunii egală cu presiunea exercitată de o coloană de mercur înaltă de 1 mm pe o suprafață de 1 cm2, la temperatura de 00 C. /<fr. torr

ȚOL1 ~i m. (în Marea Britanie, S.U.A. și în alte țări) Unitate de măsură a lungimii (egală cu 25,4 mm). /<germ. Zoll

ÚNCIE ~i f. (în unele țări) Unitate de măsură a greutății, egală cu aproximativ 35 de grame. [G.-D. unciei] /<lat. uncia

VÉRSTĂ ~e f. Unitate de măsură a distanței egală cu 1.067 m, folosită în trecut. [Sil. ver-stă] /<rus. versta

WATT wați m. fiz. Unitate de măsură a puterii egală cu puterea care dezvoltă o energie de un joule pe secundă. /< fr., engl. watt

RUP, rupi, s. m. (Înv., sec. XVIII) Unitate de măsură a lungimii, egală cu o optime de cot (II.). (din tc. rub; cf. rubiá și ngr. ρούπι, sp. arroba)

APOSTÍLB s.m. Unitate fotometrică de măsură a strălucirii, egală cu o candelă pe o suprafață de un metru pătrat. [< germ. Apostilb].

COULÓMB s.m. Unitate practică cu care se măsoară sarcina electrică, egală cu cantitatea de electricitate transportată de un curent constant de un amper într-o secundă. [Pron. cu-. / < fr. coulomb, cf. Coulomb – fizician francez].

CVADRÁT s.m. (Poligr.) Unitate de măsură pentru lungime egală cu 18,04 mm, folosită în tipografie. ♦ Bucățică de metal cu care se umplu golurile dintre cuvinte sau dintre rânduri, având această lungime. [Var. cuadrat s.m. / < fr. cadrat, germ. Quadrat].

CURÍE s.m. Unitate de măsură a radioactivității, egală cu activitatea unui material radioactiv în care se dezintegrează 3,7·1010 nuclee pe secundă. [Pron. cü-ri. / < fr. curie, cf. Curie – fizician francez].

DECALÍTRU s.m. Unitate de măsură pentru capacități, egală cu 10 litri. ◊ Dublu-decalitru = unitate de măsură de capacitate pentru cereale, egală cu 20 de litri; (concr.) vas cu capacitatea de 20 de litri. [Cf. fr. décalitre].

GRAM s.n. Unitate de măsură reprezentând a mia parte dintr-un kilogram. ◊ Gram-forță = unitate de măsură pentru forță, egală cu a mia parte dintr-un kilogram-forță. // Element secund de compunere savantă cu semnificația „gram”, folosit în terminologia metrologică pentru formarea denumirilor multiplilor și submultiplilor gramului. [< fr. gramme, cf. germ. Gramm, gr. gramma].

HECTOPIÉZ s.m. Unitate de măsură pentru presiune, egală cu 100 piezi; bar. [Pron. -piez. / < fr. hectopièze].

HERTZ s.m. (Fiz.) Unitate de măsură pentru frecvență, egală cu frecvența unei mișcări periodice a cărei perioadă este de o secundă; ciclu (4). [Pl. -tzi, scris și herț. / < fr. hertz, cf. Hertz – fizician german].

KILOWÁTT-ÓRĂ s.m. Unitate de măsură a energiei, egală cu lucrul mecanic efectuat într-o oră de un sistem care are o putere de un kilowatt. [Cf. fr. kilowatt-heure].

LAMBÉRT s.m. (Fiz.) Unitate de măsură pentru luminanță, egală cu radiația unei surse de lumină care emite un flux luminos de un lumen pentru fiecare cm2 din suprafața ei. [< fr. lambert, cf. Lambert – fizician german].

LÍTRU s.m. 1. Unitate de măsură pentru capacități, egală aproximativ cu volumul unui decimetru cub de apă distilată. 2. Vas de această capacitate. // -litru – element secund de compunere savantă, cu semnificația „litru” (folosit mai ales la formarea multiplilor și a submultiplilor acestei unități de măsură). [< fr. litre, it. litro, cf. gr. litron].

MEGAELECTRONVÓLT s.m. Unitate de măsură pentru energie, egală cu un milion de electronvolți. [< fr. mégaélectronvolt].

MICROCURÍE s.f. Unitate de măsură a radioactivității, egală cu a milioana parte dintr-o curie1) vezi nota. [Gen. -iei. / cf. fr. microcurie].

MILIHÉNRY s.m. (Fiz.) Unitate de măsură pentru inductanță, egală cu a mia parte dintr-un henry. [Var. (după alte surse) milihenri. / < germ. Millihenry].

MILILAMBÉRT s.m. (Fiz.) Unitate de măsură pentru strălucire, egală cu a mia parte dintr-un lambert. [< fr. millilambert].

MILIWÁTT s.m. (Fiz.) Unitate de măsură a puterii, egală cu a mia parte dintr-un watt. [< fr. milliwatt].

RUMB s.m. (Mar.) măsură de unghi egală cu 1/32 parte a orizontului, adică cu 11¼ grade; cart1. [Pl. -bi, (s.n.) -buri. / < fr. rhumb].

SECÚNDĂ s.f. 1. Unitate de timp egală cu a 60-a parte dintr-un minut; timp foarte scurt; moment, clipă. 2. Unitate de măsură pentru unghiuri, egală cu a 3600-a parte dintr-un grad sexagesimal. 3. (Muz.) Interval format din două trepte alăturate ale unei game; treapta a doua de la o treaptă dată. 4. A doua poziție (de apărare) la scrimă. [Pl. -de. / < fr. seconde, cf. lat. secundus].

STILB s.m. Unitate de măsură a luminanței, egală cu strălucirea unei surse luminoase cu aria de un cm2.

ÚNCIE s.f. 1. A douăsprezecea parte dintr-o livră la romani. 2. Unitate de măsură pentru greutăți, egală cu 28,349 g, folosită în țările anglo-saxone. [Gen. -iei. / cf. lat. uncia, fr. once].

BÁRIE s.f. Unitate de măsură pentru presiune egală cu presiunea de o dină pe centimetru pătrat. [Pl. -ii, gen. -iei. / < fr. barye].

DECAGRÁM s.n. Unitate de măsură pentru greutăți, egală cu 10 gr. [Cf. fr. décagramme].

DECAMÉTRU s.m. Unitate de măsură pentru lungimi, egală cu 10 m. ♦ Instrument de măsură format dintr-o panglică sau dintr-un lanț, cu lungimea de 10 m. [Cf. fr. décamètre].

DÍNĂ s.f. Unitate de măsură pentru forță, egală cu forța imprimată de accelerația de 1 cm pe secundă a unui punct material cu masa de un gram. [< fr. dyne, cf. gr. dynamis – forță].

