Rezultate din textul definițiilor
ATENTIONA, atentionez, vb. I. Tranz. 1. A atrage atentia cuiva. 2. (Fam.) A oferi cuiva un dar2 (1). ♦ A oferi cuiva flori, obiecte etc. in schimbul unor mici servicii. [Pr.: -ti-o-] – Din fr. attentionner.
ATRAGE, atrag, vb. III. Tranz. 1. A exercita o atractie (1); a apropia la sine. Magnetul atrage fierul. ◊ Refl. recipr. Electricitatile de sens contrar se atrag. ♦ A determina (adesea prin viclesuguri) pe cineva sa vina sau sa se duca undeva. ◊ Expr. A atrage atentia (cuiva) = a) a face ca atentia (cuiva) sa se indrepte intr-o anumita directie; b) a avertiza, a preveni. 2. A exercita sau a simti o atractie (2). ♦ Fig. A fermeca, a ademeni, a ispiti, a tenta. 3. A avea drept consecinta; a determina. [Perf. s. atrasei, part. atras)] – A3 + trage (dupa fr. attirer).
PAREA, par, vb. II. Intranz. si refl. 1. (Cu valoare de semiauxiliar de modalitate) A da impresia, a crea iluzia; a avea aparenta de... ◊ Loc. vb. A-i parea (cuiva) bine = a se bucura. A-i parea (cuiva) rau = a regreta. ◊ Loc. adv. Pare ca = parca1. ◊ Expr. Pe cat se pare = pe cat se vede, pe cat se intelege. (Rar) (Impers., introduce o propozitie subiectiva) Parea ca ma aflam intr-un mare oras. ♦ Intranz. (Rar) A atrage atentia, a impune. 2. A avea impresia, a-si inchipui, a crede. ♦ A socoti, a aprecia, a considera, a gasi. 3. A se insela; a i se nazari. [Var.: (rar) pare vb. III] – Lat. parere.
ATENTIONA vb. I. tr. (Rar) A atrage atentia; a preveni. [Pron. -ti-o-. / cf. fr. attentionne].
OBSERVA vb. I. tr. 1. A baga de seama, a remarca. ♦ A atrage atentia, a face o remarca, o observatie. 2. A cerceta, a examina atent. ♦ A supraveghea actiunile cuiva; a controla. 3. A pandi, a iscodi. [P.i. observ, 3,6 -va. / < cf. fr. observer, lat. observare].
frapa (frapez, frapat), vb. – 1. A atrage atentia. – 2. A raci, a pune la gheata. – Fr. frapper. – Der. frapant, adj.
ATRAGE, atrag, vb. III. Tranz. 1. A trage spre sine, a aduce la sine. Magnetul atrage fierul. ◊ Refl. Electricitatile de sens contrar se atrag. ♦ A determina pe cineva sa vina sau sa se duca undeva. ◊ Expr. A atrage atentia (cuiva) = a face ca atentia (cuiva) sa se indrepte intr-o anumita directie; a face atent. 2. A aduce dupa sine, a avea drept consecinta. 3. A exercita o atractie asupra cuiva. ♦ Fig. A ademeni, a ispiti. [Perf. s. atrasei, part. atras] – Din a3 + trage (dupa fr. attirer).
AVIZA, avizez, vb. I. 1. Tranz. A atrage atentia sau a instiinta din timp. ♦ A face cuiva o comunicare oficiala. 2. Intranz. A-si exprima parerea autorizata intr-o chestiune; a decide. – Fr. aviser.
ABA1 interj. (Inv.) (In propozitii interogative) exprima mirarea sau atrage atentia cuiva cand i se vorbeste.
ALERTA, alerte, s. f. (Adesea fig.) Alarma. ♦ Semnal conventional international prin care se atrage atentia oamenilor de stiinta asupra producerii sau iminentei producerii unor fenomene ceresti ale caror evolutie si consecinte geofizice trebuie urmarite. – Din fr. alerte.
AVERTISMENT, avertismente, s. n. 1. Instiintare prealabila, prevenire, semnal (asupra unui risc sau a unei primejdii). 2. Sanctiune administrativa aplicata unui angajat pentru o abatere disciplinara si prin care se atrage atentia acestuia ca va fi sanctionat mai aspru la o noua abatere. ◊ Expr. A da cuiva un avertisment = A atrage atentia cuiva sa nu repete o greseala. ♦ Sanctiune aplicata de arbitru unui sportiv pentru joc neregulamentar si care, la repetarea abaterii, poate fi urmata de eliminarea din joc a sportivului. – Din fr. avertissement.
AVIZ, avize, s. n. 1. Instiintare scrisa cu caracter oficial. ◊ Expr. (Glumet) Aviz amatorilor, se spune pentru A atrage atentia aceluia care pare sa aiba un interes in problema in discutie. 2. Parere, apreciere competenta emisa de cineva (din afara) asupra unei probleme aflate in dezbatere; rezolutie a unei autoritati competente. – Din fr. avis.
BATATOR2, -OARE, batatori, -oare, adj., s. f. I. Adj. (In expr.) Batator la ochi = care atrage atentia in mod flagrant; izbitor. II. S. f. 1. Lopatica cu care se bate panza (cand se inalbeste) sau rufele (cand se spala); mai. 2. Masina care bate smocurile de bumbac pentru destramarea fibrelor. – Bate + suf. -ator.
BRE interj. 1. (Fam.) Cuvant cu care atragem atentia cuiva ca ne adresam lui. 2. (De obicei repetat) Cuvant care exprima mirare. – Din tc. bre.
