Rezultate din textul definițiilor
SPIRTOS, -OASA, spirtosi, -oase, adj. (Despre bauturi) Care contine spirt; alcoolic. ◊ Bomboane spirtoase = bomboane fabricate cu esenta de menta. ♦ (Substantivat, f. pl.) Bauturi alcoolice (tari). – Spirt + suf. -os.

COGNAC [conac], oras in V Frantei (Saintonge) pe Charente; 31,2 mii loc. (1982). Constr. aeronautice. Bauturi alcoolice (coniac), renumite. Monumente din Renastere. Muzee. Manufacturi de ceramica (sec. 18).

absint s. n. 1. planta amara si aromatica, cu esenta toxica; pelin. 2. bautura alcoolica, tare, verzuie, preparata din absint (1). (< fr. absinthe, lat. absinthium)

ABSINT, absinturi, s. n. bautura alcoolica tare, de culoare verde, cu gust amar, preparata cu uleiuri eterice de pelin, anason si alte plante aromatice. – Din fr. absinthe.

AFINATA, afinate, s. f. bautura alcoolica preparata din afine. – Afina + suf. -ata (dupa visinata).

ALCOOL, (1) alcooli, s. m., (2, 3) alcooluri, s. n. 1. Derivat obtinut prin inlocuirea unui atom de hidrogen din molecula unei hidrocarburi cu un oxidril. 2. Lichid incolor, inflamabil, cu miros si gust specific, obtinut prin fermentarea zaharurilor din cereale, fructe etc. sau pe cale sintetica si folosit la prepararea Bauturilor spirtoase, ca dezinfectant, combustibil, dizolvant etc; etanol, alcool etilic, spirt. ◊ Alcool denaturat = alcool brut sau rafinat caruia i s-au adaugat denaturanti pentru a-l face impropriu consumului alimentar, dar care este folosit in industrie sau ca combustibil menajer. Alcool rafinat = alcool brut din care au fost indepartate impuritatile prin rectificare. Alcool sanitar = alcool colorat cu albastru de metilen si denaturat cu salicilat de metil, intrebuintat ca dezinfectant extern. Alcool solidificat = polimer al acetaldehidei, insolubil in apa, greu solubil in alcool si eter, intrebuintat drept combustibil solid. 3. bautura alcoolica. [Pr.: -co-ol] – Din fr. alcool.

ALCOOLIC, -A, alcoolici, -ce, adj., s. m. si f. 1. Adj. Care contine alcool. 2. S. m. si f. Persoana care consuma in mod abuziv Bauturi alcoolice; betiv. [Pr.: -co-o-] – Din fr. alcoolique.

ALCOOLISM s. n. Abuz permanent de Bauturi alcoolice; stare patologica determinata de consumul excesiv de alcool; intoxicatie alcoolica cronica; etilism. [Pr.: -co-o-] – Din fr. alcoolisme.

ALCOOLIZA, alcoolizez, vb. I. 1. Refl. A consuma in mod excesiv si permanent Bauturi alcoolice; a deveni alcoolic (2). 2. Tranz. A mari concentratia de alcool dintr-o solutie. [Pr.: -co-o-] – Din fr. alcooliser.

ANASON s. m. Planta erbacee aromatica cu flori mici si albe, cultivata pentru uleiul eteric si substantele grase care se extrag din fructe cu diverse intrebuintari in industria alimentara si cea farmaceutica (Pimpinella anisum). ♦ bautura alcoolica preparata din fructele acestei plante. [Var.: anison s. m.] – Din tc. anason.

BAR3, baruri, s. n. 1. Local in care se vand Bauturi alcoolice, cafea etc. si in care consumatorii stau de obicei in picioare sau pe scaune inalte in fata unei tejghele; p. restr. tejghea la care se servesc bauturi. ♦ Dulap sau compartiment intr-un dulap, in care se tin sticlele cu Bauturi alcoolice (fine). 2. Local de petrecere, cu bauturi, dans, program de varietati etc.; cabaret. – Din fr. bar.

BEA, beau, vb. II. 1. Tranz. (Adesea fig.) A inghiti un lichid. ◊ Expr. A bea paharul pana-n fund = a indura un necaz, o durere pana la capat. 2. Intranz. Spec. A consuma Bauturi alcoolice. ◊ Expr. (Fam.) A bea in sanatatea (sau in cinstea, pentru succesul) cuiva = a sarbatori pe cineva, consumand Bauturi alcoolice in cinstea (si pe socoteala) lui. 3. Tranz. A cheltui, a risipi bani, avere etc. pe bautura. ◊ Expr. A-si bea si camasa = a cheltui totul pe bautura. A-si bea (si) mintile= a bea pana la inconstienta sau pana la nebunie. 4. Tranz. (Pop.; in expr.) A bea tutun = a fuma. – Lat. bibere.

BODEGA, bodegi, s. f. Local (mic) unde se consuma gustari si Bauturi (alcoolice). – Din germ. Bodega.