DRÁHMĂ s.f. 1. (Ant.) Monedă grecească de argint. ♦ Unitate monetară din Grecia modernă. 2. Veche unitate de măsură pentru greutăți egală cu 4,38 g. [< gr. d*****e].

GAL s.m. (Fiz.) Unitate de măsură a accelerației, egală cu accelerația de 1 cm pe secundă la pătrat. [< fr. gal].

GALÓN2 s.n. 1. Unitate de măsură pentru capacitate, egală cu 4,546 l în Anglia și cu 3,785 l în S.U.A. 2. (Rar) Sticlă mare pentru păstrat băuturi. [Pl. -oane, (s.m.) -oni. / < fr., engl. gallon].

HECTOGRÁM s.n. Unitate de măsură pentru masă, egală cu 100 g. [Cf. fr. hectogramme, germ. Hectogramm].

HECTOLÍTRU s.m. Unitate de măsură pentru capacități, egală cu 100 l. [Cf. fr. hectolitre, germ. Hektoliter].

HECTOMÉTRU s.m. Unitate de măsură pentru lungimi, egală cu 100 m. [Cf. fr. hectomètre, germ. Hektometer].

HECTOWÁTT s.m. Unitate de măsură a puterii, egală cu 100 wați. [Cf. fr. hectowatt].

páoră, páore, s.f. (înv. și reg.) unitate de măsură pentru pământ, egală cu 32 de iugăre.

păpríște, păpríști, s.f. (înv.) 1. unitate de măsură pentru lungimi, egală cu 200 de metri. 2. perioadă de timp; durată.

pătráre, pătráre, s.f. 1. (înv. și reg.) măsură de capacitate pentru cereale (de un sfert de baniță); vas recipient cu această capacitate. 2. cantitate de cereale sau de lichide egală cu această măsură. 3. bucată mare de ceva. 4. (în loc.) de-o pătrare = în vârstă de patru ani.

píntă, pínte, s.f. (înv. și reg.) măsură de capacitate egală cu un litru; cantitatea de lichid pe care o conține.

KILOGRÁM s.n. Unitate de măsură pentru masă, egală cu 1000 g. ◊ Kilogram-forță = unitate de măsură a forței, având o valoare egală cu greutatea prototipului internațional de masă, măsurată în vid, la accelerația pământească normală. [< fr. kilogramme, cf. gr. chilioi – o mie, gramma – unitate de măsură].

KILOLÍTRU s.m. Unitate de măsură pentru capacități, egală cu 1000 l. [< fr. kilolitre].

KILOMÉTRU s.m. Unitate de măsură pentru lungimi, egală cu 1000 m. [Abrev. km. / < fr. kilomètre, cf. gr. chilioi – o mie, metronmăsură].

KILOTÓNĂ s.f. Unitate de măsură pentru masă, egală cu 1000 de tone. [< fr. kilotonne].

LÍVRĂ s.f. 1. Veche unitate de măsură pentru greutăți, egală cu 0,453 kg, folosită în special în țările anglo-saxone. 2. Veche monedă franceză. [< fr. livre].

LUX s.m. (Fiz.) Unitate de măsură a iluminării, egală cu iluminarea uniformă a unei suprafețe de 1 m2 care primește un flux de 1 lumen. [< fr. lux, cf. lat. lux – lumină].

poluvínă, poluvíne, s.f. (reg.) măsură de capacitate egală cu o jumătate de vadră.

pontér, pontére, s.n. 1. (reg.) unitate de măsură de capacitate (între 1 decilitru și 1 decalitru). 2. (înv. și reg.) unitate de măsură de lungime egală cu 7-8 cm. 3. (înv. și reg.) unitate de timp egală cu 7-8 minute.

potoríșcă, potoríști, s.f. (reg.) 1. unitate de măsură de capacitate egală cu o jumătate de decilitru. 2. (în forma: potolișcă) sticlă de trei sferturi de litru.

potoríță, potoríțe, s.f. (reg.) 1. nume de monedă veche cu valoare de 10-20 de bani. 2. unitate de măsură pentru volume egală cu o jumătate de metru cub. 3. (înv.) veche măsură de capacitate.

MEGAHÉRTZ s.m. Unitate de măsură pentru frecvență, egală cu un milion de herți; megaciclu. [< fr. mégahertz].

MEGATÓNĂ s.f. Unitate de măsură pentru greutăți, egală cu un milion de tone. [< fr. mégatonne].

MEGAWÁTT s.m. Unitate de măsură a puterii, egală cu un milion de wați. [< fr. mégawatt].

MICROBÁR s.m. Unitate de măsură a presiunii, egală cu a milioana parte dintr-un bar; barie. [Cf. fr. microbar].

MICRÓN s.m. Unitate de măsură pentru lungimi, egală cu a mia parte dintr-un milimetru. [< fr. micron, germ. Mikron, cf. gr. mikros – mic].

MIRIAGRÁM s.n. Unitate de măsură pentru greutăți, egală cu 10000 g. [< fr. myriagramme].

MIRIALÍTRU s.m. Unitate de măsură pentru capacități, egală cu 10000 L. [< fr. myrialitre].

MIRIAMÉTRU s.m. Unitate de măsură pentru lungimi, egală cu 10000 m. [< fr. myriamètre].

rif, rífi, s.m. și rífuri, s.n. (înv. și reg.) unitate de măsură pentru lungimi egală cu circa 77 cm.

sáum s.n. (înv.) măsură de greutate egală cu aproximativ 137 kg.

NEWTON s.m. (Fiz.) Unitate de măsură pentru forță, egală cu forța care, aplicată unei mase de un kilogram, îi imprimă o accelerație de un metru pe secundă la pătrat. [Pron. niú-ton. / < fr. newton, cf. Newton – fizician și astronom englez].

sfârtái, sfârtáie, s.n. și sfârtái, s.m. 1. (s.n.; înv. și reg.) sfert. 2. (s.n.; reg.) unitate de măsură a suprafețelor, egală cu 1/3 de iugăr. 3. (reg.; în forma: sfârtar) șchioapă. 4. (s.m.; reg.) copil mic.

șuc1, șúcuri, s.n. 1. (înv.; reg.) unitate de măsură a lungimii, egală cu a șasea parte dintr-un stânjen; picior. 2. (reg.; în forma: șuh) compas folosit în zidărie. 3. (reg.; în forma: șuh) papuc. 4. (reg.) întăritură care se face la malul unui râu, pentru a nu se surpa din cauza apei. 5. (reg.) măsură de lungime folosită de țesătoare. 6. (reg.) măsură de lungime de aproximativ 15-16 cm. 7. (reg.) măsură de lungime egală cu lungimea degetului mare.

chilográm (chilográme), s. n. – Unitate de măsură pentru greutate egală cu o mie de grame. – Var. kilogram (înv.). Fr. kilogramme. Se folosește adesea în forma abreviată kilo, și chiar chil, care este popular.

