Rezultate din textul definițiilor
BATE, bat, vb. III. I. 1. Tranz. si refl. A (se) lovi, a (se) izbi repetat si violent (cu palma, cu pumnul, cu batul, cu biciul etc.) A bate peste obraji, peste gura, peste picioare. A bate la palma, la talpi, la spate. A bate in cap. ◊ Expr. (Tranz.) A fi batut in cap = a fi indobitocit de loviturile primite in cap. Batut in cap = prost, nebun, ticnit. (Refl.) A se bate cu pumnii in piept = a se mandri, a se fuduli; a face caz de ceva. ♦ Tranz. A atinge, a lovi usor cu palma umarul, mana sau spatele cuiva spre a atrage atentia, a-l reconforta sau a-i arata bunavointa; a lovi in acelasi fel o parte a corpului unui animal spre a-l linisti sau a-l mangaia. ◊ Expr. A bate pe cineva la cap sau a bate capul cuiva = a cicali, a plictisi pe cineva cu vorba. (Refl. recipr.) A se bate pe burta cu cineva = a fi intr-o intimitate familiara cu cineva. A bate palma (sau, arg., laba) cu cineva = a da mana cu cineva; p. ext. a incheia cu cineva o tranzactie, dand mana cu el in semn de invoiala. 2. Tranz. A invinge un adversar intr-un joc, la un concurs (sportiv); a birui un dusman in lupta, in razboi. ◊ Expr. A bate un record (sportiv) = a depasi un record (sportiv). ♦ Refl. A se lupta, a se razboi. ◊ Loc. vb. (Refl. recipr.) A se bate in duel = a se duela. ◊ Expr. A se bate cap in cap = a fi in opozitie, in contradictie, a nu se potrivi. Se bate ziua cu noaptea = se lumineaza de ziua sau amurgeste. 3. Tranz. A lovi, a izbi repetat (cu un instrument potrivit) un obiect, un material etc. in diverse scopuri. Gospodina bate covoarele. Bate fierul pana-i cald. ◊ Loc. vb. (Fam.) A bate la masina = a dactilografia. A bate la ochi = a frapa (1). ◊ Expr. A bate bani = a fabrica monede de metal. A bate moneda = a) a fabrica monede de metal; b) a insista asupra erorii cuiva, in defavoarea lui. A bate toba = a spune peste tot un secret (intim) incredintat de cineva. A bate o carte = a juca o carte de joc. A bate tactul (sau masura) = a lovi (usor) un obiect cu mana sau a imita lovirea lui in ritmul unei bucati muzicale sau al unui vers. A bate mult drum (sau multa cale) = a parcurge o distanta lunga. A bate podurile = a vagabonda. A bate (pasul) pe loc = a nu realiza nici un progres intr-o actiune, a nu inainta intr-o problema. A bate campii = a spune cu totul altceva decat ceea ce se discuta, a divaga, a vorbi aiurea. ♦ A fixa un obiect tintuindu-l de ceva. A batut tablourile pe pereti. Batuse capacul lazii in cuie. ♦ A freca invartind si lovind de peretii unui vas. Batem albusurile pana se fac spuma. Bate untul in putinei. ♦ A freca, a apasa producand basici, rani sau bataturi. Ma bate un pantof. ♦ (La razboiul de tesut) A presa cu spata firele din bateala. II. Intranz. 1. A izbi in ceva facand zgomot; a ciocani (la poarta, la usa, la fereastra). Valurile bat de zidurile cetatii. Cine bate oare la fereastra mea? ◊ Expr. A bate la usa cuiva = a veni la cineva spre a-i cere un ajutor material. A bate din picioare = a tropai. A bate din (sau in) palme = a aplauda. A bate din gura degeaba (sau in vant) = a vorbi in zadar, a trancani. 