BOTA1, bote, s. f. 1. Vas din doage de lemn inalt ca o cofa si infundat la amandoua capetele, cu o mica deschidere pe capacul de deasupra, care serveste pentru transportarea apei sau pentru pastrarea Bauturilor alcoolice. 2. (Reg.) Donita. – Et. nec.

BRAD, brazi, s. m. 1. Arbore din familia pinaceelor care creste in zona muntoasa, inalt pana la 50 m, cu tulpina dreapta, cu frunzele in forma de ace de culoare verde-inchis, persistente, cu florile si semintele in conuri (Abies alba); p. gener. nume dat coniferelor. ◊ Compuse: bradul-ciumei = varietate de ienupar cu fructe mici (Juniperus intermedia); brad-negru sau brad-rosu = molid. ◊ (In sintagma) Apa de brad = a) amestec de apa si ulei extras din frunze de pin, folosit pentru parfumarea incaperilor sau a apei de baie; b) bautura alcoolica aromata cu esenta din seminte de ienupar. ♦ Lemnul arborelui descris mai sus. ♦ Brad (1) taiat si impodobit cu globuri, jucarii, bomboane etc. cu prilejul Craciunului sau al Anului Nou; pom de Craciun. ♦ Varf sau crengi de brad (1) cu care se impodobesc carul si portile mirilor la nunti. 2. (Art.) Numele unei hore care se joaca, in ajunul nuntii, la casa miresei; melodie dupa care se executa aceasta hora. – Cf. alb. *bradh, bredh.

BRASERIE, braserii, s. f. Local in care se servesc preparate culinare, specialitati de patiserie si de cofetarie, Bauturi alcoolice (fine) si racoritoare, cafea etc. ♦ Berarie. – Din fr. brasserie.

CAFE-BAR, cafe-baruri, s. n. Local in care se servesc cafele si Bauturi alcoolice. – Cafe[nea] + bar.

CAFENEA, cafenele, s. f. Local public in care se consuma cafea sau, p. ext., ceai, Bauturi alcoolice, prajituri etc. ◊ Loc. adj. De cafenea = fara valoare, neserios. Vorbe de cafenea. [Var.: (reg.) cafinea s. f.] – Din tc. kahvehane, ngr. kafenes.

CAPITOS, -OASA, capitosi, -oase, adj. (Frantuzism inv.; despre o bautura alcoolica) Care ameteste. – Din fr. capiteux.

CAMINAR, caminari, s. m. Slujitor insarcinat, in evul mediu, in Moldova si apoi in Tara Romaneasca, cu perceperea unor dari (la inceput numai pe vanzarea cerii). – Camana (inv. „dare anuala asupra Bauturilor alcoolice” < sl.) + suf. -ar.

CARCIUMA, carciumi, s. f. Local unde se consuma Bauturi alcoolice (si mancaruri). [Var.: crasma, (reg.) carcima s. f.] – Din sl. krucima.

CHERRY-BRANDY s. n. bautura alcoolica preparata din cirese. [Pr.: ceri-brendi] – Cuv. engl.

CHIOR, CHIOARA, chiori, chioare, adj. 1. (Adesea substantivat) Care vede numai cu un ochi; caruia ii lipseste un ochi. 2. (Reg.; adesea substantivat) Orb. 3. (Adesea substantivat) Care nu vede bine. 4. (Adesea substantivat) Sasiu. 5. Fig. (Despre surse de lumina) Care da o lumina slaba, insuficienta; (despre lumina) slab. ♦ (Despre ferestre) Prin care lumina strabate cu greu, care este prea mic sau (in parte) astupat. 6. (In expr.) Apa chioara = a) nume dat in ironie unor alimente lichide sau unor Bauturi alcoolice prea diluate; b) vorbe lipsite de continut. A nu avea para chioara sau (rar, substantivat) a nu avea chioara in punga = a nu avea nici un ban. – Din tc. kor.

CIDRU s. n. bautura alcoolica obtinuta prin fermentarea mustului de mere (sau a altor fructe). – Din fr. cidre.

GIN, ginuri, s. n. bautura alcoolica obtinuta prin distilarea mustului fermentat2 de cereale, in care s-au pus boabe de ienupar. – Din engl., fr. gin.

HIDROMEL, hidromeluri, s. n. bautura alcoolica obtinuta prin fermentatia alcoolica a mierii de albine cu apa; mied; mursa1. – Din fr. hydromel.

IMBATATOR, -OARE, imbatatori, -oare, adj. 1. (Rar; despre Bauturi alcoolice) Care imbata. ♦ (Curent; despre arome, miresme) Care ameteste, care tulbura mintea; ametitor. 2. Fig. Care farmeca, incanta; deosebit de placut; incantator. – Imbata + suf. -ator.

TESCOVINA, (rar) tescovine, s. f. Ceea ce ramane dupa stoarcerea fructelor, mai ales a strugurilor sau a sfeclei de zahar; bostina. ◊ bautura alcoolica obtinuta prin fermentarea si distilarea resturilor ramase dupa stoarcerea mustului din struguri. – Cf. sl. tesku.