TORR s.m. Unitate de măsură a presiunii, egală cu presiunea exercitată de o coloană de mercur înaltă de 1 mm pe o suprafață de 1 cm² la 0° C. [< fr., engl. torr, cf. Torricelli – fizician și matematician italian].

ÁNGSTROM s. m. unitate de măsură pentru lungime, egală cu 1/10000 dintr-un micron. (< fr. angström)

CUB s.n. 1. corp geometric cu șase fețe pătrate, egale între ele. 2. puterea a treia a unui număr sau a unei expresii (algebrice). ◊ (adj.) metru (sau decimetru, centimetru) cub = unitate de măsură pentru volum egală cu volumul unui corp cubic având latura cât dimensiunea liniară respectivă. (< fr. cube, lat. cubus)

DÍNĂ1 s. f. unitate de măsură pentru forță egală cu forța imprimată de accelerația de 1 cm/sec2 asupra unui punct material cu masa de un gram. (< fr. dyne)

FRIGORÍE s. f. unitate de măsură a frigului, egală cu o calorie. (< fr. frigorie)

GAL s. m. unitate de măsură a accelerației egală cu accelerația de 1 cm/s2. (< fr. gal)

GALÓN2 s. n. unitate de măsură pentru capacitate egală cu 4,546 l în Anglia și cu 3,785 l în S.U.A. (pentru vin) și 4,621 l (pentru bere). (< engl., fr. gallon)

HÉNRY s. m. unitate de măsură a inductanței, egală cu inductanța unui circuit electric format dintr-o singură spiră, prin care un curent de un amper stabilește un flux magnetic propriu de un weber. (< fr. henry)

HERTZ /herț/ s. m. unitate de măsură pentru frecvență egală cu frecvența unui fenomen periodic cu perioada de o secundă; ciclu (3) pe secundă. (< fr. hertz)

INCH INCI/ s. m. unitate de măsură pentru lungimi, egală cu 2,54 cm, în Anglia și SUA.; țol. (< engl. inch)

JOULE (Pron.: giul, jul) s. m. unitate de măsură a energiei egală cu lucrul mecanic efectuat de forța de un newton care își deplasează punctul de aplicație pe distanța de 1 m. (< fr., engl. joule)

KÉLVIN s. m. unitate de măsură a temperaturii, egală cu 1/273,16 din temperatura absolută a punctului triplu al apei. (< engl., fr. kelvin)

KILOWÁTT-ÓRĂ s. m. unitate de măsură a energiei, egală cu energia produsă într-o oră de un generator cu puterea de un kilowatt. (< fr. kilowatt-heure)

LAMBÉRT s. m. unitate de măsură pentru luminanță, egală cu radiația unei surse de lumină care emite un flux luminos de un lumen pentru fiecare cm2 din suprafața ei. (< fr. lambert)

LÍTRU s. m. unitate de măsură pentru capacități, egală cu un dm3. (< fr. litre)

LUX1 s. m. unitate de măsură a iluminării, egală cu iluminarea uniformă a unei suprafețe de 1 m2 care primește un flux de 1 lumen. (< fr. lux)

MEGADÍNĂ s. f. unitate de măsură pentru forță, egală cu un milion de dine. (< fr. mégadyne)

NEWTON [NIÚTON] s. m. unitate de măsură a forței, egală cu forța care, aplicată unei mase de 1 kg, îi imprimă o accelerație de 1 m/s2. (< fr. newton)

NIT2 s. m. unitate de măsură pentru luminanță, egală cu luminanța uniformă a unei surse cu aria de 1 m2, care emite o intensitate luminoasă de o candelă. (< fr., engl., nit)

PINT s.m. unitate anglo-saxonă de măsură pentru capacități, egală cu 0,568 l în Marea Britanie și 1,136 l în Canada. (< engl. pint)

RUTHERFORD [RÁDĂFORD] s. m. unitate de măsură pentru radioactivitate, egală cu un milion de dezintegrări pe secundă emise de un element radioactiv. (< fr., engl. rutherford)

STER1 s. m. unitate de măsură pentru volume, egală cu 1 m3, folosită la cubajul lemnelor în stive. (< fr. stère)

TORR s. m. unitate de măsură a presiunii egală cu presiunea exercitată de o coloană de mercur înaltă de 1 mm pe o suprafață de 1 cm2. (< fr. torr)

fírtă (-te), s. f.măsură de suprafață egală cu un sfert de pogon. Germ. Viertel „sfert” (DAR). Sec. XVIII, Mold. La aceeași sursă duc indirect fîrtai și fîrtal, s. n. (Trans., sfert, a patra parte), prin intermediul mag. fertály (DAR; Gáldi, Dict., 126), cf. cr. fertalj, sb. frtalj; și ferdelă, s. f. (măsură de capacitate egală cu 20 litri; cartier), în Trans., prin intermediul săs. fyrdel (Borcea 186).

iúgăr (iúgăre), s. n.măsură de suprafață, egală cu 0,57 hectare. Lat. iugerum (sec. XVIII). În Trans., înv.

lítră (lítre), s. f.1. măsură veche de greutate egală cu un sfert de oca (318 g în Munt., 323 g în Mold.). – 2. Veche măsură de capacitate, egală cu un sfert de oca (380 ml în Munt., 320 ml în Mold.). – 3. Sfert de kg sau litru. – Mr. litră. Ngr. λίτρα (Meyer 247; Tiktin; Vasmer, Gr., 90), cf. v. sb. lĭtra, tc., bg. litra, alb. ljitrë. Sec. XVII, pop. cu ultimul sens. Este dublet al lui litru, s. m., din fr. litre. Cf. liră.

rup (-pi), s. m.măsură de lungime, egală cu a opta parte dintr-un cot. Tc. rub (Șeineanu, II, 303), cf. rubia și ngr. ρούτί, sp. arroba. Sec. XVIII, înv.

șineác (-éci), s. n. – (Banat, Olt., Trans.) măsură de capacitate egală cam cu 10 litri. – Var. șineag, șinic. Sb. šinik (Candrea).

ÁCRU1, acri, s. m. Unitate de măsură de suprafață egală cu 4067 de metri pătrați (sau, în anumite țări, cu valori variabile). – Fr. acre.

BÁRIE, barii, s. f. Unitate de măsură pentru presiune egală cu presiunea unei forțe de o dină pe un centimetru pătrat. – Fr. barye.

RIF, rifi, s. m. (Înv.) Unitate de măsură pentru lungime, egală cu aproximativ 77 cm. – Tc. rif.

