Rezultate din textul definițiilor
PIEPT, (1, 2, 4) piepturi, s. n., (3) piepti, s. m. 1. S. n. Parte superioara a corpului, de la abdomen pana la gat, la om si la unele animale vertebrate; torace; spec. partea anterioara (si exterioara) a acestei regiuni; p. restr. organ din interiorul cavitatii toracice (inima sau plaman). ◊ Loc. adv. In piept = de-a dreptul (in sus), pieptis. ◊ Loc. adj. si adv. Piept la piept = (despre lupte, felul de a lupta etc.) (care se desfasoara) in mod direct, din apropiere, corp la corp; la baioneta. Piept in piept = (care este) unul contra celuilalt, fata in fata, (aproape) ciocnindu-se. ◊ Expr. Cu pieptul deschis = fara teama, direct. Cu capul in piept = cu capul plecat (de rusine, de suparare etc.). A strange (pe cineva) la piept = a imbratisa. Cu mainile (incrucisate) la (sau pe) piept = a) in inactivitate; b) mort, decedat. A pune mainile pe piept = a muri. A da piept cu cineva (sau cu ceva) = a se impotrivi cuiva (sau la ceva); a infrunta direct pe cineva (sau ceva), a se lupta cu cineva. A lua (ceva) in piept = a infrunta ceva direct, a lupta pentru a cuceri sau pentru a invinge ceva. A tine (cuiva) piept = a rezista, a nu se da batut; a se impotrivi, a infrunta; a concura cu succes. A(-si) pune pieptul (pentru cineva sau ceva) sau a apara cu pieptul (pe cineva sau ceva) = a apara din rasputeri, a apara cu viata. A-si sparge pieptul (strigand, vorbind etc.) = a striga din rasputeri, a obosi (strigand, vorbind etc. zadarnic). (A fi) slab de piept = (a fi) debil pulmonar, predispus la tuberculoza, ♦ (Si in sintagma boala de piept) Tuberculoza pulmonara. ♦ Carne de pe partea anterioara a cavitatii toracice a unor animale, folosita ca aliment; mancare preparata din aceasta carne. 2. S. n. San (al femeii). ◊ Expr. (Pop.) A avea piept = (despre femeile cu copii mici) a avea lapte. A da piept = (despre femeile cu copii mici) a alapta, a da sa suga. 3. S. m. Partea din fata a unei piese de imbracaminte, care acopera pieptul (1). ◊ Expr. A lua (pe cineva) de piept = a cere cuiva socoteala, a sari la bataie. A se lua (sau a se apuca, a se prinde) de piept cu cineva = a se impotrivi (cuiva); a se lupta, a se bate cu cineva. 4. S. n. P. a**l. Coasta de deal, de munte etc.; povarnis. – Lat. pectus.

INFRUNTA, infrunt, vb. I. Tranz. 1. A mustra, a dojeni cu vorbe aspre de fata cu altii; a certa, a ocari. 2. A tine piept, A da piept, a rezista cu curaj (in fata unei primejdii). ♦ Refl. recipr. A avea un conflict, un schimb aprins de cuvinte. – Lat. *infrontare (< frons).

pieptOSI, pieptosesc, vb. IV. Refl. (Rar) A se mandri, a-si da importanta. – Din piept.

RESPINGE, resping, vb. III. Tranz. 1. A refuza, a nu admite, a nu accepta. 2. A indeparta de la sine, a da la o parte. ♦ A arunca inapoi. 3. A tine piept unui atac armat, a sili pe dusman sa se retraga. 4. Fig. A inabusi un sentiment, o pornire. – Din it. respingere.

SPRIJINI, sprijin, vb. IV. 1. Tranz. si refl. A (se) sustine, a (se) rezema, a (se) propti (ca sa nu cada). ♦ Fig. A pune baza pe ceva sau a constitui temeiul a ceva; a (se) intemeia pe... 2. Tranz. Fig. A ajuta pe cineva sau ceva, a ocroti, a proteja; a-si da concursul la ceva. 3. Tranz. (Inv. si reg.) A tine piept unui atac; a rezista. – Din sprijin.

CRUCE ~i f. 1) (in antichitate) Instrument de tortura, pe care erau pironiti osanditii la moarte. Hristos a murit pe ~. 2) Obiect de cult, facut din doua bucati de lemn, din piatra sau din metal asezate perpendicular una peste alta, constituind simbolul crestinismului. 3) Simbol al crestinismului, constand dintr-un gest facut cu degetele mainii drepte, care este dusa de la frunte la piept si de la un umar la altul. ◊ Fa-ti ~! da-ti seama ce spui! 4) v. RASCRUCE. 5) Obiect in forma de cruce folosit in unele mecanisme. ~ea carutei. 6) (la cartile de joc) Semn distinctiv avand forma unei frunze de trifoi; trefla. dama de ~. [G.-D. crucii] /<lat. crux, ~cis

BOMBA, bombez, vb. I. Tranz. si refl. A da sau a lua o forma arcuita, convexa. ♦ Tranz. Fig. A scoate pieptul in afara. – Fr. bomber.

VEVERITA, veverite, s. f. Mamifer rozator de talie mica, cu blana roscata sau neagra pe spate si alba pe piept, cu coada lunga si stufoasa, care traieste pe arbori (Sciurus vulgaris). ♦ Epitet dat unei fete vioaie, zglobii. – Din sl. veverica.

PITIGOI, pitigoi, s. m. Pasare mica si vioaie, cu pene negre pe piept, albastru-verzui si cenusii pe spate, galbene pe pantece; pitigus (Parus major). ♦ Epitet dat copiilor. – Et. nec.