TUICA, tuici, s. f. bautura alcoolica obtinuta prin fermentarea si distilarea prunelor sau a altor fructe. ◊ Cazan de tuica = alambic. ◊ Expr. (Pop.) Cu tuica in nas = afumat, ametit, beat. ♦ Cantitate de tuica care incape intr-un pahar. – Cf. scr. cujka.

UDA, ud, vb. I. 1. Tranz. A umple, a acoperi, a imbiba sau a stropi cu apa sau cu alt lichid; a baga, a m**a ceva in apa sau in alt lichid; a inm**a (1), a umezi (2). ◊ Expr. A-si uda gura = a bea putin, pentru a -si potoli setea. A uda pranzul (sau bucatele) = a bea in timpul mesei vin sau alte Bauturi alcoolice. (Refl.) A i se uda ochii = a i se umple ochii de lacrimi. 2. Tranz. (Despre ape) A strabate un tinut (pe care il alimenteaza cu apa). 3. Refl. (Mai ales despre sugari) A u***a pe el (in scutece, in pantaloni). – Lat. udare.

UDATURA, udaturi, s. f. 1. Udare, stropire. ♦ Faptul de a fi ud, umed; umezeala. 2. (Pop. si fam.) bautura (alcoolica). 3. (Reg.) Mancare (frugala). – Uda+ suf. -atura.

UDEALA, udeli, s. f. (Pop.) 1. Loc ud, umed, plin de apa; umezeala. 2. bautura (alcoolica). – Ud + suf. -eala.

UNCROP, uncropuri, s. n. (Pop.) 1. Apa clocotita. 2. bautura alcoolica fierbinte care se serveste la ospatul de la casa mirelui a doua zi dupa cununie; ospatul si datinile obisnuite in aceasta zi. – Din sl. ukropu.

EBRIETATE s. f. Stare de betie in urma consumului (excesiv) de Bauturi alcoolice; alcoolism acut. [Pr.: -bri-e-] – Din fr. ebriete, lat. ebrietas, -atis.

MASTICA, mastici, s. f. bautura alcoolica aromata cu (esenta de) mastic (2). – Din tc. mastika.

VIN, vinuri, s. n. bautura alcoolica (de 7-16%) obtinuta prin fermentarea mustului de struguri sau, p. gener. prin fermentarea mustului altor fructe. – Din lat. vinum.

FRAPA, frapez, vb. I. Tranz. 1. A se impune atentiei cuiva prin caracteristici izbitoare; a impresiona puternic, a bate la ochi. 2. A raci sampania sau alte Bauturi alcoolice cu ajutorul ghetii. – Din fr. frapper.

RACHIU, rachiuri, s. n. 1. Nume generic dat diferitelor Bauturi alcoolice tari obtinute natural prin distilarea vinului, a fructelor, a sucurilor fermentate, a cerealelor, sau sintetic, prin diluarea alcoolului cu apa (si cu esente) fara adaos de sirop de zahar; vinars. 2. Cantitate de rachiu (1) continuta de un pahar, de o sticla etc. – Din tc. rakı.

ROM1, (2) romuri, s. n. 1. bautura alcoolica tare obtinuta prin fermentarea (naturala sau artificiala) si distilarea sucului sau melasei din trestie de zahar ori din alcool rafinat cu adaos de esente sintetice si colorat cu caramel. 2. Cantitate de rom1 (1), care se serveste intr-un paharel sau intr-un toi. [Var.: rum (reg.) s. n.] – Din fr. rhum, germ. Rum.

ANGELICA s. f. 1. Planta erbacee aromatica, cu frunze mari si cu flori alb-verzui, a carei radacina se intrebuinteaza in farmacie (Angelica archangelica); 2. bautura alcoolica preparata din aceasta planta. [Var.: anghelica s. f.] – Din ngr. anghelika.

APERITIV, aperitive, s. n. 1. Gustare care se ia inainte de masa (pentru a stimula pofta de mancare) 2. bautura alcoolica consumata inainte de masa (pentru a stimula pofta de mancare). – Din fr. aperitif, lat. aperitivus.

PICUS, picusuri, s. n. I. (Pop.) 1. Piculet. ♦ (Fam.) bautura alcoolica (in cantitate mica). 2. Masa lichida sau solidificata formata prin picurarea unui lichid sau prin curgerea, picatura cu picatura, a unei materii topite. II. (Fam.) Castig mic si intamplator (de obicei ilicit). – Pic1 + suf. -us.

CONIAC, coniacuri, s. n. 1. bautura alcoolica tare, obtinuta prin distilarea anumitor sorturi de vin si pastrarea produsului respectiv in butoaie de stejar. 2. (La pl.) Varietati, sorturi de coniac (1). – Din fr. cognac.

POSIRCA, posirci, s. f. (Pop. si fam.) bautura alcoolica slaba si de proasta calitate. – Et. nec.

PILI2, pilesc, vb. IV. (Fam.) 1. Tranz. A bea, a consuma (in exces) Bauturi alcoolice. 2. Refl. A se imbata (usor), a se ameti de bautura. – Cf. tig. pilo.