CENTIÁR, centiari, s. m. Unitate subdivizionară de măsură pentru terenuri, egală cu a suta parte dintr-un ar. [Pr.: -ti-ar] – Fr. centiare.

WATT, wați, s. m. (Fiz.) Unitate de măsură a puterii, egală cu puterea care corespunde schimbului de energie sau lucrului mecanic de un joule. [Pr.: vat] – Fr. watt (engl. watt).

ANCABLÚRĂ (< fr.) s. f. Unitate de măsură pentru lungimi, egală cu a zecea parte dintr-o milă marină (185,2 m).

CHÍLĂ2, chile, s. f. Veche măsură de capacitate, egală cu circa 500 de kilograme și întrebuințată mai ales pentru cereale. – Tc. kile.

CHINTÁL, chintale, s. n. măsură de greutate egală cu o sută de kilograme. – Fr. quintal.

CÎNTÁR (‹ tc.) s. n. 1. Balanță (1) folosită în industrie sau în comerț pentru stabilirea greutății mărfurilor, de obicei prin comparare cu greutăți-etalon. ◊ C. automat = cîntar cu un singur platan, care arată greutatea direct printr-un indicator plasat în fața unui cadran. 2. Unitate de măsură pentru greutate, egală cu aproximativ 56 kg.

BAR1, bari, s. m. Unitate de măsură a presiunii atmosferice egală cu un milion de barii. – Din fr. bar.

BUȘÉL, bușei, s. m. Unitate de măsură engleză pentru volum, egală cu 36 de litri. – Din engl. bushel.

GÁMA s. m. invar., s. f. 1. S. m. invar. A treia literă a alfabetului grecesc (folosită adesea și ca simbol în matematică, fizică etc.) 2. S. f. (Fiz.: în sintagma) Raze (sau radiație) gama = radiație emisă de corpurile radioactive, având o putere de pătrundere extrem de mare. 3. S. f. (Fiz.) Unitate de măsură a masei egală cu o milionime de gram. – Din fr. gamma.

HECTÁR, hectare, s. n. Unitate de măsură pentru suprafețe agrare, egală cu aria unui pătrat cu latura de 100 de metri. [Abr.: ha] – Din fr. hectare.

KILOCALORÍE, kilocalorii, s. f. Unitate de măsură pentru energia termică, egală cu o mie de calorii; calorie mare. [Abreviat: kcal] – Din fr. kilocalorie.

KILOGRAMMÉTRU, kilogrammetri, s. m. Unitate de măsură pentru lucrul mecanic, egală cu lucrul mecanic efectuat pentru ridicarea unei greutăți de un kilogram la înălțimea de un metru [Scris și: chilogrammetru] – Din fr. kilogrammètre.

KILOÓHM, kiloohmi, s. m. (Fiz.) Unitate (derivată) de măsură pentru rezistența electrică, egală cu o mie de ohmi. [Pr.: -o-óm.Abr.: ] – Din germ. Kiloohm.

KILOVÁR, kilovari, s. m. (Fiz.) Unitate (derivată) de măsură pentru puterea reactivă, egală cu o mie de vari. [Abr.: kVAR] – Din fr., engl. kilovar.

OBRÁȚ, obrațe, s. n. (Înv. și reg.) Veche unitate de lungime, egală cu 26,76 metri; (astăzi) măsură de lungime (nedeterminată), de obicei mică. – Din sl. obratŭ „hotar”.

WATTÓRĂ, wattóre, s. f. Unitate de măsură pentru energia electrică egală cu 3600 de jouli. – Watt + oră (după fr. watt-heure).

YARD, yarzi, s. m. Unitate de măsură engleză pentru lungime, egală cu 0,914398 m. – Din engl. yard.

AMPÉR, amperi, s. m. Unitate de măsură pentru intensitatea curentului electric. ◊ Compus: amper-oră = unitate de măsură pentru sarcina electrică egală cu cantitatea de electricitate transportată de un curent electric cu intensitatea de un amper printr-un conductor în timp de o oră, egală cu 3600 coulombi. – Din fr. ampère.

IARD, iarzi, s. m. măsură englezească de lungime egală cu 0,914 m.Engl. yard.

PICOFARÁD, picofarazi, s. m. (Fiz.) Unitate (derivată) de măsură a capacității electrice, egală cu a 10-12 parte dintr-un farad. – Din fr. picofarad.

MEGÓHM, megohmi, s. m. (Fiz.) Unitate (derivată) de măsură a rezistenței electrice, egală cu un milion de ohmi. [Pr.: -gom.Abr.: MΩ] – Din fr. mégohm.

MERTÍC, mertice, s. n. 1. măsură veche pentru cereale, egală cu circa 1-2 ocale. ♦ Cantitate de cereale sau de făină cuprinsă într-un mertic (1). 2. (Înv.) Plată în natură (sau în bani) care se lua la mori pentru măcinat; p. restr. rație, porție de mâncare. ◊ Expr. A(-și) lua (sau a da cuiva) merticul = a primi (sau a da) o bătaie. [Pl. și: merticuri] – Din magh. mérték.

MEL, meli, s. m. (Fiz.) Unitate de măsură pentru înălțimea sunetului, egală cu a mia parte din înălțimea unui sunet care are o putere de o mie de hertzi. – Din engl. mel.

MICROCOULÓMB, microcoulombi, s. m. Unitate de măsură pentru capacitatea electrică, egală cu o milionime de coulomb. [Pr.: -cu-] – Din fr. microcoulombe.

MICROFARÁD, microfarazi, s. m. Unitate de măsură pentru capacitatea electrică, egală cu o milinionime de farad. – Din fr. microfarad.

DECIBÉL, decibeli, s. m. Unitate de măsură a intensității sonore, egală cu o zecime dintr-un bel. – Din fr. décibel.

DECIGRÁM, decigrame, s. n. Unitate subdivizionară de măsură pentru masă, egală cu a zecea parte dintr-un gram. – Din fr. décigramme.

DECILÍTRU, decilitri, s. m. Unitate subdivizionară de măsură pentru volum, egală cu a zecea parte dintr-un litru. – Din fr. décilitre.

DECISTÉR, decisteri, s. m. Unitate subdivizionară de măsură pentru volumul lemnelor, egală cu a zecea parte dintr-un ster. – Din fr. décistère.

COULÓMB, coulombi, s. m. Unitate de măsură pentru sarcina electrică, egală cu cantitatea de electricitate care traversează într-o secundă secțiunea unui conductor străbătut de un curent electric constant de 1 amper. [Pr.: culómb] – Din fr. coulomb.