EFECT, efecte, s. n. 1. Fenomen care rezulta in mod necesar dintr-o anumita cauza, fiind intr-o legatura indestructibila cu aceasta; rezultat, urmare, consecinta. ◊ Expr. A-si face efectul = a da un anumit rezultat, a avea consecinta scontata. 2. Impresie produsa de cineva sau de ceva asupra cuiva. ◊ Loc. adj. De efect = care atrage atentia, care produce o impresie puternica. ◊ Loc. vb. A face efect = a impresiona. ◊ (In sintagma) Efect sonor = efect produs prin mijloace electroacustice sau electronice sugerand ascultatorului senzatia unui sunet real sau oferindu-i sonoritati inedite. 3. (Concr.; la pl.) Bunuri mobile. ♦ Imbracaminte militara, echipament. 4. (La pl.) Valori negociabile (emise de stat), hartii de valoare. Efecte de comert. Efecte publice. – Din lat. effectus (cu sensurile fr. effet).
GHIONT, ghionti (ghionturi), s. m. (n.) Lovitura data cuiva cu pumnul sau cu cotul (pentru a-l imbranci, a-i atrage atentia etc.); ghiold, branci2. – Et. nec.
HEP interj. Strigat cu care birjarii atrag atentia pietonilor sa se fereasca din drum.
IA interj. 1. Cuvant prin care se atrage atentia ascultatorului asupra unui indemn care i se va adresa; ian! 2. Iata! iaca1! uite! vezi! ian! ◊ Expr. Ia asa = numai asa, fara nici o intentie precisa. 3. Arata indiferenta fata de ceea ce urmeaza. 4. Introduce un raspuns. Unde te duci? – Ia, pana la colt. Cf. bg. ja.
ILUMINAT1 s. n. Faptul de a (se) ilumina. ♦ Tehnica (producerii si a) raspandirii luminii (artificiale). ◊ Iluminat de avertizare = lumina intermitenta care se declanseaza pentru A atrage atentia asupra functionarii defectuoase a unor sisteme, instalatii, aparate. Iluminat de siguranta = sistem de lampi electrice, cu generator propriu, care asigura iluminarea in cazul intreruperii alimentarii prin reteaua electrica publica. – V. ilumina.
INTERESANT, -A, interesanti, -te, adj. Care intereseaza, care prezinta sau trezeste interes; vrednic de interes, demn de atentie. ♦ Care atrage atentia; putin obisnuit, ciudat, bizar, aparte. – Din fr. interessant.
ZEXE interj. (Arg.) 1. Cuvant prin care se atrage atentia cuiva asupra unei primejdii iminente; atentie! 2. Termen prin care cineva isi exprima dispretul fata de o afirmatie pe care o socoteste lipsita de temei; fleacuri! prostii! – Et. nec.
SPECTACOL, spectacole, s. n. 1. Reprezentatie (teatrala, cinematografica etc.). 2. Ansamblu de elemente, de lucruri, de fapte care atrag privirile sau atentia, care impresioneaza, care provoaca reactii. ◊ Expr. A se da in spectacol = A atrage atentia printr-o purtare nepotrivita, a se face de ras. – Din fr. spectacle, lat. spectaculum.
ATENTIONAT, -A, atentionati, -te, adj. 1. Caruia i s-a atras atentia. 2. (Fam.) Care a primit un dar (in schimbul unui serviciu). [Pr.: -ti-o-] – V. atentiona.
ANASTROFA, anastrofe, s. f. Schimbare a ordinii obisnuite a cuvintelor intr-o propozitie, cu scopul de A atrage atentia asupra unui amanunt. – Din fr. anastrophe, germ. Anastrophe.
COCHETA, cochetez, vb. I. Intranz. A cauta sa placa, sa atraga atentia, interesul, simpatia unei persoane (de s*x opus) printr-un mod de comportare atragator; a schimba cu cineva vorbe curtenitoare. – Din fr. coqueter.
PISTUI, pistuiesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A spune „pst” pentru A atrage atentia cuiva, pentru a chema (pe cineva) incet si discret. – Pst + suf. -ui.
PITORESC, -EASCA, pitoresti, adj. Care, prin asezare, aspect, forma, colorit, este potrivit pentru a deveni subiectul unei picturi; p. ext. care atrage atentia, care impresioneaza prin bogatia coloritului, varietatea formelor, prin originalitate etc.; plin de farmec, impresionant. ♦ (Despre stil si limba) Plastic, bogat in imagini, colorat, viu, expresiv. – Din it. pittoresco, fr. pittoresque.
PRETERITIUNE, preteritiuni, s. f. Figura retorica prin care autorul atrage atentia ca nu vrea sa aduca in discutie un anumit lucru, despre care totusi vorbeste. [Pr.: -ti-u-] – Din fr. preterition.
PROVOCATOR, -OARE, provocatori, -oare, adj. Care provoaca, intarata, atata, incita, ataca; care atrage atentia asupra sa prin tinuta, extravaganta, impertinenta, obraznicie; sfidator, obraznic. ♦ (Substantivat) Persoana care instiga la producerea unui act reprobabil. ♦ Care constituie cauza a ceva, care determina, care pricinuieste ceva. [Var.: (pop.) provocator, -oare adj.] – Din fr. provocateur.
PST interj. Cuvant cu care se atrage atentia cuiva sa taca, sa asculte etc. – Onomatopee.
OCHEADA, ocheade, s. f. Privire (semnificativa) aruncata cuiva pe furis; inchidere intentionata a ochilor pentru A atrage atentia asupra celor spuse sau sugerate; semn cu ochiul. – Din ochi2 (dupa fr. oeillade).
DISCRET, -A, discreti, -te, adj. I. 1. (Despre oameni) Care stie sa pastreze o taina ce i s-a incredintat; care este rezervat, retinut in vorbe si in actiuni. ♦ (Despre actiuni, manifestari ale oamenilor) Caracteristic omului discret (I 1). ♦ (Adverbial) Fara A atrage atentia. 2. Fig. (despre obiecte) Care nu atrage atentia, nu socheaza. II. 1. (Mat.; despre marimi) Format din unitati distincte, obtinute numai prin salturi unitare. 2. (Fiz.; despre semnale) A carui marime este reprezentata printr-un numar finit de valori. – Din fr. discret.