PILEALA, pileli, s. f. (Fam.) Faptul de a pili2. ♦ (Concr.) bautura alcoolica. – Pili2 + suf. -eala.

PUDING1, pudinguri, s. n. Preparat alimentar de origine engleza, facut din faina, oua, grasime de vaca, zahar, maduva, prune si aromat cu o bautura alcoolica. – Din fr., engl. pudding.

PUNCI1, punciuri, s. n. bautura facuta dintr-un amestec de rom sau alte Bauturi alcoolice cu zahar, lamaie, portocale etc. si diverse mirodenii. – Din engl., fr. punch.

BETIVANCA, betivance s.f. peior. Femeie care face abuz de Bauturi alcoolice. (betivan + suf. -ca)

CINZEACA, cinzeci, s. f. Unitate de masura de capacitate (pentru Bauturi) egala cu aproximativ 0,16 litri. ♦ Sticluta care are aceasta capacitate si in care se serveste o bautura alcoolica; continutul unei asfel de sticlute; (reg.) singeapa. – Din cincizeci.

CIOCAN2, ciocane, s. n. (Pop.) Paharel in forma de sticluta, cu gatul stramt si lung, din care se bea o bautura alcoolica. V. cinzeaca. ♦ Continutul unui asemenea paharel. – Din bg. cokan, scr. cokanj.

SPRITUI1, sprituiesc, vb. IV. Refl. (Fam.) A consuma sprit1 sau alte Bauturi alcoolice; p. ext. a se ameti, a se imbata. – Sprit1 + suf. -ui.

VERMUT, vermuturi, s. n. bautura alcoolica facuta din vin in care s-au pus la macerat diferite substante vegetale amare; sticla sau pahar care contine o astfel de bautura. [Acc. si: vermut] – Din fr. vermouth, germ. Wermut, it. vermut.

CINSTI, cinstesc, vb. IV. Tranz. 1. A respecta, a onora, a pretui pe cineva sau ceva; a da cuiva cinstea cuvenita. 2. (Pop.) A face cuiva un dar, un cadou; a da cuiva un bacsis. 3. (Fam.) A ospata, a trata (cu bautura); a plati consumatia cuiva ♦ A inchina, a bea in onoarea cuiva sau a ceva. ♦ Refl. A bea o bautura alcoolica. Ne-am cinstit cu o tuica. – Din sl. cĩstiti.

LICHIOR, lichioruri, s. n. bautura alcoolica preparata din spirt, sirop de zahar si esente aromatice. – Din fr. liqueur.

MELISA, melise, s. f. Planta erbacee perena din familia labiatelor, cu flori albe, placut mirositoare, mult cautate de albine, si cu frunzele ovale, folosita in medicina pentru calitatile ei stimulatoare si antispasmodice; roinita2 (Melissa officinalis).bautura alcoolica aromata (intrebuintata in medicina populara), obtinuta prin fermentarea frunzelor plantei de mai sus. – Din lat. melissa, fr. melisse.

NEALCOOLIC, -A, nealcoolici, -ce, adj. 1. (Despre substante, mai ales despre bauturi) Care nu contine alcool (2). 2. (Despre persoane) Care nu consuma Bauturi alcoolice. [Pr.: ne-al-] – Ne- + alcoolic (dupa fr. non-alcoolise).

NEFALISM s. n. (Livr.) Abstinenta totala de la orice bautura alcoolica. – Din fr. nephalisme.

DUSCA, duste, s. f. Cantitate de bautura (alcoolica) care se poate bea dintr-o singura inghititura. ◊ Expr. A da (de) dusca = a bea dintr-o singura inghititura sau fara sa se opreasca. – Din scr. dusak (gen. duska).

COCTEIL, cocteiluri, s. n. 1. bautura preparata dintr-un amestec de Bauturi alcoolice (cu ingrediente). 2. Receptie de proportii mai modeste. [Scris si: cocktail] – Din engl., fr. cocktail.

SPIRT, s. n. (Pop.) Alcool etilic (care se vinde in comert); p. ext. bautura alcoolica tare. ◊ Spirt de lemn = alcool metilic obtinut la distilarea uscata a lemnului. Spirt medicinal = spirt folosit in medicina, mai ales ca dezinfectant extern, facut impropriu pentru consumul alimentar prin adaugarea unei substante toxice. Spirt denaturat = alcool etilic denaturat. ♦ Fig. (Adjectival) Extrem de harnic, de iute la treaba, de prompt. – Din rus. spirt.

TEMPERANTA s. f. (Rar) Cumpatare, moderatie, sobrietate (in special in privinta consumului de Bauturi alcoolice). – Din fr. temperance, lat. temperantia.

SAKE s. n. bautura alcoolica specifica Japoniei, facuta din orez fermentat, care se bea, de obicei, cald. – Din fr. sake.

CRUSON, crusoane, s. n. bautura alcoolica preparata din vin si alte Bauturi, sirop de zahar si fructe. – Din fr. cruchon, rus. kriuson.