2. A face o miscare (relativ regulata). ◊ Expr. A bate din aripi = (despre pasari) a face miscarea de zbor lovind aerul cu aripile. A bate matanii = a ingenunchea si a atinge fruntea cu pamantul de mai multe ori la rand, in semn de pocainta sau de cucernicie. ♦ (Despre organe sau parti ale corpului omenesc) A avea pulsatii ritmice; a palpita, a zvacni. Ii bate inima de frica. Imi bat tamplele. ◊ Refl. Mi se bate ochiul drept. ♦ (Despre un motor sau un organ de motor) A functiona dereglat, scotand zgomote anormale. 3. (Despre arme de foc) A trage, a trimite proiectilul pana la o anumita distanta, pana intr-un anumit punct. O pusca veche care nu mai batea decat la 100 de pasi. ♦ (Inv.) A bombarda. ♦ (Reg.; despre caini) A latra. ♦ Intranz.si tranz. (Despre astri) A atinge (ceva) cu razele. Pune-ti palaria, sa nu te bata soarele la cap. ♦ (Despre ape) A se izbi (de maluri etc.). 4. A face aluzie critica la ceva. Bate in ciocoi. ◊ Expr. A-si bate joc de cineva (sau de ceva) = a) a lua in deradere pe cineva; b) a necinsti, a viola o fata, o femeie. 5. (Despre vant) A sufla. 6. (Despre ploaie, grindina, bruma) A cadea (lovind) peste semanaturi, livezi etc. 7. (In expr.) A bate in retragere = a) a se retrage din lupta; b) a retracta cele spuse mai inainte. 8. (Despre culori) A se apropia de..., a avea o nuanta de... Bate in albastru. III. Intranz. si tranz. A emite zgomote ritmice care indica ceva. ♦ (Inv.; despre telegraf) A emite tacanitul prin care se transmit mesajele telegrafice. ◊ Expr. (Tranz.) A bate o telegrama (sau o depesa) = a da, a transmite o telegrama. ♦ (Despre un clopot, un ceasornic, despre toaca etc.) A emite sunete ritmice cu o anumita semnificatie. – Lat. batt(u)ere.
BATE, bat, vb. III. I. Tranz. 1. A lovi un om sau un animal in scopul de a-l pedepsi sau de a-l constrange la o actiune. ◊ Expr. A-si bare capul cu ceva = a se gandi mult la ceva. A bate capul cuiva sau a bate pe cineva la cap = a sacai, a plictisi pe cineva. A-l bate (pe cineva) gandul (sau mintea) sau (refl.) a se bate cu mintea (sau cu gandul) = a fi preocupat in mod staruitor de ceva. A-si bate gura degeaba (sau in vant) = a vorbi in zadar. A-si bate picioarele = a umbla mult. A-si bate joc de cineva (sau de ceva) = a batjocori; a necinsti. (Refl.) A se bate cu pumnii in (sau peste) cap = a se lovi peste cap in semn de mare suparare. A se bate cu pumnii in piept = a) a se lovi peste piept in semn de suparare sau de pocainta; b) fig. a se mandri, a se fuduli. ◊ Fig. (In imprecatii glumete) bata-te norocul! ♦ A lovi usor peste umar pe cineva, pentru a-i arata bunavointa, incredere; a lovi usor o parte a corpului unui animal spre a-l mangaia. ◊ Expr. A bate palma (sau laba) cu cineva = a da mana cu cineva; p. ext. a cadea la invoiala cu cineva. 2. A izbi pe cineva de ceva. ◊ Expr. (Intranz.) A bate la ochi = a atrage privirea, atentia; a fi suspect. 3. A roade producand rani. Il bat pantofii. II. 1. Refl. A se lua la bataie; a se lupta. ◊ Expr. (Fig.) Cand se bate ziua cu noaptea = pe inserate, in amurg. ♦ A purta razboi. 