EPOCA, epoci, s. f. 1. Perioada in dezvoltarea istoriei sau a unui domeniu de activitate, care se deosebeste de celelalte prin anumite evenimente caracteristice, insemnate; era (2.) ◊ Expr. A face epoca = A atrage atentia, a face valva, a se impune la un moment dat; a marca o moda. 2. Timp in care se repeta, periodic, acelasi lucru in aceleasi conditii. Epoca topirii zapezilor. 3. Subdiviziune a unei perioade geologice. [Acc. si: epoca. – Var.: (inv.) epoha s. f.] – Din fr. epoque.
EROU, eroi, s. m. 1. Persoana care se distinge prin vitejie si prin curaj exceptional in razboaie, prin abnegatie deosebita in alte imprejurari grele ori in munca. ◊ Erou al Muncii (Socialiste) = cea mai inalta distinctie in Republica Socialista Romania; persoana care a primit aceasta distinctie. ♦ Ostas cazut pe campul de lupta. 2. Personaj principal al unei opere literare. ♦ Personaj principal al unei intamplari; persoana care, intr-o anumita imprejurare, atrage atentia asupra sa. 3. (In mitologia greco-romana) Semizeu, persoana nascuta dintr-o zeitate si o fiinta pamanteana, inzestrata cu puteri supraomenesti sau care a devenit celebra prin faptele sale deosebite. – Din fr. heros, lat. heros.
CIOCANI, ciocanesc, vb. IV. 1. Intranz. A bate repetat (cu degetul sau cu un obiect) intr-un corp tare; spec. a bate cu degetul (indoit) in usa, in fereastra (pentru a solicita intrarea, pentru A atrage atentia etc.). ♦ Tranz. A lovi usor cu degetele in toracele sau in abdomenul unui pacient, pentru a cerceta starea unor organe interne. ♦ Tranz. si refl. recipr. (Fam.) A (se) bate (usor). 2. Intranz. A lucra ceva lovind cu ciocanul1; p. ext. a face, a lucra unele lucruri (marunte). 3. Tranz. Fig. A bate la cap; a cicali, a pisa. [Prez. ind. si: ciocan] – Din ciocan1.
EXEMPLU, exemple, s. n. 1. Ceea ce serveste drept model, ceea ce serveste pentru a ilustra ceva; persoana care, prin calitatile sale, poate servi drept model; pilda. ◊ Expr. A da (sau a fi) exemplu = a se purta astfel incat sa trezeasca si in altii dorinta de a-l imita, a constitui un model demn de urmat. A da de (sau ca) exemplu = A atrage atentia asupra unor persoane, a unor lucruri etc., pentru a indemna pe altii sa le imite. A urma exemplul (cuiva) sau a lua (pe cineva sau ceva) de (sau drept) exemplu = a imita (pe cineva sau ceva) 2. Caz sau fapt tipic care intruneste caracteristicile unei categorii intregi, citat pentru a lamuri, a sprijini o idee, o demonstratie. ◊ Loc. adv. De exemplu = de pilda, bunaoara. [Pr.: eg-zem-] – Din fr. exemple, lat. exemplum.
MANECA, maneci, s. f. 1. Parte a imbracamintei care acopera bratul (in intregime sau in parte). ◊ Expr. A trage (pe cineva) de maneca = a) a insista, a starui (pe langa cineva) pentru a obtine ceva; b) A atrage atentia (cuiva) ca minte sau exagereaza. A (nu) se lasa tras de maneca = a (nu) se lasa prea mult rugat. A o baga pe maneca = a se speria (de consecintele unei fapte savarsite); a o sfecli. A scoate din maneca = a inventa la repezeala o explicatie, o solutie etc. 2. (Tehn.) Nume dat unor dispozitive in forma de maneca (1). 3. (Inv.) Flanc, aripa a unei armate. [Var.: (reg.) manica s. f.] – Lat. manica.
DISCRETIE s. f. 1. Calitatea de a pastra o taina incredintata. ◊ Expr. A pastra discretia = a nu raspandi o stire, a nu divulga un secret incredintat. ♦ Rezerva in atitudine, retinere in vorbe si in fapte. 2. Fig. Calitatea de a nu atrage atentia, de a nu soca (prin aspect). 3. (Fam.; in loc. adv. si expr.) La discretie = cat poftesti, cat vrei, fara nici o restrictie, din belsug. A fi (sau a ajunge, a ramane, a pune, a lasa) la discretia cuiva = a fi (sau a ajunge etc.) la bunul plac, la dispozitia cuiva, supus puterii abuzive, capriciilor cuiva. [Var.: (inv.) discretiune s. f.] – Din fr. discretion, lat. discretio, -onis.
SCENA, scene, s. f. 1. Parte mai ridicata si special amenajata in incinta unei sali de spectacole sau in aer liber, unde se desfasoara reprezentatiile. ◊ Expr. A pune in scena = a regiza. ♦ Teatru. ◊ Expr. A parasi scena = a) a parasi profesiunea de actor; b) a se retrage dintr-o activitate. 2. Subdiviziune a unui act dintr-o opera dramatica, marcata prin intrarea sau iesirea unui personaj. 3. Fig. Loc unde se petrece ceva. 4. Fig. Actiune capabila de a impresiona pe cineva, de a-i atrage atentia; intamplare interesanta. ♦ (Concr.) Compozitie plastica in care sunt de obicei infatisate mai multe personaje. 5. Fig. Cearta, iesire violenta. ◊ Expr. (Fam.) A-i face cuiva o scena = a aduce cuiva imputari violente (cu amenintari, cu lacrimi etc.). – Din fr. scene, it. scena, lat. scaena.
RARITATE, (2) raritati, s. f. 1. Faptul de a fi rar, caracterul a ceea ce este rar. 2. Obiect, fiinta, fenomen care se intalneste rar; p. ext. ceea ce este exceptional, atrage atentia, constituie o curiozitate. – Din lat. raritas, -atis.