SUPT1, supturi, s. n. Faptul de a suge; mod de hranire la san sau artificiala a copilului nou-nascut; suptura. ♦ (Concr.) Laptele care se suge la o masa de catre sugar. ♦ (Fam.) Darul suptului = deprinderea de a consuma Bauturi alcoolice (in cantitati mari). – V. suge.

CRAMA, crame, s. f. Cladire la o vie, unde se tescuiesc strugurii, se prepara vinul si se depoziteaza uneltele de lucru. ♦ Local in care se consuma Bauturi alcoolice, preparate culinare etc. intr-un cadru rustic. – Cf. scr. krama.

PROHIBI vb. a interzice, a opri, (inv.) a popri. (A ~ vanzarea Bauturilor alcoolice.)

ABSINT ~uri n. bautura alcoolica preparata din pelin, anason si alte plante aromatice. /<fr. absinthe

AFINATA f. bautura alcoolica preparata din afine. [G.-D. afinatei] /afina + suf. ~ata

ALCOOLIC1 ~ci m. Persoana care face abuz de Bauturi alcoolice; betiv. /<fr. alcoolique

A SE ALCOOLIZA ma ~ez intranz. A consuma sistematic Bauturi alcoolice; a deveni alcoolic. /<fr. alcooliser

ANGELICA f. 1) Planta erbacee aromatica cu tulpina ramificata si cu flori albe-verzui, a carei radacina se foloseste in farmaceutica. 2) bautura alcoolica preparata din aceasta planta. [Var. anghelica] /<lat. angelika, fr. angelique

APERITIV ~e n. 1) Gustare care se ia inainte de masa (pentru a stimula pofta de mancare). 2) bautura alcoolica consumata inainte de masa. /<fr. aperitif, lat. aperitivus

BAR2 ~uri n. 1) Local public, unde consumatorii stau in picioare sau asezati pe niste scaune inalte in fata tejghelei. 2) Local luxos de noapte cu program muzical-distractiv; cabaret. 3) Dulap special sau compartiment al unui dulap, unde se pastreaza sticle cu Bauturi alcoolice. /<fr. bar

BAUTOR2 ~oare (~ori, ~oare) m. si f. rar Persoana care consuma (abuziv) Bauturi alcoolice; betiv; alcoolic. /a bea + suf. ~tor

A BEA beau 1. tranz. 1) (un lichid) A consuma, inghitind (pentru a-si potoli setea). ◊ ~ paharul pana la fund a indura un necaz sau o suferinta pana la capat. ~ in sanatatea (sau in cinstea) cuiva a inchina un pahar de bautura in cinstea celui sarbatorit. 2) (bani, avere) A cheltui pana la epuizare. ◊ A-si ~ si mintile a bea pana la inconstienta. 3) pop. : ~ tutun a fuma, tragand fumul in plamani. 2. intranz. A consuma Bauturi alcoolice in mod abuziv; a avea patima betiei. /<lat. bibere

BERE ~i f. bautura alcoolica slaba, spumoasa, obtinuta prin fermentarea unei infuzii de malt si flori de hamei. O halba de ~. [G.-D. berii] /<germ. Bier

BETIE ~i f. 1) Stare provocata de consumul excesiv de alcool; ebrietate. ◊ ~ rece (sau cu stupefiante) stare de intoxicatie a organismului, provocata de consumarea unor stupefiante. 2) Patima pentru Bauturile alcoolice. A suferi de ~. 3) Petrecere cu multa bautura. 4) fig. Stare de uitare de sine, provocata de un anumit factor; exaltare cauzata de un factor, in special pozitiv. 5) fig. Cantitate foarte mare (de ceva), care vadeste lipsa de masura; exces. ~ de cuvinte. [Art. betia; G.-D. betiei; Sil. -ti-e] /beat + suf. ~ie

BETIV ~a (~i, ~e) si substantival (despre persoane) Care face abuz de Bauturi alcoolice; care are patima betiei; alcoolic. /betie + suf. ~iv

BETIVANCA ~ce f. peior. Femeie care face abuz de Bauturi alcoolice. /betivan + suf. ~ca

BISTROU ~ri n. Restaurant modest, unde se consuma Bauturi alcoolice. /<fr. bistro

BODEGA ~gi f. Local mic, destinat consumului de aperitive si de Bauturi alcoolice. /<germ. Bodega

BRANDY [pr.: brendi] n. bautura alcoolica preparata din vin; coniac. /Cuv. engl.