2. Tranz. A birui, a invinge un dusman, o tara etc. ◊ Expr. A se da batut = a se lasa convins; a ceda. ♦ (In sport sau la jocul de carti) A castiga partida; a invinge. III. 1. Tranz. A lovi de mai multe ori un lucru cu altul pentru diferite scopuri practice. A bate ouale. A bate coasa (pentru a o ascuti). A bate covoarele (pentru a le curata de praf). A bate un cui (pentru a-l infige in ceva). ◊ Expr. Bate fierul pana-i cald = actioneaza in momentul prielnic. A bate bani = a fabrica monede de metal. A bate toba = a raspandi stiri; a nu pastra un secret. A bate toba la urechea surdului, se zice despre cei care nu vor sa asculte ce li se spune. ♦ A fixa un obiect de altul, tintuindu-l de ceva. Un cerc de aur batut cu diamante (EMINESCU). ♦ A indesa cu spata firele batelii. ♦ A da mereu cu un bat in apa unui rau, spre a scormoni pestii din ascunzatori. ♦ A juca cu pasiune un dans. ♦ A batatori pamantul. ♦ A azvarli mingea departe; p. ext. a se juca cu mingea. ♦ A juca mult carti. 2. Tranz. A umbla mult (pe un drum), a strabate. De trei nopti aceeasi cale Bate calatorul (TOPIRCEANU). ◊ Expr. A bate (pasul) pe loc = a nu realiza nici un progres intr-o actiune. ♦ A frecventa des (un loc), a cutreiera. Bateau mahalalele ziua si noaptea (GHICA). ◊ Expr. A bate campii = a vorbi aiurea, fara noima. (Intranz.) A bate in retragere = a se retrage din fata inamicului; fig. a renunta sa mai sustina cele afirmate; a retracta. 3. Intranz. A lovi cu degetul sau cu pumnul in usa, in fereastra etc.; a ciocani, a bocani. ◊ Expr. A bate pe la usile oamenilor = a cersi. 4. Refl. A se lovi unul de altul. Frunza lin se bate In codru-nflorit (ALECSANDRI). ◊ Expr. A se bate cap in cap = a fi diametral opus; a se contrazice. ♦ Intranz. si refl. (Despre valurile apei) A se izbi (de maluri etc.). IV. Intranz. 1. (Despre arme de foc) A trage; a trimite proiectilul pana la...; p. ext. (despre glas sau ochi) a ajunge pana la... ♦ (Inv.) A bombarda. 2. A face aluzie, a aduce vorba. Inteleg eu unde bate vorba lui (CARAGIALE). 3. (Reg., in expr.) A bate cu cineva = a avea simpatie pentru cineva. V. Intranz. 1. (Despre vant) A sufla. 2. (Despre ploaie, bruma, grindina) A cadea. 3. (Despre astri) A-si trimite razele pana la...; a lumina. Luna bate printre ramuri (EMINESCU). VI. 1. Intranz. A lovi, a misca dintr-o (sau cu o) parte a corpului. A bate din calcaie. ◊ Expr. A bate din (sau in) palme = a aplauda; a-si lovi palmele spre a chema pe cineva. Cat ai bate din palme = intr-o clipa, imediat. A bate din picior = a lovi cu piciorul in pamant ca intimidare sau ca amenintare. A bate cu pumnul in masa = a-si impune punctul de vedere. A bate din picioare = (despre animale) a lovi cu picioarele in pamant de nerabdare. ♦ (despre pasari, determinat prin ”din aripi”) A lovi aerul cu aripile. ♦ (Despre caini; determinat prin ”din coada”) A da, a misca din coada. 2. Tranz. (In expr.) A bate tactul = a marca, prin miscari regulate, fiecare tact al unei melodii. A bate matanii = a face matanii. 3. Intranz. si refl. (Despre inima, puls, tample) A zvacni, a palpita. ♦ Intranz. (Inv., despre aparatul telegrafic) A functiona. ♦ Tranz. (Inv.) A da o telegrama. ♦ Intranz. (Despre un organ de masina) A functiona cu smucituri din cauza unei centrari imperfecte. ♦ Intranz. si tranz. (Despre un clopot, un ceasornic etc.) A emite sunete ritmice (anuntand ceva). San Marc sinistru miezul noptii bate (EMINESCU). 4. Intranz. (Reg., despre caini) A latra. VII. Intranz. (Despre culori) A avea o nuanta de...; a da in... Parul ei lung, negru... batea in albastru (BART). – Lat. batt[u]ere.