SEMNALA, semnalez, vb. I. Tranz. A aduce ceva la cunostinta prin semne sau printr-un semnal de avertizare, A atrage atentia cuiva asupra unui lucru, a avertiza; a scoate in evidenta, a releva, a mentiona. – Din fr. signaler (dupa semnal).
ALERTA ~e f. 1) Semnul prin care se anunta apropierea unui pericol iminent; alarma. 2) geofiz. Semnal conventional prin care se atrage atentia specialistilor asupra unor fenomene ceresti, evolutia carora trebuie urmarita. /<fr. alerte
A ASCULTA ascult 1. tranz. 1) (vorbe, cantece, zgomote etc.) A percepe incordandu-si auzul. ◊ Asculta! se foloseste pentru A atrage atentia cuiva la ceea ce i se va spune. 2) (elevi sau studenti) A supune unui examen oral; a intreba; a interoga; a examina. 3) jur. (martori) A audia in vederea solutionarii unui proces. 4) med. (organe interne, mai ales inima, plamanii) A examina ascultand cu urechea sau cu stetoscopul in vederea stabilirii diagnosticului; a ausculta. 5) (sfaturi, rugaminti, dorinte etc.) A lua in consideratie. 2. intranz. A se supune din proprie initiativa; a se conforma. ~ de cei mai in varsta. /<lat. ascultare
BRE interj. fam. 1) (se foloseste pentru A atrage atentia persoanei careia i se adreseaza) Mai. 2) (folosit repetat sau pronuntat prelung exprima mirare). /<turc. bre
COT1 coate n. 1) Articulatie dintre brat si antebrat. 2) Parte exterioara a acestei articulatii. ◊ ~ la ~ cu cineva alaturi de cineva; impreuna. A da din coate a) a impinge pe cei din jur pentru a-si asigura trecerea; b) a actiona energic, dar fara scrupule, pentru a-si atinge scopul. A-si da coate (sau a-si da cu ~ul) unul altuia a impinge cu cotul pentru A atrage atentia asupra unui lucru sau a unei vorbe. 3) Partea din afara a manecii care acopera aceasta articulatie. ◊ A-si roade coatele (pe bancile scolii) a-si face timp indelungat invatatura. /<lat. cubitus
DISCRET ~ta (~ti, ~te) 1) (despre persoane) Care manifesta retinere si neamestec in treburile cuiva. 2) (despre persoane) Care stie sa pastreze o taina. 3) Care nu atrage atentia; nebatator la ochi. Aluzie ~ta. Bijuterii ~te. /<fr. discret
GHIONT ~ti m. Lovitura slaba data cu cotul sau cu pumnul (pentru a-i atrage atentia cuiva). [Pl. si ghionturi] /Orig. nec.
IA interj. 1) (indeamna la o actiune) Ia ada niste lemne. 2) (atrage atentia celui caruia i se adreseaza) Iata. Ia, ce se face afara. 3) (intensifica sensul celor spuse) Ia, copil destept! 4) (introduce un raspuns) - Unde te duci? - Ia, pana la magazin. [Monosilabic] /cf. bulg. ja
IACA interj. fam. 1) (atrage atentia asupra celor spuse) Uita-te! Priveste! Vezi!; Iata. 2) adverbial Pe neasteptate; deodata. Cand colo, iaca, a intrat si el. [Var. iaca] / ia + ca
MAR2 mere n. Fruct al marului. Mere varatice. Mere tomnatice. ◊ A bate ~ (pe cineva) a bate foarte tare (pe cineva). ~ul lui Adam nodul gatului. ~ul discordiei cauza neintelegerii. Din afara ~ frumos si-nauntru gaunos se spune pentru A atrage atentia asupra faptului, ca aparentele pot fi inselatoare. /<lat. melum
A MENTIONA ~ez tranz. 1) A aduce la cunostinta, atragand atentia in mod special; a semnala. 2) A aduce vorba in treacat despre cineva sau despre ceva; a aminti; a pomeni. 3) (persoane) A aprecia printr-o mentiune. [Sil. -ti-o-] /<fr. mentionner
A NOTA ~ez tranz. 1) (nume, informatii) A fixa in scris; a inscrie; a inregistra; a con-semna. ~ un numar de telefon. 2) (elevi, studenti etc.) A aprecia cu o nota. 3) (elemente chimice, geometrice, valori numerice etc.) A reprezenta prin semne grafice conventionale. 4) (idei, afirmatii etc.) A prevedea cu un semn pentru a retine sau pentru a nu trece cu vederea; a marca; a evidentia. 5) A scoate in evidenta (pentru A atrage atentia); a reliefa; a evidentia. /<fr. noter, lat. notare
A OBSERVA observ tranz. 1) A fixa cu vazul intr-un fragment scurt de timp; a distinge fugitiv cu privirea; a zari. 2) A sesiza atragand atentia; a remarca. ~ un detaliu artistic. 3) A privi cu atentie, pentru a-si forma o parere. 4) A urmari pe ascuns; a pandi. 5) inv. (legi, obiceiuri etc.) A lua in consideratie, acordand atentia cuvenita; a indeplini intocmai; a respecta. ~ datinele stramosesti. /<fr. observer, lat. observare
OBSERVATIE ~i f. 1) v. A OBSERVA. ◊ Foaie de ~ document in care sunt inre-gistrate zilnic evolutia bolii unui bolnav si tratamentul aplicat. A tine sub ~ a supra-veghea. 2) Constatare cu privire la un fenomen sau la un fapt observat. 3) Obiectie la o actiune, la un fapt sau la o lucrare a cuiva. ◊ A face ~ A atrage atentia asupra unei greseli. [G.-D. observatiei; Sil. -ti-e] /<germ. Observation, fr. observation, lat. observatio, ~onis
PITORESC ~easca (~esti) si substantival 1) Care atrage atentia si produce placere prin bogatia coloritului si varietatea formei; plin de farmec; incantator. 2) Care face sa fie pictat; demn de a fi pictat. 3) (despre limba, stil etc.) Care este plin de imagini; colorat. 4) (despre traditii, obiceiuri, cultura) Care constituie ceva specific, original (pentru o tara, un popor, o regiune); caracterizat printr-un caracter national specific. /<it. pittoresco, fr. pittoresque