BAR1 ~i m. Unitate de măsură a presiunii atmosferice, egală cu presiunea exercitată de o megadină pe o suprafață de un centimetru pătrat. /<fr., engl. bar

CALORÍE ~i f. 1) fiz. Unitate de măsură a energiei termice, egală cu căldura necesară pentru a ridica temperatura unui gram de apă distilată de la 19,5° la 20,5°C la presiune normală. 2) Unitate de măsură care indică energia furnizată organismului de un aliment. [Art. caloria; G.-D. caloriei; Sil. -ri-e] /<fr. calorie

DECIBÉL ~i m. Unitate de măsură a intensității sunetelor egală cu a zecea parte dintr-un bel. /<fr. décibel.

EGÁL1 adv. În aceeași măsură; deopotrivă; la fel. A împărți ~. ◊ A-i fi (cuiva) ~ a-i fi (cuiva) indiferent. /<fr. égal

ELECTRONVÓLT ~ți m. Unitate de măsură a energiei electrice egală cu energia dobândită de un electron accelerat la diferența de potențial de un volt. /<fr. électron-volt

FÁLCE fălci f. (în trecut) 1) Unitate de măsură a suprafeței agricole (egală aproximativ cu un hectar și jumătate). 2) Suprafață de pământ de această mărime. /<lat. falx, ~cis

FUS3 ~uri n. 1) Unitate de măsură a suprafeței pieilor (egală cu 929 cm2). 2) Bucată de piele având o astfel de suprafață. /<germ. Fuss

IARD iarzi m. Unitate de măsură engleză pentru lungime egală cu 0,91 m. [Monosilabic.] /<engl. yard

KILOCALORÍE ~i f. Unitate de măsură pentru energia termică egală cu 1000 de calorii. [G.-D. kilocalorieiî /< fr. kilocalorie

KILOJOULE ~i m. Unitate de măsură a lucrului mecanic egală cu 1000 de jouli. /<fr. kilojoule

KILOÓHM ~i m. Unitate de măsură a rezistenței electrice egală cu 1000 de ohmi. /<germ. Kiloohm

KILOVÓLT ~ți m. Unitate de măsură pentru tensiune electrică egală cu 1000 de volți. /< fr. kilovolt

MEGOHM [pr.: megóm] ~i m. Unitate de măsură a rezistenței electrice egală cu un milion de ohmi. /<fr. mégohm

MICROFARÁD ~zi m. Unitate de măsură a capacității electrice egală cu a milioana parte dintr-un farad. /<fr. microfarad

OHM (pr.: om) ~i m. fiz. Unitate de măsură a rezistenței electrice egală cu rezistența unui conductor, prin care trece un curent electric de un amper, când diferența de potențial la capetele lui este de un volt. /<fr. ohm

WATTÓRĂ ~e n. Unitate de măsură pentru energia electrică, egală cu 3600 jouli. [Sil. watt-o-] /watt + oră

FARÁD s.m. Unitate de măsură pentru capacitatea electrică, egală cu capacitatea unui condensator care, încărcat cu o sarcină de un coulomb, dă o diferență de potențial de un volt. [< fr., it. farad, cf. M. Faraday – fizician englez].

FRÁNKLIN s.m. (Fiz.) Unitate de măsură a sarcinii electrice, egală cu sarcina unui corp punctual care, la distanța de 1 cm de un alt corp punctual încărcat cu aceeași sarcină, este supus în vid unei forțe de o dină. [< fr., engl. franklin, cf. (Benjamin) Franklin – fizician american].

GÍLBERT s.f. (Fiz.) Unitate de măsură a tensiunii magnetice, egală cu tensiunea magnetică produsă pe o porțiune cu lungimea de un centimetru a unei linii de câmp magnetic uniform, a cărui intensitate este de un oersted. [< engl., fr. gilbert, cf. Gilbert – fizician englez].

MAXWELL s.m. (Fiz.) Unitate de măsură a fluxului magnetic, egală cu fluxul produs de o inducție magnetică de 1 gauss care străbate o suprafață de 1 cm2. [Pron. maxuél. / < fr. maxwell, germ. Maxwell, cf. C. Maxwell – fizician englez].

MEGAPARSÉC s.m. Unitate de măsură a distanțelor interastrale, egală cu un milion de parseci. [< fr. mégaparsec].

PICOFARÁD s.m. (Electr.) Unitate de măsură a capacității electrice, egală cu a bilioana parte dintr-un farad; micromicrofarad. [Pl. -azi. / < germ. Picofarad].

SON s.m. (Fiz.) Unitate de măsură a intensității sunetelor, egală cu intensitatea unui sunet cu frecvența de 1000 de hertzi și cu nivelul de intensitate de 40 de foni. [< fr. son].

STOKES s.m. Unitate de măsură a viscozității cinematice, egală cu raportul dintre viscozitatea dinamică și densitate. [Pron. stoucs, pl. stokși. / < fr. stokes, cf. Stokes – fizician englez].

WATT s.m. Unitate de măsură a puterii electromagnetice, egală cu puterea unui joule pe secundă. [Pron. vat, pl. wați. / < engl. watt, cf. J. Watt – mecanician și inventator englez].

WATTÓRĂ s.f. Unitate de măsură a energiei electrice, egală cu puterea furnizată de un watt într-o oră. [Pron. vat-. / cf. it. wattora, fr. wattheure].

IARD s.m. măsură englezească de lungime, egală cu 0,9144 m. [Scris și yard. / < engl. yard].

ATMOSFÉRĂ s.f. I. 1. Stratul de aer care înconjoară Pământul. 2. (Fig.) Stare de spirit; situație, stare, mediu în care trăiește cineva, ceva. II. Unitate de măsură a presiunii gazelor, egală cu greutatea unei coloane de mercur la 0° cu o secțiune de 1 cm2, înaltă de 76 cm. [Cf. fr. atmosphère, it. atmosfera < gr. atmosphaira < atmos – abur, sphaira – sferă].

GIGACALORÍE s.f. (Fiz.) Unitate de măsură pentru energia termică, egală cu un miliard de calorii. [Gen. -iei. / < fr. gigacalorie].

HECTÁR s.n. Unitate de măsură pentru suprafețele agrare, egală cu 100 de ari. [< fr. hectare].

KILOVÓLT s.m. Unitate de măsură a tensiunii electrice, egală cu 1000 de volți. [Cf. fr. kilovolt < gr. chilioi – o mie + volt].

KILOVOLTAMPÉR s.m. Unitate de măsură pentru puterea aparentă, egală cu 1000 de voltamperi. [< fr. kilovoltampère].

MICROCOULÓMB s.m. Unitate de măsură a sarcinii electrice, egală cu a milioana parte duntr-un coulomb. [Pron. -culomb. / cf. fr. microcoulomb].

MICROFARÁD s.m. (Fiz.) Unitate de măsură a capacității electrice, egală cu a milioana parte dintr-un farad. [Cf. fr. microfarad].