IZBI, izbesc, vb. IV. 1. Tranz. si refl. A (se) lovi cu putere (de ceva, de cineva sau cu ceva); a (se) repezi cu violenta; a (se) tranti. ♦ Tranz. si refl. A (se) arunca cu putere; a (se) azvarli. 2. Tranz. (Despre lumina) A cadea cu putere, a lovi drept in fata, in ochi. 3. Tranz. A ataca. 4. Tranz. Fig. A impresiona puternic pe cineva; a surprinde, a frapa, A bate la ochi. – Din sl. izbiti.
TIPA1, tip, vb. I. Intranz. 1. (Despre oameni) A striga cu glas tare si ascutit (de durere, de spaima); a zbiera. ♦ A vorbi cu glas ridicat; a-si manifesta fata de cineva nemultumirea, enervarea, mania prin vorbe rastite; a se rasti la cineva. ♦ A scoate sunete stridente, asurzitoare dintr-un instrument muzical. 2. (Despre animale) A scoate strigate specifice puternice, ascutite. 3. Fig. (Despre culori sau obiecte colorate) A face o impresie neplacuta (din cauza intensitatii sau a stridentei nuantelor); A bate la ochi. – Et. nec.
FRAPA, frapez, vb. I. Tranz. 1. A se impune atentiei cuiva prin caracteristici izbitoare; a impresiona puternic, A bate la ochi. 2. A raci sampania sau alte bauturi alcoolice cu ajutorul ghetii. – Din fr. frapper.
DELICAT1 ~ta (~ti, ~te) 1) Care este plin de gratie. 2) (despre constitutia fizica) Care este lipsit de vigoare, de rezistenta; plapand; slab; gingas; firav. 3) (despre oameni sau despre manifestarile lor) Care vadeste multa bunavointa si amabilitate in relatiile cu alti oameni; prevenitor. 4) (despre culori) Care nu bate la ochi; putin intens; atenuat. 5) (despre mancaruri, bauturi) Care are gust placut; ales; delicios; savuros; suculent. 6) (despre obiecte) Care este executat cu multa indemanare. 7) (despre situatii, probleme) Care cere precautie si bagare de seama. /<fr. delicat, lat. delicatus
IZBITOR ~oare (~ori, ~oare) Care izbeste; care bate la ochi; frapant; epatant. /a izbi + suf. ~tor
VIU ~e (~i) 1) Care traieste; care este in viata. ◊ Carne vie rana deschisa, care sangereaza. De ~ fiind inca in viata. ~ sau mort in orice stare ar fi. Nici ~, nici mort (sau mai mult mort decat ~) extrem de slabit (din cauza oboselii, fricii, bolii etc.). A jupui de ~ (pe cineva) a fi necrutator fata de cineva. 2) Care continua sa existe; care persista, dainuieste. Traditie vie. Amintire vie. 3) Care este plin de viata; insufletit. 4) (despre foc) Care arde cu flacara puternica. 5) (despre lumina) Care este de mare intensitate; orbitor. 6) (despre culori) Care bate la ochi; aprins; stralucitor; intens; strident; puternic. 7) (despre sunete) Care este puternic si deslusit. 8) (despre ochi) Care exprima inteligenta; ager. 9) (despre plante) Care este verde si sanatos. [Monosilabic]. /<lat. vivus
OPTICITATE s.f. (Rar) Calitatea de A bate la ochi sau de a placea ochilor. [Cf. fr. opticite].