POALA ~e f. 1) Partea de la talie in jos a unui obiect de imbracaminte. ◊ A trage (pe cineva) de ~e a) A atrage atentia cuiva; b) a nu-i da pace cuiva, plictisindu-l cu rugaminti. A tine (pe cineva) langa (sau la) ~ele sale a nu-i da cuiva prea multa libertate. A se tine de ~a (sau ~ele) mamei a sta numai langa mama. ~ alba scurgere v******a de lichid albicios, uneori purulent; leucoree. 2) Adancitura formata prin ridicarea partii de jos a unei rochii, fuste sau a unui sort (in care se pot pune diferite obiecte). ◊ Placinta (cu) ~e (sau ~ele-n brau) v. PLACINTA. ~a-randunicii planta agatatoare cu flori albe sau roz care au forma de palnie; volbura. 3) Cantitate de obiecte cat pot incapea intr-o astfel de adancitura. O ~ de nuci. 4) Partea corpului dintre brau si genunchi (impreuna cu imbracamintea) la o persoana care sade. 5) Partea de jos a unei ridicaturi. ~ele dealului. ◊ ~ele padurii marginea unei paduri. ~ele copacului partea de jos a coroanei copacului. /<sl. palo
PRETERITIUNE ~i f. Procedeu de retorica prin care oratorul, atragand atentia asupra unui lucru ce trebuie trecut sub tacere, vorbeste totusi despre el. [Sil. -ti-u-] /<fr. preterition
A REMARCA remarc tranz. 1) A distinge din restul elementelor de acelasi fel; a scoate in evidenta; a evidentia, a reliefa; a releva; a vadi; a decela. 2) A aprecia printr-o remarca. 3) A sesiza atragand atentia; a observa. /<fr. remarquer
ROGOJINA ~i f. Obiect impletit din rogoz sau din papura, care se asterne pe jos sau se foloseste in scopuri decorative. ◊ (A veni) cu ~a aprinsa pe cap si cu jalba in protap se spune, cand cineva vrea sa atraga atentia asupra unei nelegiuiri. /<bg. rogozina
SCENA ~e f. 1) Parte in forma de platforma a unei sali de spectacole, special amenajata pentru reprezentatii artistice. ◊ A pune in ~ a monta o piesa; a inscena. 2) Activitate desfasurata de un actor; arta teatrala. ◊ A parasi ~a a) a abandona profesia de actor; b) a se retrage dintr-o activitate oarecare. 3) Subdiviziune a unui act dintr-o piesa de teatru. 4) fig. Loc unde se desfasoara o actiune sau o activitate; arena. 5) Fapt care atrage atentia cuiva. 6) Manifestare violenta a unei atitudini fata de cineva sau ceva. ◊ A-i face cuiva o ~ a-i aduce cuiva imputari pe un ton rastit si pretentios. [G.-D. scenei] /<fr. scene, lat. scaena, it. scena
A SEMNALA ~ez tranz. A aduce la cunostinta, atragand atentia in mod special; a mentiona. /<fr. signaler
TEATRU ~e n. 1) Institutie de cultura care se ocupa cu punerea in scena a operelor dramatice sau muzicale. ~ de revista. ~ de papusi. ~ de opera. 2) Cladire in care se afla aceasta institutie. ◊ ~ de vara loc special amenajat intr-o gradina publica, unde au loc reprezentatii artistice vara. 3) Prezentare pe scena a unei opere dramatice; spectacol dramatic. ◊ De ~ care este destinat scenei; teatral. 4) Arta de a reprezenta pe scena opere dramatice; profesie de actor. 5) Ansamblu de opere dramatice (apartinand unui scriitor, unei scoli literare sau unei epoci); dramaturgie. 6) pop. Discutie aprinsa care atrage atentia celor din jur. ◊ A face (sau a juca) ~ a se preface. 7) Loc de desfasurare (a unei actiuni, a unui eveniment etc.). ◊ ~ de operatii (sau de razboi) zona in care are loc o actiune militara; camp de lupta. [Sil. tea-tru] /<lat. theatrum, ngr. theatron, fr. theatre, germ. Theater
BLOCARE s.f. Actiunea de a (se) bloca si rezultatul ei. ♦ (Poligr.) Culegere intentionata a uneia sau mai multor litere cu floarea in jos pentru A atrage atentia corectorului. ♦ Blocarea contului = situatia unui cont curent sau de decontare din care nu se pot efectua toate platile scadente din lipsa de fonduri disponibile. [< bloca].
ALERTA s.f. (Liv.) Alarma; (p. restr.) termen folosit de catre astronomi pentru A atrage atentia asupra evolutiei diverselor fenomene ceresti. [< fr. alerte, cf. it. all'erta – pe inaltime].
DISCRET, -A adj. 1. Care poate pastra un secret, o taina. ♦ Rezervat, retinut (in purtari, in vorbe). ♦ (Mat.; despre marimi) Format din unitati distincte (in opozitie cu cele continue); (fil.) discontinuu. 2. (Fig.) Greu, putin perceptibil. // adv. Fara sa atraga atentia. [< fr. discret, it. discreto, cf. lat. discretus – separat].
EVIDENTA s.f. 1. Caracterul a ceea ce este evident; certitudine, claritate. ♦ Ceea ce apare clar sau atrage atentia. ◊ A scoate in evidenta = a reliefa, a sublinia, a remarca. 2. Inregistrare, insemnare a tot ceea ce tine de o activitate, de o chestiune etc. [Cf. it. evidenza, lat. evidentia].
avertiza (avertizez, avertizat), vb. – A preveni, A atrage atentia. Fr. avertir. – Der. avertisment, s. n. (instiintare, prevenire), din fr. avertissement.