BUTELCA ~ci f. pop. 1) v. BUTELIE. 2) Vas din lut ars, cu gatul stramt, folosit pentru pastrarea lichidelor, in special a Bauturilor alcoolice. /<ucr. butelka

CAFENEA ~ele f. Local public unde se consuma cafea, ceai, Bauturi alcoolice si prajituri. ◊ De ~ lipsit de seriozitate. [Sil. -fe-nea] /<turc. kahvehane

CAPITOS ~oasa (~osi, ~oase) rar (despre Bauturi alcoolice) Care turmenteaza repede. /<fr. capiteux

CARCIUMA ~e f. Local (la sat sau la periferia orasului) unde se consuma Bauturi alcoolice. [Sil. -ciu-ma; G.-D. carciumei] /<sl. krutima

CIDRU n. bautura alcoolica slaba obtinuta prin fermentarea sucului de mere (sau a altor fructe). /<fr. cidre

A CINSTI ~esc tranz. 1) (persoane sau valori umane) A trata cu cinste maxima (izvorata dintr-un sentiment de apreciere deosebita). 2) fam. (persoane) A trata (in semn de pretuire, de prietenie), mai ales, cu bautura. 3) (Bauturi alcoolice) A consuma fara a abuza. 4) inv. (persoane) A rasplati cu un dar sau cu un bacsis. /<sl. tistiti

CLEIRE f. Operatie de limpezire a Bauturilor alcoolice cu ajutorul substantelor coloidale. [Sil. cle-i-] /Din clei

CLONDIR ~e n. inv. Vas de sticla cu gat scurt si ingustat folosit pentru pastrarea Bauturilor alcoolice. /<bulg. krondir

CONIAC ~uri n. bautura alcoolica tare preparata din distilat de vin si pastrata un timp anumit in butoaie de stejar. [Sil. co-niac] /<fr. cognac

DIPSOMANIE f. Stare patologica constand in dorinta nestapanita de a consuma Bauturi alcoolice. [Art. dipsomania; G.-D. dipsomaniei; Sil. -ni-e] /<fr. dipsomanie

DUSCA f. Cantitate de bautura alcoolica bauta dintr-o singura inghititura. A da de ~ a bea pana la fund dintr-o inghititura. /<sb. dusak

ETILIC ~ca (~ci, ~ce) Care contine etil; pe baza de etil. ◊ Alcool ~ alcool obtinut prin fermentarea fructelor, cerealelor etc. si folosit la prepararea Bauturilor alcoolice, in medicina, tehnica etc.; spirt. /<fr. ethilique

EUFORIE ~i f. 1) Stare de buna dispozitie exagerata, provocata de folosirea excesiva a Bauturilor alcoolice, de unele substante narcotice sau care apare la unele boli psihice. 2) Stare de fericire deplina; beatitudine; extaz. [G.-D. euforiei; Sil. e-u-] /<fr. euphorie, gr. euphoria

GIN ~uri n. (in tarile anglo-saxone) bautura alcoolica fabricata din cereale prin adaugarea boabelor de ienupar. /<engl., fr. gin

GROG ~uri n. bautura alcoolica constand dintr-un amestec de rom, coniac sau rachiu si apa fierbinte indulcita. /<fr., engl. grog

HIDROMEL ~uri n. bautura alcoolica slaba, obtinuta prin fermentarea mierii amestecate cu apa. /<fr. hydromel

HORILCA ~ci f. bautura alcoolica tare, obtinuta prin distilarea sucurilor dulci (de fructe, de struguri etc.) fermentate. /<ucr. horilka

A INCHINA inchin 1. tranz. 1) ist. (cetati, tari, tinuturi etc.) A preda (unei puteri straine) in semn de supunere. 2) pop. A aduce in dar; a darui. 3) fam. (Bauturi alcoolice) A consuma pentru a-si face placere; a cinsti. ~ in sanatatea cuiva. 4) (opere de arta) A destina printr-o dedicatie; a consacra; a dedica. ~ cuiva o poezie. 2. intranz. pop.A consuma alcool; a cinsti. /<lat. inclinare

MASTIC ~uri n. 1) Masa constituita dintr-un amestec de substante minerale si vegetale care se intareste in contact cu aerul (folosita la lipit, la chituit etc.). 2) Rasina aromatica de origine vegetala, provenita dintr-un arbore tropical (folosita la fabricarea lacurilor, chiturilor etc.). 3) Amestec continand colofoniu, ceara si alte substante, folosit pentru a unge locurile de altoire si ranile copacilor. 4) Suc rasinos aromatic extras din trunchiul unui arbore tropical, care serveste la fabricarea unor Bauturi alcoolice, la prepararea unor lacuri, ca fixator pentru parfumuri etc. /<fr. mastic

MASTICA ~ci f. bautura alcoolica aromata, care contine mastic. /<turc. mastika

MELISA ~e f. 1) Planta melifera cu flori albe sau galbui, folosita ca planta medicinala. 2) inv. bautura alcoolica, placut mirositoare, preparata din frunzele acestei plante fermentate. /<lat. melissa, fr. melisse

MISMAS ~uri n. fam. 1) bautura alcoolica slaba obtinuta prin amestecul vinului cu apa gazoasa (sau minerala); sprit. 2) Afacere necinstita; invarteala. Umbla cu ~uri. 3) Ingramadire de lucruri diferite; amestecatura. /<germ. Mischmasch

MURSA ~e f. reg. rar bautura alcoolica slaba, obtinuta prin fermentarea mierii amestecate cu apa sau cu lapte; hidromel. /<lat. [aqua]mulsa