BOMBA vb. I. tr., refl. a da (unui obiect), a capata forma convexa. II. tr. (fig.) a umfla, a scoate (pieptul) in afara. (< fr. bomber)

PANAGHIE, panaghii, s. f. 1. Nume dat Fecioarei Maria; p. ext. iconita (emailata) cu chipul Fecioarei Maria, purtata de ierarhi pe piept. 2. Bucata de prescura care se mananca in manastiri, in prima saptamana dupa Pasti. ♦ Prescura facuta la patruzeci de zile dupa inmormantarea cuiva. – Din sl. panagija, ngr. panaghia.

BOMBA vb. I. tr., refl. A da (unui obiect) sau a capata forma convexa. ♦ (Fig.) A umfla, a scoate in afara (pieptul). [< fr. bomber].

NAGAT, nagati, s. m. Pasare migratoare de balta de marimea unui porumbel, cu penele negre-verzui pe spate si pe piept, albe pe pantece si cu un mot negru in crestet; bibic2 (Vanellus vanellus). ♦ Epitet glumet dat in special copiilor. – Probabil formatie onomatopeica.

GASCA gaste f. 1) Pasare salbatica sau domestica, inotatoare, de talie mare, avand gat si cioc lung, picioare palmate si penaj, de obicei, suriu pe spate si alb pe piept. ◊ Asta-i alta ~ asta e complet altceva. A (nu) strica orzul pe gaste a (nu) da cuiva un lucru pe care acesta nu stie sa-l pretuiasca la justa lui valoare. Talpa-gastei a) totalitate a ridurilor care se formeaza la coada ochiului (la oamenii in varsta); b) planta erbacee cu tulpina e****a, in patru muchii, cu frunze mari, paroase, de forma unei labe de gasca, si cu flori de culoare rosie-inchisa, folosita in scopuri medicinale. 2) Carne de astfel de pasare. ~ fripta. 3) fig. fam. Femeie naiva si bleaga. [G.-D. gastii] /<bulg. gaska

EXPECTORA vb. I. tr. A da afara, a elimina mucozitatile provenite din caile respiratorii. [< fr. expectorer, cf. lat.t. expectorare < ex – afara, pectuspiept].

A SE BATE ma bat intranz. 1) A se lovi repetat (si concomitent) unul pe altul; a se lua la bataie. ◊ A se da batut a se lasa invins; a ceda. ~ cap in cap a se contrazice; a fi diametral opus. ~ cu pumnii in piept a) a se mandri; a se fuduli; b) a se lovi in piept in semn de suparare sau de pocainta. 2) A se lupta cu arme; a se razboi. /<lat. batt[u]ere

PIETROSEL, pietrosei, s. m. 1. Nume dat mai multor pesti: a) peste mic de culoare cafeniu-inchis pe spate si galbena pe burta (Umbra krameri); b) porcusor. 2. Nume dat mai multor pasari migratoare care traiesc intre stanci si prin locuri pietroase. ◊ Pietrosel sur = pasare mica, cenusie pe spate si galbena-ruginie pe piept; pietrar (Oenanthe oenanthe). Pietrosel canepiu = canepar. – Pietros + suf. -el.

STURZ, sturzi, s. m. Nume dat mai multor specii de pasari de padure de talie mica, cu cioc conic si puternic, cu pene brune pe spate si albe-galbui (cu pete brune) pe piept, care se hranesc cu insecte, viermi, fructe etc. (Turdus). – Refacut din pl. turdi (< lat. turdus, influentat probabil de lat. sturnus).

PINGUIN, pinguini, s. m. Nume dat unor genuri diferite de pasari palmipede marine, cu ciocul lung, cu aripile scurte, negre, improprii pentru zbor, servind ca inotatoare, cu picioarele scurte, situate la extremitatea posterioara a trunchiului, cu pieptul alb, cu mersul leganat, care traiesc in grupuri in regiunile polare sudice. – Din fr. pingouin.

GASCA, gaste, s. f. Pasare domestica de talie mare, de obicei cenusie pe spate si pe laturi si alba pe piept, cu gatul lung, crescuta pentru carnea, untura si fulgii ei (Anser domesticus).Gasca salbatica = specie mai mica de gasca, vanata pentru carne (Anser anser).Expr. A strica orzul pe gaste = a darui, a sacrifica ceva util, pretios, bun pentru cineva care nu stie sa pretuiasca cele primite. ♦ (Fam.) Epitet depreciativ dat unei femei sau unei fete credule sau proaste. – Din bg. gaska.

piept1 ~uri n. 1) (la om si la animale) Parte a corpului cuprinsa intre gat si abdomen; torace. ◊ Cosul ~ului cavitate toracica. Boala de ~ tuberculoza pulmonara. Lupta ~ la ~ lupta in care adversarii se afla unul langa altul; lupta corp la corp. Cu ~ul deschis fara frica. Cu capul in ~ cu capul in jos, aplecat. Cu mainile (incrucisate) la ~ fara a face ceva; fara treaba. Cu mainile pe ~ decedat. A strange la ~ a cuprinde; a imbratisa. A se bate cu pumnii in ~ a se lauda peste masura. A tine ~ a rezista. 2) (la unele animale) Carne de pe aceasta parte a corpului folosita in alimentatie. ~ de gaina. 3) la sing. Organ-pereche de secretie a laptelui la femei, dispus in partea de sus a corpului; tata; san; mamela. ◊ A da ~ a alapta. A avea ~ a avea lapte (in perioada de alaptare). 4) Coasta de deal sau de munte; versant. /<lat. pectus



Copyright (C) 2004-2020 DEX online (http://dexonline.ro)