MÍLĂ s.f. Unitate de măsură pentru lungimi, ale cărei mărimi variază în diverse țări. ◊ Milă marină = măsură de lungimi maritime, egală cu 1852 m. [Cf. lat. mille].

OHM s.m. (Fiz.) Unitate de măsură a rezistenței electrice, egală cu rezistența pe care o opune un conductor în care o tensiune de un volt produce un curent de un amper. [Pron. om. / < fr. ohm, cf. Ohm – fizician german].

SIEMENS s.m. (Fiz.) Unitate de măsură a conductanței electrice, egală cu conductanța unui conducător a cărui rezistență este de un ohm. [Pron. zi-mens. / < fr. siemens, cf. W. von Siemens – fizician german].

AMPER-SPÍRĂ s. f. unitate de măsură a tensiunii magnetice, egală cu tensiunea magnetică în lungul unei linii închise, produsă de o spiră prin care trece un curent electric cu intensitatea de un amper. (< amper + spiră)

FON1 s. m. unitate de măsură a intensității auditive egală cu intensitatea unui sunet de 1,26 ori mai mare decât intensitatea pragului auditiv inferior. (< fr. phone)

FRÁNKLIN s. m. unitate de măsură a sarcinii electrice, egală cu 0333.10-9C. (< fr. franklin)

GILBERT [JILBERT] s. m. unitate de măsură a tensiunii magnetomotoare, egală cu 0,8 amperspire. (< fr. gilbert)

LÚMEN I. s. m. unitate de măsură a fluxului luminos, egală cu fluxul emis de o sursă punctiformă și izotropă cu intensitatea de o candelă într-un unghi solid de 1 steradian. II. s. n. deschidere a unui organ anatomic cavitar sau a unor fibre de plante. (< fr., lat. lumen)

MAXWELL [MAX-UÉL] s. m. unitate de măsură a fluxului magnetic, egal cu fluxul produs de o inducție magnetică de 1 gauss care străbate o suprafață de 1 cm2. (< fr. maxwell, germ. Maxwell)

MEL1 s. m. unitate de măsură pentru înălțimea sunetului, egală cu a mia parte din înălțimea unui sunet având o putere de o mie de hertzi. (< engl. mel)

OHM OM/ s. m. unitate de măsură a rezistenței electrice, egală cu rezistența unui conductor în care o tensiune de un volt produce un curent de un amper. (< fr. ohm)

SIEMENS [ZÍMĂNS] s. m. unitate de măsură a conductanței electrice, egală cu conductanța unui conductor cu rezistență de un ohm. (< fr. siemens, germ. Siemens)

SON2 s. m. unitate de măsură a intensității sunetelor, egală cu intensitatea unui sunet cu frecvența de 1000 de hertzi și intensitatea auditivă de 40 de foni. (< fr. son)

STERADIÁN s. m. unitate de măsură pentru unghiurile solide, egală cu unghiul solid care, având vârful în centrul unei sfere, decupează pe aceasta o arie egală cu pătratul razei. (< fr. stéradian)

TÉSLA s. f. unitate de măsură a inducției magnetice, egală cu inducția unui magnetic uniform, care acționează cu o forță de un newton asupra unei sarcini electrice de un coulomb. (< fr. tesla)

VOLT s. m. unitate de măsură a tensiunii electrice, egală cu tensiunea aplicată la capetele unui conductor care, străbătut de un curent de un amper, dezvoltă o putere de un watt. (< fr. volt)

WATT s. m. unitate de măsură a puterii electromagnetice, egală cu puterea unui joule pe secundă. (< fr., engl. watt)

WATTÓRĂ s. f. unitate de măsură a energiei electrice, egală cu puterea de un watt în timp de o oră. (după fr. watt-heure)

WÉBER s. m. unitate de măsură a fluxului magnetic, egală cu fluxul unui câmp magnetic omogen, cu inducția de un tesla. (< fr. weber)

YARD s. m. măsură engleză de lungime, egală cu 0,9144 m – var. iard. (< engl. yard)

rif (rífi), s. m. – (Mold.) măsură de lungime înv., egală cu 777 mm. Tc. rif (Tiktin).

VERȘÓC, verșoace, s. n. (Înv.) măsură mică de lungime, egală cu un palmac. – Ucr., rus. veršok.

vérstă (-te), s. f.măsură rusească de distanță, egală cu 1067 m. Rus. verstá (sec. XVII).

WATTÓRĂ, wattore, s. f. Unitate de măsură pentru energia electrică, egală cu 3600 de jouli. [Pr.: vat-oră] – După fr. watt-heure.

cĭúblă f., pl. e (var. din cîblă). Mold. sud. Un vas compus din doage, cu o capacitate de 10 litri și întrebuințat la măsurat lucrurĭ uscate. Cantitate egală cu cuprinsu uneĭ cĭuble.

CARÁT, carate, s. n. 1. Indice pentru conținutul relativ în aur al aliajelor acestuia, egal cu a 24-a parte din masa totală. 2. Unitate de măsură a greutății pietrelor prețioase, egală cu 0,2 grame. [Var.: carátă s. f.] – Din fr. carat.

CHÍLĂ1, chile, s. f. Veche măsură de capacitate pentru cereale, egală cu circa 680 de litri în Țara Românească și cu circa 430 de litri în Moldova. – Din tc. kile.

HIDROGRÁD, hidrograde, s. n. (Geogr.) Unitate de măsură a nivelului apelor curgătoare, egală cu a zecea parte din amplitudinea maximă. – Hidro- + grad.

KILOAMPÉR, kiloamperi, s. m. (Fiz.) Unitate (derivată) de măsură pentru intensitatea curentului electric, egală cu o mie de amperi. [Pr.: -lo-am-.Abr.: kA] – Din fr. kiloampère.

KILOVOLTAMPÉR, kilovoltamperi, s. m. Unitate de măsură pentru puterea electrică aparentă, egală cu o mie de voltamperi. (sil. mf. -volt-) [Abr.: kVA] – Din fr. kilovoltampère.

AMPERÓRĂ, amperore, s. f. Unitate de măsură pentru cantitatea de electricitate, egală cu 3600 C. – Amper + oră (după fr. ampère-heure).

ÁNGSTROM, angstromi, s. m. (Fiz.) Unitate de măsură pentru lungimi de undă egală cu a zecea milioana parte dintr-un milimetru. – Din fr. angstrœm.

AR, ari, s. m. Unitate de măsură pentru suprafețele de teren, egală cu 100 m2. – Din fr. are.

ARĂMEÁSĂ, arămese, s. f. (Înv.) măsură de capacitate (din aramă) egală cu o oca sau cu o jumătate de oca. – Aramă + suf. -easă.