OPTICITATE s. f. calitatea de A bate la ochi sau de a placea ochilor. (< fr. opticite)
A IZBI ~esc tranz. 1) (persoane, obiecte) A face sa se izbeasca. 2) (despre becuri, lumina etc.) A bate drept in ochi. 3) (inamicul) A lovi pornind un atac; a ataca. 4) (persoane) A impresiona puternic. /<sl. izbiti
bataTOR2 ~oare (~ori, ~oare): ~ la ochi care apare ca evident si incontestabil in ochii tuturor; flagrant; izbitor. /a bate + suf. ~ator
bataTOR2, -OARE, batatori, -oare, adj. (In expr.) batator la ochi = care atrage atentia; izbitor. – Din bat (prez. ind. al lui bate) + suf. -ator.
A LOVI ~esc 1. tranz. 1) A atinge cu putere. 2) A atinge in mod violent (si repetat), producand durere (cu mana sau cu un obiect). 3) A atinge din intamplare (fara violenta). 4) fig. A face sa suporte o durere fizica sau morala. 5) fig. (despre stari fiziologice si psihice, boli, necazuri etc.) A cuprinde pe neasteptate, aducand prejudicii. 6) (mai ales despre surse de lumina) A atinge brusc, provocand neplacere. Lumina m-a ~it in ochi. 7) A face sa se loveasca. 2. intranz. A bate cu putere, producand un zgomot (puternic). ~ cu pumnul in masa. /<sl. loviti
OACHES, -A, oachesi, -e, adj. 1. Cu pielea fetei de culoare inchisa si cu ochii, parul si sprancenele negre; brunet, brun; p. ext. (despre pielea, tenul, capul omului) de culoare inchisa, care bate in negru. ♦ (Rar; despre lucruri) De culoare inchisa, care bate in negru. 2. (Despre oi) Cu pete negre in jurul ochilor. – Probabil ochi1 + suf. -es.
NEGRICIOS, -OASA, negriciosi, -oase, adj. De o culoare care se apropie de negru, care bate in negru; negriu, negrut. ♦ (Despre oameni) Cu pielea, parul, ochii de culoare inchisa; brunet, oaches. – Negru + suf. -icios.
CAMP ~uri n. 1) Intindere vasta de pamant cu suprafata uniforma fara accidente insemnate de teren; campie; ses. ◊ A lua (sau a apuca) ~ii a se duce unde-l duc ochii; a pleca orbeste (de disperare, de suparare etc.). A bate ~ii a o lua razna; a spune lucruri neverosimile. 2) Intindere de pamant in afara unei localitati. In plin ~. 3) Teren semanat cu culturi agricole. 4) Loc unde se desfasoara o anumita activitate. ~ de lupta. ~ de observatie. 5) Fondul unui tablou, a unei tesaturi etc. 6) Spatiu in care se exercita actiuni de forta asupra corpurilor. ~ magnetic. ~ electric. [Pl. si campi in expresii] /<lat. campus
UNGE, ung, vb. III. 1. Tranz. si refl. A (se) acoperi cu un strat de material gras, unsuros sau lipicios; a (se) gresa. ◊ Expr. (Tranz.) A unge pe cineva la inima = a da, a crea cuiva o satisfactie deosebita. (Fam.) A unge (bine) pe cineva = a) a bate zdravan pe cineva; b) a mitui. (Fam.) A unge osia (sau ochii) sau a unge pe cineva cu miere = a mitui, a da mita. (Fam.) A fi uns cu toate unsorile = a fi trecut prin multe, a fi experimentat, versat, a nu putea fi dus de nas. (Refl.; fam.) A se unge pe gat = a bea. 2. Tranz. A investi in functie un monarh sau un arhiereu. ♦ A mirui. 3. Tranz. A tencui un perete, a fatui, a varui, a spoi. ♦ A murdari, a manji. – Lat. ungere.