INTERES s.n. 1. Preocupare de a obtine ceea ce este folositor, agreabil, necesar. ♦ Ceea ce este util, important, care convine; folos, castig. ◊ Interes economic = categorie a materialismului istoric care desemneaza stimulul fundamental al activitatii umane. 2. Dobanda. ◊ Daune interese = despagubire baneasca pentru un prejudiciu. 3. (Psih.) Orientare activa si durabila a cuiva spre anumite lucruri, dorinta de a le cunoaste si intelege. 4. Simpatie, inclinare fata de cineva. 5. Placere provocata de ceva care ne atrage atentia, ne starneste curiozitatea etc.; atractie. [Pl. -se, -suri. / < it. interesse, cf. lat. interest – intereseaza, priveste].
blocare s.f. 1. actiunea de a (se) bloca. 2. (poligr.) culegere intentionata a uneia sau a mai multor litere cu floarea in jos pentru A atrage atentia corectorului. 3. (cont.) ~ a contului = sistare de catre banca a platilor din contul de decontare al unei intreprinderi sau institutii. 4. imposibilitate de functionare, de aplicare a unei reguli. (< bloca)
promitirui, promitiruiesc, vb. IV (inv.) A atrage atentia, a face atent.
cam adv. – Putin, aproximativ, aproape; indica faptul ca o anumita afirmatie nu trebuie inteleasa in sensul sau strict, ci cu o oarecare restringere. Lat. quam (Cipariu, Gram., 128; Cihac; REW 6928; Meyer-Lubke, Rom. Gramm., III, 202). Dupa Puscariu 264, s-ar explica mai bine prin lat. quam magis, al carui rezultat normal ca mai (mr. cama) s-ar fi redus ulterior la cam. Spitzer, Mitt. Wien, 140, a atras atentia asupra corespondentei cu ngr. ϰἄν ‹ ϰαi ἄν (in expresia ca ϰάμποσος „destul de mare”, ϰάπως „oricare” etc.), fara a putea preciza insa daca modismul este propriu rom. sau ngr.
tusi, tusesc, vb. IV (reg.) a face cuiva semn, a-i atrage atentia prin tuse.
SPECTACOL s.n. 1. Reprezentatie de teatru; (p. ext.) orice reprezentatie data pentru public. ♦ A se da in spectacol = A atrage atentia printr-o purtare nepotrivita, a se face de ras. 2. Priveliste, intamplare care atrage privirile sau atentia. [< lat. spectaculum, cf. fr. spectacle, it. spettacolo].
ALERTA s. f. alarma, prevenire. ◊ semnal conventional international folosit pentru A atrage atentia asupra evolutiei diverselor fenomene ceresti. (< fr. alerte)
DISCRET, -A I. adj. 1. care stie sa pastreze un secret, o taina. ◊ rezervat, retinut (in purtari, in vorbe). 2. (mat., fil.) format din elemente distincte; care variaza in salturi; discontinuu. 3. (fiz.; despre semnale) a carui marime este reprezentata printr-un numar finit de valori. 4. (fig.) greu, putin perceptibil. II. adv. fara sa atraga atentia. (< fr. discret, lat. discretus)
FARMACOVIGILENTA s. f. disciplina medicala care isi propune sa atraga atentia asupra efectelor nocive ale medicamentelor. (< fr. pharmacovigilance)
ILUMINAT s. n. 1. iluminare (1). ♦ ~ de avertizare = lumina intermitenta care se declanseaza automat pentru A atrage atentia asupra functionarii defectuoase a unor sisteme, instalatii, aparate. 2. tehnica producerii si raspandirii luminii artificiale. (< ilumina)
INTERES s. n. 1. preocupare de a obtine ceea ce este folositor, agreabil, necesar. ◊ ceea ce este util, important, care convine; folos, castig. 2. dobanda. ♦ daune e = despagubire baneasca pentru un prejudiciu. 3. (psih.) orientare activa si durabila a cuiva spre anumite lucruri, dorinta de a le cunoaste si intelege. 4. simpatie, inclinare fata de cineva. 5. placere provocata de ceva care ne atrage atentia, ne starneste curiozitatea etc.; atractie. (< it. interesse, germ. Interesse, rus. interes)
OBSERVA vb. tr. 1. a baga de seama, a remarca. ◊ A atrage atentia, a face o remarca, o observatie. 2. a cerceta, a examina atent. ◊ a supraveghea actiunile cuiva; a controla. 3. a pandi, a iscodi. (< fr. observer, lat. observare)
PARADA s. f. 1. trecere in revista a unor trupe care defileaza; (p. ext.) manifestatie, spectacol destinat A atrage atentia. 2. (fig.) exhibare a unui sentiment care nu este simtit cu adevarat. ♦ a face ~ de ceva = a se fali cu ceva. 3. miscare sau ansamblu de miscari prin care un scrimer, boxer etc. pareaza o lovitura a adversarului, incercand sa dea o riposta. (< fr. parade, germ. Parade)
SPECTACOL s. n. 1. reprezentatie de teatru; (p. ext.) orice reprezentatie data pentru public. ♦ a se da in ~ = A atrage atentia printr-o purtare nepotrivita, a se face de ras. 2. priveliste, intamplare care atrage privirile sau atentia. (< fr. spectacle, lat. spectaculum)
itii interj. – Cuvint cu care se atrage atentia copilului care cauta, in jocul de-a v-ati ascunselea. Origine expresiva. Dupa Tiktin, de la aici-i „uite-l aici”. Cf. iti, vb. refl. (a se arata, a se ivi), pe care Tiktin (urmat de DAR si de Scriban) il considera der. de la interj. (cf. var. itii, itii, care pare a-i da dreptate), si pe care Cihac, II, 151, o punea gresit in legatura cu sl. iti „a merge”, iar Philippide, II, 718, cu alb. etseń „a da”. Este cuvint folosit aproape exclusiv in Mold.
tist interj. – 1. Pst, ei: serveste pentru a impune tacerea. – 2. Stai, asculta: serveste pentru A atrage atentia. – Var. tist, sst. Creatie expresiva, cf. tisti. – Der. tistui, vb. (a impune liniste, a face pe cineva sa taca; a chema); tistuitura, s. f. (actiunea de a face pe cineva sa taca).