CINZEÁCĂ, cinzeci, s. f. Unitate de măsură de capacitate (pentru băuturi) egală cu aproximativ 0,16 litri. ♦ Sticluță care are această capacitate și în care se servește o băutură alcoolică; conținutul unei asfel de sticluțe; (reg.) singeapă. – Din cincizeci.

FARÁD, farazi, s. m. Unitate de măsură a capacității electrice (în sistemul de unități de măsură metru-kilogram-secundă-amper), egală cu capacitatea unui condensator electric care acumulează o sarcină de un coulomb la tensiunea de un volt. – Din fr. farad.

OCÁ, ocale, s. f. Veche unitate de măsură pentru capacități și greutăți, egală cu circa un litru (sau un kilogram) și un sfert; p. ext. cantitate de marfă, de obiecte etc. egală cu această unitate de măsură; vasul cu care se măsoară. ◊ Oca mică = măsură falsă, mai mică decât cea legală. ◊ Expr. A prinde (pe cineva) cu ocaua mică = a prinde (pe cineva) cu o minciună, cu o faptă necinstită. [Pl. și: oca, ocă.Var.: (înv. și reg.) ócă s. f.] – Din tc. okka.

FÉLE, fele, s. f. (Reg.) măsură de capacitate pentru lichide, egală cu circa trei sferturi de litru; p. ext. conținutul acestei măsuri. – Din magh. fele.

FÉRDELĂ, ferdele, s. f. (Reg.) măsură de capacitate pentru cereale, egală cu circa 20 de litri; p. ext. conținutul acestei măsuri. [Var.: félderă s. f.] – Din săs. fyrdel.

MICROAMPÉR, microamperi, s. m. Unitate de măsură pentru intensitatea curentului electric, egală cu o milionime de amper. [Pr.: -cro-am-]. – Din fr. microampère.

MILIAMPÉR, miliamperi, s. m. Unitate de măsură a intensității curentului electric, egală cu a mia parte dintr-un amper. [Pr.:-li-am-] – Din fr. milliampère.

DÚBLĂ, duble, s. f. (Pop.) 1. măsură de capacitate pentru cereale egală cu un dublu-decalitru; baniță. 2. Pâine de două ori mai mare decât cea obișnuită. [Var.: dúblu s. n.] – Refăcut din dublu[-decalitru].

DECÁR1, decari, s. m. Unitate de măsură pentru suprafețe de pământ, egală cu zece ari. – Deca- + ar.

TERMÍE, termii, s. f. (Fiz.) Unitate de măsură a cantității de căldură, egală cu căldura produsă prin transformarea în energie termică a unei unități de lucru mecanic. – Din fr. thermie, germ. Thermie.

ÁCRU2 ~i m. Unitate de măsură pentru suprafețe de teren (egală cu aproximativ 4047 m2). /<fr. acre

AR ~i m. Unitate de măsură pentru suprafețe de teren, egală cu 100 de metri pătrați. /<fr. are

CARÁT ~e n. 1) Cantitate de aur curat conținută într-un aliaj egală cu a 24-a parte din masa totală. Aur de 18 ~e. 2) Unitate de măsură pentru masa pietrelor prețioase, egală cu 0,2 g. /<fr. carat

HECTÁR ~e n. 1) Unitate de măsură pentru suprafețe de teren egală cu 100 de ari. 2) Suprafață de pământ de această mărime. /<fr. hectare

HIDROGRÁD ~e n. geogr. Unitate de măsură a nivelului apelor curgătoare, egală cu a zecea parte din amplitudinea maximă. /Hidro- + grad

KILOAMPÉR ~i m. Unitate de măsură pentru intensitatea curentului electric egală cu 1000 de amperi. /< fr. kiloampere

MEGAWATT [pr. megavát] ~ți m. Unitate de măsură a puterii curentului electric egală cu un milion de wați. /<fr. megawatt

MICROAMPÉR ~i m. Unitate de măsură a intensității curentului electric egală cu a milioana parte dintr-un amper. [Sil. -cro-am-] /<fr. microampere

MÍLĂ2 ~e f. Unitate de măsură a lungimii (având în diferite state diferite valori). ◊ ~ marină unitate de măsură a distanței pe apă egală cu 1,852 km. /<pol. mila

MILIAMPÉR ~i m. Unitate de măsură a intensității curentului electric egală cu a mia parte dintr-un amper. [Sil. -li-am-] /<fr. milliampere

OCÁ ~le f. înv. 1) Unitate de măsură a greutății și capacității (egală, aproximativ, cu un kilogram sau cu un litru și jumătate). ◊ ~ mică măsură falsă, mai mică decât cea legală. A prinde pe cineva cu ~ua mică a prinde pe cineva cu o minciună. 2) Vas care corespunde acestei unități de măsură. 3) Cantitate de marfă măsurată cu acest vas. [Art. ocaua; G.-D. ocalei] /<turc. okka

TERMÍE ~i f. fiz. Unitate de măsură a cantității de căldură egală cu căldura produsă prin transformarea în energie termică a unei unități de lucru mecanic. /<fr. thermie

POUND s.m. măsură anglo-saxonă de masă, egală cu 453,59 g. [Pron. paund. / < engl. pound].

TERMÍE s.f. 1. (Liv.) Temperatură. 2. (Fiz.) Unitate de măsură a cantității de căldură, egală cu căldura produsă prin transformarea în energie termică a unei unități de lucru mecanic; megacalorie. // Element secund de compunere savantă cu semnificația „căldură”, „temperatură”. [< fr. thermie, it. termia, cf. gr. thermon].

AR s.m. Unitate de măsură pentru suprafețe de teren, egală cu 100 m2. [< fr. are, cf. lat. area – suprafață].

BIÓT s.m. Unitate de măsură pentru intensitatea curentului electric, egală cu 10 amperi. [Pron. bi-ot. / < fr. biot].

chílă, chíle, s.f. (înv.) 1. veche măsură de capacitate pentru cereale, egală cu circa 680 de litri în Țara Românească și cu circa 430 de litri în Moldova. 2. impozit care se plătea cu un anumit număr de chile de cereale. 3. hernie, surpătură, vătămătură. 4. om de nimic, amărât, prăpădit, sărman.

férdelă, férdele, s.f. (reg.) 1. măsură de capacitate pentru cereale, egală cu circa 20 litri; conținutul acestei măsuri; baniță, mierță, șinic, dimirlie. 2. măsură la vânzarea lânii. 3. (la pl.) zone ale unui sat fixate de flăcăi. 4. parte a șurii.

íție, íții, s.f. (reg., înv.) măsură de capacitate pentru lichide (egală cu o fele sau cu o jumătate de cofă); conținutul ei.

GÁMA s.f. 1. A treia literă a alfabetului grecesc (Γ, γ). 2. Microgram. 3. Unitate de măsură a intensității câmpului magnetic, egală cu a miliona parte dintr-un oersted. [< fr., gr. gamma].