PELIN m. Planta erbacee amara la gust, cu tulpina e****a, ramificata, cu frunze verzi-cenusii pe fata si argintii-surii pe dos si cu flori galbene aromate, folosita in medicina si in industria Bauturilor alcoolice. /<bulg. pelin

PILEALA ~ele f. fam. 1) v. A PILI si A SE PILI. 2) Petrecere cu Bauturi alcoolice; chef. 3) bautura alcoolica. /a pili + suf. ~eala

A PILI2 ~esc 1. tranz. fam. (Bauturi alcoolice) A consuma in cantitati mari (si sistematic). 2. intranz. A avea patima betiei. /cf. tig. pilo

A PISCA pisc tranz. 1) (fiinte) A apuca cu varful degetelor de piele strangand-o (si provocand durere); a ciupi. 2) (bucati mici, varfuri, margini) A inlatura cate putin prin rupere sau taiere; a ciupi. 3) fam. (despre persoane) A fura in cantitati neinsemnate si pe nesimtite; a ciupi. 4) si fig. (despre insecte) A face sa aiba o senzatie dureroasa (prin intepare sau muscare); a ciupi; a manca; a musca. ◊ Cat te-ar ~ un purice putin de tot. Pisca de limba se spune despre condimente sau Bauturi alcoolice care produc o senzatie de usturime. 5) fig. A intepa cu vorba; a critica usor; a ciupi. 6) (fiinte) A lovi usor (cu biciul, cu palma); a ciupi. 7) (coardele unor instrumente muzicale) A apuca cu varful degetelor, facand sa vibreze; a ciupi. /Orig. nec.

POSIRCA ~ci f. pop. fam. bautura alcoolica slaba si de proasta calitate. /Orig. nec.

RACHIU ~ri n. bautura alcoolica tare, obtinuta prin diluarea cu apa a alcoolului etilic rafinat sau prin distilarea sucurilor dulci (de fructe, de struguri etc.) fermentate. /<turc. raki

ROM1 ~uri n. bautura alcoolica tare obtinuta prin distilarea sucului sau melasei din trestie de zahar, cu adaos de esenta si colorata cu caramel. /<fr. rhum, germ. Rum

SAKE n. bautura alcoolica japoneza, preparata din orez fermentat, care se bea fierbinte. /<fr. sake

spirtOS ~oasa (~osi, ~oase) Care contine spirt. ◊ Bauturi ~oase Bauturi alcoolice. Bomboane ~oase bomboane care contin esenta de menta. /spirt + suf. ~os

A SE SPIRTUI ma ~iesc intranz. fam. (despre persoane si despre organismele lor) A fi obisnuit cu Bauturile alcoolice tari (in urma consumarii lor sistematice). /Din spirt

TESCOVINA f. 1) Produs secundar format din resturi de struguri dupa stoarcerea cu teascul. 2) bautura alcoolica obtinuta prin fermentarea si distilarea acestui produs. [G.-D. tescovinei] /v. a tescui

TUICA ~ci f. bautura alcoolica tare, obtinuta prin fermentarea si distilarea prunelor sau a altor fructe. [G.-D. tuicii] /Orig. nec.

UDATURA ~i f. 1) v. A UDA si A SE UDA. 2) pop. bautura (alcoolica). 3) reg. Mancare lichida. /a uda + suf. ~atura

UDEALA udeli f. 1) Insusire de a fi ud. 2) pop. Cantitate de apa sau de vapori de apa dintr-un mediu; umezeala; jilaveala. ◊ A trage ~ a absorbi apa; a se imbiba cu apa; a deveni ud. 3) fam. Lichid (alcoolic) folosit pentru potolirea setei; bautura (alcoolica). /ud + suf. ~eala

UNCROP ~uri n. pop. Apa care abia a incetat sa clocoteasca; apa foarte fierbinte. 2) bautura alcoolica fierbinte; asemanatoare izvarului, care se ofera a doua zi de nunta la casa mirelui. ◊ Ziua de ~ ziua a doua a nuntii, cand, la casa mirelui, are loc un ospat. /<sl. ukropu

A USCA usuc tranz. A face sa se usuce; a seca; a asana. ◊ Bea de usuca face abuz de Bauturi alcoolice. /<lat. exsucare

VERMUT ~uri n. bautura alcoolica amaruie, preparata din vin in care au fost macerate plante aromatice. [Acc. si vermut] /<fr. vermout, vermouth

VIN ~uri n. 1) bautura alcoolica, obtinuta prin fermentarea sucului de struguri (sau de alte fructe). ~ vechi. ~ sec. 2) la pl. Varietati de astfel de bautura. /<lat. vinum

VINARS ~uri n. reg. bautura alcoolica tare, obtinuta prin diluarea cu apa a alcoolului etilic rectificat sau prin distilarea sucurilor dulci (de fructe, de struguri s. a.) fermentate; rachiu. /vin + ars

VOTCA ~ci f. bautura alcoolica tare, obtinuta prin fermentarea fructelor sau a cerealelor. [G.-D. votcii] /<rus. vodka

WHISKY [pr.: uiski, ~uri] n. bautura alcoolica obtinuta prin fermentarea si distilarea succesiva a unor cereale. /Cuv. engl.