ABA1 interj. (Inv.) Exclamatie care exprima (in propozitii interogative) mirarea sau cu care se atrage atentia cuiva cand i se vorbeste.
BLOCARE (‹ bloca) s. f. 1. Actiunea de a bloca si rezultatul ei. 2. (POLIGR.) Culegere intentionata a uneia sau a multor litere cu floarea in jos, pentru A atrage atentia corectorului asupra unor cuvinte indescifrabile din manuscris ori pentru a arata ca ii lipsesc culegatorului literele sau semnele adecvate. 3. (CONT.) Blocarea contului = situatia unui cont curent sau de decontare din care nu se pot efectua toate platile scadente, ca urmare a lipsei disponibilului necesar. Blocarea preturilor = reglementare limitata a preturilor anumitor bunuri si servicii la nivelul pe care ele le-au atins intr-o perioada de referinta. 4. (AGRON.) Proces prin care se reduce asimilarea de catre plante a unui element nutritiv, determinat fie de deficitul lui in sol, fie de existenta altor elemente care provoaca scaderea mobilitatii sale in sol (ex. ionul de calciu in exces genereaza ioni de magneziu, cupru, zinc).
ALERTA, alerte, s. f. Alarma; (prin restrictie) cuvant prin care se atrage atentia oamenilor de stiinta astronomi asupra evolutiei diverselor fenomene ceresti. – Fr. alerte.
ATRACTIE, atractii, s. f. 1. Inclinare puternica spre cineva sau ceva, imbold de a te apropia de cineva sau de ceva. ♦ Farmec, ademenire exercitata asupra cuiva. 2. Forta care tinde sa apropie corpurile intre care se exercita. 3. Ceea ce atrage atentia, captiveaza, distreaza. [Var.: atractiune s. f.] – Fr. attraction (lat. lit. attractio, -onis).
AVERTISMENT, avertismente, s. n. 1. Instiintare prealabila, prevenire, semnal (asupra unui risc sau a unei primejdii). 2. Mustrare pentru o abatere. ♦ (Sport) Masura premergatoare penalizarii, prin care arbitrul atrage atentia unui jucator ca joaca nereglementar. – Dupa fr. avertissement.
AVIZ, avize, s. n. 1. Document prin care se comunica o instiintare cu caracter oficial. ◊ Expr. (Glumet) Aviz amatorilor, se spune pentru A atrage atentia celui care presupunem ca are un interes in problema care se discuta. 2. Parere, apreciere emisa de cineva asupra unei probleme in dezbatere; rezolutie a unei autoritati competente. – Fr. avis.
BATATOR2, -OARE, batatori, -oare, adj. (In expr.) Batator la ochi = care atrage atentia; izbitor. – Din bat (prez. ind. al lui bate) + suf. -ator.
BRE interj. 1. (Fam.) Cuvant cu care atragem atentia cuiva ca ne adresam lui. 2. Cuvant care exprima mirare. – Tc. bre.
ZEXE interj. (Arg.) 1. Cuvant prin care se atrage atentia cuiva asupra unei primejdii iminente; atentie! 2. Termen prin care cineva isi exprima dispretul fata de o afirmatie pe care o socoteste lipsita de temei; fleacuri! prostii!
A BON ENTENDEUR, SALUT (fr.) salut pe cel care intelege – Formula prin care se atrage atentia asupra unor lucruri care nu pot fi spuse direct sau se releva existenta unor sensuri mai profunde ale unei alocutiuni ori ale unui text.
NOTA BENE loc. vb. impers., s. n. Formula prin care se atrage atentia asupra unui pasaj, a unei idei intr-un text ori asupra corecturilor deosebite de tipar. [abr.: N.B.] – Din lat. nota bene.
SUB LEGE LIBERTAS (lat.) libertate in cadrul legii – Aforism care atrage atentia ca libertatea nu trebuie confundata cu cu dezordinea si cu anarhia.
TE HOMINEM ESSE MEMENTO (lat.) tine minte ca esti om – Formula prin care romanii atrageau atentia conducatorilor sa acorde semenilor lor consideratia cuvenita.
DADA (cuv. fr., in limbajul copiilor „calut“) s. f. Denumire data de catre Tristan Tzara curentului literar artistic initiat de el. Cuvantul a fost scos la intamplare din „Larousse“, T. Tzara atragand atentia ca el este numai un simbol de revolta si negatie.
AVERTIZA, avertizez, vb. I. Tranz. A atrage cuiva atentia, a preveni pe cineva (ca va suferi consecintele actiunii pe care intentioneaza sa o savarseasca). – Dupa fr. avertir.
AVIZA, avizez, vb. I. 1. Tranz. A instiinta (printr-un aviz); a face cuiva o comunicare oficiala. ♦ A atrage cuiva atentia in legatura cu o problema. 2. Intranz. A-si exprima parerea autorizata intr-o chestiune in care a fost solicitat. – Din fr. aviser.
HEI interj. 1. Exclamatie care exprima o chemare sau prin care se atrage cuiva atentia. 2. Exclamatie care exprima: voie buna, satisfactie, placere, admiratie, nerabdare, rezerva, contrarietate, surprindere, regret etc. ♦ (Adesea repetat) Exclamatie care lasa sa se inteleaga ca lucrurile sunt mult mai complicate decat par sau decat le crede cineva. [Var.: he, hehe interj.] – Onomatopee.