OACHES ~a (~i, ~e) 1) (despre persoane) Care are parul si pielea de culoare inchisa; cu pielea si cu parul de culoare inchisa, negriu; negricios; smolit; brunet. 2) (despre lucruri) Care bate in negru; de culoare inchisa. 3) (despre oi) Care are pete negre in jurul ochilor; cu pete inchise in jurul ochilor. /ochi + suf. ~es
bataTOR2, -OARE, batatori, -oare, adj., s. f. I. Adj. (In expr.) batator la ochi = care atrage atentia in mod flagrant; izbitor. II. S. f. 1. Lopatica cu care se bate panza (cand se inalbeste) sau rufele (cand se spala); mai. 2. Masina care bate smocurile de bumbac pentru destramarea fibrelor. – bate + suf. -ator.
ORBET, ORBEATA, orbeti, -e, adj., s. 1. Adj., s. m. si f. (Fiinta) care nu vede bine sau nu vede deloc; p. ext. cersetor (orb2). ◊ Expr. A se bate ca orbetii = a se incaiera aprig, a se bate rau, fara a se uita unde lovesc. 2. S. m. Mamifer din ordinul rozatoarelor, asemanator cu cartita, cu ochii ascunsi sub piele, care traieste sub pamant si se hraneste cu radacini; catelul-pamantului (Spalax microphtalmus). [Var.: orbete s. m.] – Orb + suf. -et.
ZVANTA, zvant, vb. I. 1. Tranz. si refl. A face sa piarda sau a pierde din umezeala; a (se) zbici, a (se) usca putin. ♦ Tranz. A-si sterge, a-si usca (lacrimile, ochii, obrajii). 2. Tranz. Fig. A distruge, a prapadi, a nimici. ◊ Expr. A zvanta (pe cineva) in bataie (sau in batai) = a bate zdravan. ♦ A slei, a epuiza, a secatui. ♦ (In propozitii consecutive, legat de diverse verbe, exprima intensitatea actiunilor respective) Fura de zvanta. Mananca de zvanta. [Prez. ind. si: zvantez] – Lat. *exventare.
LOVI vb. 1. v. izbi. 2. a izbi, (inv. si reg.) a razbi, (reg.) a toca. (L-a ~ la cap.) 3. v. bate. 4. v. plesni. 5. v. tranti. 6. (inv.) a (se) poticni. (S-a ~ tare la genunchi.) 7. a bate, a izbi, (rar) a zupai, (Transilv.) a supi. (~ in usa cu piciorul.) 8. a (se) bate, a (se) izbi. (Se ~ de toti peretii.) 9. v. ciocni. 10. a se izbi, (inv. si reg.) a se clati. (Apa se ~ de stanci.) 11. a ajunge, a atinge, a izbi, a nimeri, a ochi, a pocni, (pop.) a pali, a picni, (reg.) a talni, (Transilv.) a talali. (Glontul a ~ iepurele.) 12. v. ataca. 13. v. zvarli. 14. a se bate, a se strivi, a se zdrobi, (reg.) a se meci. (Fructele s-au ~.)
ZVANTA, zvant, vb. I. 1. Tranz. si refl. A face sa piarda sau a pierde din umezeala; a (se) zbici. ♦ Tranz. A sterge, a usca (lacrimile, ochii, obrajii). 2. Tranz. A distruge, a nimici. Detera in pagani de-i zvantara (ISPIRESCU). ◊ Expr. A zvanta (pe cineva) in bataie (sau in batai) = a bate foarte tare. ♦ A slei, a secatui (prin jafuri, furturi). ◊ (In propozitii consecutive, legat de diverse verbe, exprima intensitatea actiunilor respective) Fura de zvanta. Bea de zvanta. [Prez. ind. si: zvantez] – Lat. *exventare.