KILOCALORÍE s.f. Unitate de măsură a cantității de căldură, egală cu 1000 de calorii. [Gen. -iei. / < fr. kilocalorie, gr. chilioi – o mie + calorie].

MILIAMPÉR s.m. Unitate subdivizionară de măsură a intensității curentului electric, egală cu a mia parte dintr-un amper. [Pron. -li-am-. / cf. fr. milliampère].

CARÁT s. n. 1. indice al proporției de aur în aliaje, a 24-a parte din masa totală. 2. unitate de măsură pentru masa pietrelor prețioase, egală cu 0,2 g. 3. (fig.) grad, intensitate. (< fr. carat, lat. carratus)

OERSTED RSTÉD/ s. m. unitate de măsură pentru intensitatea câmpului magnetic, egală cu 80 de amper-spire pe metru. (< fr. oersted)

TERMÍE1 s. f. unitate de măsură a cantității de căldură, egală cu căldura produsă prin transformarea în energie termică a unei unități de lucru mecanic; megacalorie. (< fr. thermie, germ. Thermie)

mérță (-țe), s. f. – (Mold.) măsură de capacitate pentru solide, egală cu 215 litri. – Var. mierță. Sl. (sb., cr.) mjȅrica, din sl. mĕramăsură” (Cihac, II, 193; Berneker, II, 50; Iordan, Dift., 95; Conev 78), cf. mag. mérce (Gáldi, Dict., 144). Cf. mear.

vícă (-ci), s. f.măsură de capacitate pentru cereale, egală cu 20 de ocale, în Trans. Mag. véka (Cihac, II, 538; Gáldi, Dict., 168).

BREWSTER [brú:stə] s. m. Unitate de măsură tolerată a constantei fotoelastice egală cu 1,01972 x 10-10 m/N.

AR, ari, s. m. Unitate de măsură pentru suprafețe de teren, egală cu 100 de metri pătrați. – Fr. are.

ARĂMEÁSĂ, arămese, s. f. (Înv.) măsură de capacitate din aramă, egală cu o oca sau cu o jumătate de oca. – Din aramă + suf. -easă.

BÁNIȚĂ, banițe, s. f. Unitate de măsură de capacitate, pentru cereale, egală cu circa douăzeci de ocale. ♦ Vas special (făcut din doage) care are această capacitate. ♦ Conținutul unui asemenea vas. – Comp. bg. banica.

CALORÍE, calorii, s. f. Unitate de măsură a cantităților de căldură, egală cu cantitatea de căldură necesară pentru a ridica temperatura unui gram de apă de la 19,5° la 20,5°; (sens curent) cantitatea de energie pe care o produc în corpul omului alimentele, în cursul transformării pe care o suferă în organism. – Fr. calorie.

OCÁ (‹ tc.) s. f. 1. Unitate de măsură pentru masă folosită în trecut, egală cu 1,271 kg în Țara Românească și cu 1,291 kg în Moldova; p. ext. cantitate de marfă, de obiecte etc. egală cu această unitate de măsură. 2. Unitate de măsură a volumului folosită în trecut; a) pentru lichide, egală cu 1,288 l în Țara Românească și cu 1,520 l în Moldova; b) pentru cereale, egală cu 1,698 l în Țara Românească și cu 1,791 l în Moldova; p. ext. conținutul acestei unități de măsură, vasul în care se măsoară. ◊ Expr. Oca mică = măsură falsă, mai mică decât cea legală. A prinde (pe cineva) cu ocaua mică = a prinde (pe cineva) cu o minciună, cu o înșelătorie.

BIÓT, bioți, s. m. (Fiz.) Unitate de măsură tolerată pentru intensitatea curentului electric, egală cu 10 amperi. [Pr.: bi-ot] – Din fr. biot.

LUMÂNÁRE, lumânări, s. f. 1. Obiect de luminat în formă de cilindru subțire, făcut din ceară sau din altă materie grasă solidificată, având la mijloc un fitil de material textil, care, aprins, arde cu flacără, producând lumină. ◊ Loc. adv. și adj. (Drept) ca lumânarea = foarte drept. La lumânare = la lumina lumânării. ◊ Expr. A căuta (pe cineva sau ceva) cu lumânarea = a căuta (pe cineva sau ceva) cu multă stăruință. A ține (cuiva) lumânarea = a veghea pe cineva în momentul morții (ținându-i lumânarea aprinsă). 2. (Înv.) Unitate de măsură convențională pentru intensitatea luminii, aproximativ egala cu o candelă. 3. Plantă erbacee cu flori gălbui, dispuse într-un spic lung (Verbascum phlomoides).Lat. luminaria.

LÍTRĂ, litre, s. f. 1. (Pop.) măsură de capacitate sau de greutate egală cu un sfert de litru sau de kilogram. ♦ Vas care are această capacitate; conținutul acestui vas. 2. măsură de capacitate sau de greutate folosită în trecut, egală cu circa o treime de litru sau de kilogram. ♦ Vas care avea această capacitate; conținutul acestui vas. – Din ngr. lítra.

MILIVÓLT, milivolți, s. m. Unitate de măsură a tensiunii electrice și electromotoare, egală cu a mia parte dintr-un volt. – Din fr. millivolt.

DÉGET ~e n. 1) (la om) Fiecare dintre prelungirile mobile cu care se sfârșesc mâinile și picioarele. ◊ A arăta (pe cineva) cu ~ul a semnala (pe cineva) batjocurii pulbice (incriminându-l); a compromite (pe cineva). A-și mușca ~ele a regreta; a se căi. A juca (sau a învârti) (pe cineva) pe ~e a amăgi; a duce de nas. A ști (ceva) pe ~e a cunoaște în detalii; a ști în amănunte. A scăpa printre ~e a se strecura pe neobservate, evitând dificultățile. A avea (ceva) în (la) ~ul cel mic a ști la perfecție. A-i pune (cuiva) ~ul pe rană a aminti (cuiva) lucruri neplăcute sau nedorite; a depista elementul esențial al unei probleme, al unei situații. A pune ~ul (pe un act) a aplica amprenta digitală în loc de semnătură. 2) (la unele animale) Fiecare dintre prelungirile mobile de la sfârșitul labei. 3) Parte a unei mănuși care acoperă prelungirile mâinii. 4) pop. Unitate de măsură a lungimii, suprafetei sau capacității, egală cu lățimea unui deget. 5) tehn. (la secerători sau cositori) Piesa care sprijină plantele în momentul tăierii, separându-le în fâșii înguste. /<lat. digitus

JIGHIÚȚĂ ~e f. pop. Unitate de măsură la depănat și la urzit, egală cu treizeci de fire; jirebie. /v. jirebie



Copyright (C) 2004-2020 DEX online (http://dexonline.ro)