PREVENI, previn, vb. IV. Tranz. 1. A atrage cuiva atentia asupra consecintelor (negative ale) unor actiuni; a informa in prealabil; a avertiza, a prevesti. 2. A lua masuri de precautie pentru a inlatura ceva (neplacut); a preintampina. 3. (Rar) A implini dinainte dorintele cuiva. – Din fr. prevenir, lat. praevenire.
OBSERVA, observ, vb. I. Tranz. 1. A baga de seama, a remarca. ♦ A exprima o observatie, a constata. ♦ A atrage cuiva atentia; p. ext. a dojeni, a reprosa. 2. A examina cu atentie, a studia, a cerceta; a scruta. 3. A spiona, a iscodi, a pandi. 4. (Rar) A respecta legile, obiceiurile etc. – Din fr. observer, lat. observare.
OBSERVATOR2, -OARE, observatori, -oare, s. m. si f., adj. 1. S. m. si f. Persoana care observa, cerceteaza sau studiaza ceva. ♦ Persoana cu spirit de observatie. ♦ Reprezentant al unui stat sau al unei organizatii internationale care participa la lucrarile unor conferinte sau organisme internationale, fara drept de vot si de semnatura a documentelor intocmite de acestea, dar uneori cu dreptul de a participa la discutii. ♦ Militar care executa observarea asupra inamicului. 2. Adj. Care observa, scruteaza; patrunzator, perspicace. 3. Adj. Prin care se atrage cuiva atentia asupra unui abuz de serviciu, asupra unei greseli etc. savarsite. Nota observatoare. – Din fr. observateur, lat. observator.
ZORZOANA, zorzoane, s. f. v. zorzoane. (din zor2 probabil referitor la podoabele folosite la inceputuri pentru a face zgomot [si a atrage astfel atentia], cf. si tartam)
A RAPI~esc tranz. 1) (fiinte) A lua cu forta, ducand cu sine si tinand in stapanirea sa; a fura. 2) fig. (mai ales despre moarte) A lipsi de zile (smulgand dintre cei vii). ◊ ~ viata (sau zilele) a ucide. 3) (bunuri materiale) A-si insusi prin abuz de putere; a lua cu forta, insusindu-si in mod ilegal; a fura. ~ teritorii straine. 4) A face sa nu mai posede. ~ linistea. 5) fig. (persoane) A ademeni prin farmec; a atrage, cucerind atentia si seducand. Lectura l-a rapit complet. ◊ ~ inima a cuceri dragostea. /<lat. rapire
AVERTIZA vb. I. tr. A atrage cuiva atentia, a instiinta in prealabil, a preveni. [< fr. avertir].
OBSERVATOR, -OARE adj. 1. Care observa, scruteaza. ♦ Perspicace, patrunzator. 2. Prin care se atrage cuiva atentia asupra unor abuzuri, greseli etc. savarsite. // s.m. si f. Cel care are misiunea sa observe ceva, sa urmareasca ceva. ♦ Persoana oficiala desemnata de un stat sau de o organizatie pentru a asista la lucrarile unei conferinte sau ale unor organisme internationale, fara drept de vot si fara calitatea de a-si asuma vreun angajament. ♦ Militar care executa o misiune de observare (2). [Cf. fr. observateur, lat. observator].
AVERTIZA vb. tr. a atrage cuiva atentia, a instiinta in prealabil, a preveni. (dupa fr. avertir)
DEMONSTRATIVITATE s. f. atitudine teatrala manifestata prin preocuparea continua de atragere a atentiei anturajului asupra propriei persoane. (< demonstrativ + -itate)
OBSERVATOR2, -OARE I. adj. 1. care observa, scruteaza. ◊ cu spirit de observatie, perspicace, patrunzator. 2. prin care se atrage cuiva atentia asupra unor abuzuri, greseli savarsite. II. s. m. f. 1. cel care are misiunea de a observa, de a urmari, a studia stiintific un fenomen. 2. cel care asista la un eveniment fara a participa. III. s. m.. 1. persoana oficiala desemnata de stat, de o organizatie, pentru a asista la lucrarile unei conferinte, organisme internationale, fara drept de vot si fara calitatea de a-si asuma vreun angajament. 2. militar care executa o misiune de observare (2). (< fr. observateur, lat. observator)
AVERTIZA, avertizez, vb. I. Tranz. A atrage cuiva atentia, a preveni pe cineva (ca va suferi consecintele actiunii pe care intentioneaza sa o savarseasca). – Dupa fr. avertir.
A SE BAGA ma bag intranz. fam. A intra in mod obraznic (undeva). ◊ ~ sub pielea cuiva a cauta sa castige bunavointa sau increderea cuiva pe diferite cai (chiar necinstite). ~ in sufletul cuiva a) a sacai pe cineva cu rugaminti; b) a nu slabi cu dovezi de simpatie (in anumite scopuri). ~ in ochii cuiva a cauta sa atraga cu orice pret atentia cuiva. ~ in vorba a interveni, a se amesteca, nepoftit intr-o discutie. /Orig. nec.
EROINA, eroine, s. f.1. Femeie care se distinge prin curaj, vitejie si abnegatie in diverse imprejurari. 2. Femeie care reprezinta personajul principal dintr-o opera literara. ♦ Femeie care este personajul principal al unei intamplari, care atrage, intr-o anumita imprejurare, atentia asupra ei. – Din fr. heroine, lat. heroine.
A atrage atrag tranz. 1) A trage spre sine; a face sa vina spre sine (printr-o actiune materiala). Magnetul atrage fierul. 2) A face sa adere (la ceva sau la cineva). 3) A determina prin diverse mijloace sa participe la o actiune; a antrena. ◊ ~ atentia (cuiva) a) a face pe cineva sa-si concentreze atentia asupra cuiva sau a ceva; b) a face in prealabil atent; a preveni. 4) A face sa simta o atractie. Pictura il atrage mult. 5) fig. A face sa fie cuprins de uimire si admiratie; a fermeca; a fascina; a incanta; a vraji. Marea ma atrage mereu. 6) A avea drept consecinta. [Sil. a-tra-] /a + a trage