CUI, cuie, s. n. 1. Piesa mica, cilindrica sau in patru muchii, de metal sau de lemn, turtita la un capat si ascutita la celalalt, cu care se fixeaza intre ele diferite piese, care se bate in zid sau in lemn pentru a servi ca suport etc. ◊ (Tehn.) Cui spintecat = piesa de siguranta formata dintr-o bucata de sarma indoita, cu un ochi la un capat, care impiedica desfacerea piulitelor. ◊ Expr. Cui pe (sau cu) cui se scoate = un rau face sa uiti raul anterior. (Fam.) A face (sau a taia) cuie = a simti frigul, a dardai de frig. A-i intra cuiva un cui in inima = a se strecura in sufletul cuiva o teama, o banuiala, o indoiala, o grija etc. Cuiul lui Pepelea = drept abuziv pe care si-l ia cineva, legandu-se de un pretext, pentru a stingheri pe altul. ♦ Cuier simplu de perete. ◊ Expr. A-si pune pofta in cui = a renunta la o dorinta, la un lucru ravnit. 2. Nume dat mai multor piese de metal sau de lemn asemanatoare ca forma cu un cui (1). – Lat. cuneus.
A PIRONI ~esc tranz. 1) A fixa cu piroane; a bate in cuie. 2) fig. (mai ales persoane) A impiedica sa se miste; a face imobil; a tintui; a imobiliza; a paraliza. ◊ ~ (sau a fixa, a tintui) cu privirea (sau cu ochii) a privi insistent. 3) (ochii) A indrepta intr-o directie, privind fix. /Din piron
plesni (plesnesc, plesnit), vb. – 1. A se crapa, a se despica. – 2. A trosni, a plescai. – 3. A se sparge, a se rupe. – 4. A se prapadi, a muri. – 5. A pocni (din bici). – 6. A palmui, a izbi, a bate. Sl. plesnąti „a bate din palme” (Miklosich, Slaw. Elem., 36; Cihac, II, 265; Conev 95). – Der. plesnet, s. n. (trosnet, pocnet); plesnitoare, s. f. (petarda; sficiul biciului); plesnitura, s. f. (pocnitura; crapatura, despicatura; trosnet, lovitura de palma); plesnitor, s. n. (Arg., ochi); pleasna, s. f. (sfichi).
STRALUCI vb. 1. v. lumina. 2. a lumina, (reg.) a raza, a zari. (Soarele ~.) 3. a bate, a luci, a lumina. (Luna ~ peste ramuri.) 4. v. sclipi. 5. v. luci. 6. a luci, a scanteia, a sclipi, a sticli, (rar) a stralumina. (Albe coifuri ~.) 7. a licari, a luci, a scapara, a scanteia, a sclipi, a sticli. (ochii ii ~.) 8. (livr.) a bria, a eclata. (O persoana care ~ intr-un anumit domeniu.)
PIRONI, pironesc, vb. IV. Tranz. 1. A bate, a prinde, a intepeni, a fixa cu (sau in) piroane. 2. A impiedica pe cineva sau ceva sa se miste; a obliga sa stea pe loc; a fixa, a imobiliza. 3. A-si fixa, a-si indrepta, a-si concentra ochii, privirea, atentia, gandul etc. intr-o anumita directie; a atinti. – Din piron.
IZBI vb. 1. a da, a lovi, a trage, (pop.) a pali. (A ~ cu toporul in lemn.) 2. v. lovi. 3. v. plesni. 4. v. tranti. 5. a repezi, a tranti. (A ~ usa de perete.) 6. a bate, a lovi, (rar) a zupai, (Transilv.) a supi. (~ in usa cu piciorul.) 7. a (se) bate, a (se) lovi. (Se ~ de toti peretii; ploaia ~ in acoperis.) 8. v. ciocni. 9. a se lovi, (inv. si reg.) a se clati. (Apa se ~ de stanci.) 10. v. imbranci. 11. a (se) tranti, (pop. si fam.) a (se) bufni, a (se) busi. (L-a ~ cu pumnul.) 12. a ajunge, a atinge, a lovi, a nimeri, a ochi, a pocni, (pop.) a pali, a picni, (reg.) a talni, (Transilv.) a talali. (Glontul ~ iepurele.) 13. v. ataca. 14. v. zvarli.