ALCOOL s.m. Compus obtinut prin inlocuirea cu un oxidril a unui atom de hidrogen din molecula unei hidrocarburi. // s.n. (curent) Alcool etilic; spirt. ♦ bautura alcoolica. // (si in forma alcooli-, alcoolo-) Element prim de compunere savanta cu semnificatia „(referitor la) alcool”, „alcoolic”. [Pron. -co-ol, pl. s.m. -li, s.n. -luri. / < fr. alcool, cf. ar. al-kohl – lucru subtil].

ANISIDINA s.f. Esenta aromatica, extrasa din anason, care serveste pentru a parfuma unele Bauturi alcoolice. [< fr. anisidine].

BENEDICTINA s.f. bautura alcoolica, lichior obtinut prin macerarea in alcool a unor plante aromate, preparat dupa reteta calugarilor benedictini. [< fr. benedictine].

BISOF s.n. bautura alcoolica rece, obtinuta prin macerarea in vin a lamaii sau portocalei. [Scris si bischof. / < fr. bischof, engl. bishof, cf. germ. Bischof].

BITTER s.n. bautura alcoolica preparata prin macerarea anumitor substante in alcool de ienupere. [Scris si biter. / < fr., engl. bitter, germ. Bitter, cf. ol. bitter – amar].

CHARTREUSE s.f. bautura alcoolica fina, preparata din ierburi alpine macerate in alcool dublu distilat. [Pron. sar-troz, var. sartreza s.f. / < fr. chartreuse, cf. la Grande Chartreuse – manastire in Alpii francezi].

DRY adj. invar. (Despre Bauturi alcoolice) Sec; fara zahar. [Pron. drai. / < engl. dry].

APERITIV s.n. bautura alcoolica servita inainte de masa, pentru deschiderea apetitului; fr., engl. aperitif; germ. Aperitif; it. aperitivo. Din categoria aperitivelor fac parte Bauturi elaborate pe baza de vin (Dubonnet, vermuturi) sau alcool (bitter-uri, gentiane) cu adaos de plante sau esente, avand gust amarui, precum si rachiuri pe baza de cereale, de fructe sau de plante (whisky, gin, tuica, tequila). Ca termen de specialitate, aperitiv este intotdeauna o bautura, iar felul de mancare servit inainte de masa se numeste gustare.

MESCAL s.n. bautura alcoolica originara din Mexic, preparata dintr-un suc de cactus. [Scris si mezcal. / < sp. mezcal].

POTOMANIE s.f. Impulsiune patologica de a consuma exagerat Bauturi (alcoolice). [Gen. -iei. / < fr. potomanie, cf. gr. potosbautura, mania – nebunie].

SELTZ s.f. Apa minerala, folosita mai ales la prepararea si la diluarea Bauturilor alcoolice. [< fr. seltz, cf. Selters – localitate cu ape minerale in Prusia].

SOMA2 s.f. bautura alcoolica preparata din sucul unei plante exotice, considerata in vechea religie indiana ca bautura a zeilor. [< fr., sanscr. soma].

VERMUT s.n. bautura alcoolica preparata din vin in care s-au pus la macerat plante aromatice. ♦ Sticla, pahar care contine o astfel de bautura. [Acc. si vermut, scris si vermouth. / cf. fr. vermouth, it. vermut < germ. Wermut – numele plantei compozite Artemisia absinthium].

WHISKY s.n. bautura alcoolica preparata prin distilarea cerealelor, mai ales a orzului, a ovazului sau a secarei. [Pron. uis-chi. / < engl. whisky, whiskey < cuv. irlandez].

ABSINT s.n. 1. (Bot.) Planta amara si aromatica, care contine o esenta tonica. 2. bautura alcoolica tare, verzuie, preparata din aceasta planta sau din pelin, chimen si alte plante aromatice. [< fr. absinthe, cf. lat. absinthium, gr. absinthion].

AFINATA s.f. bautura alcoolica preparata din afine. [< afina].

ALCOOLIC, -A adj. Care contine alcool. // s.m. si f. Om care abuzeaza de Bauturi alcoolice; betiv. [< fr. alcoolique].

ALCOOLISM s.n. Consum abuziv de Bauturi alcoolice. ♦ Intoxicatie cu alcool etilic; etilism. [< fr. alcoolisme].

ALCOOLIZA vb. I. 1. tr. A mari concentratia de alcool dintr-o solutie. 2. refl. A consuma in mod abuziv Bauturi alcoolice; a deveni alcoolic. [< fr. alcooliser].

BISTROU s.n. (Frantuzism) Local unde se vand si se consuma Bauturi alcoolice (mai ales vin). [Pl. -uri, var. bistro s.n. / < fr. bistrot].

BODEGA s.f. Local mic unde se consuma numai aperitive si Bauturi alcoolice. [Pl. -gi, -ge. / < germ. Bodega, cf. sp. bodega].

CHERRY-BRANDY s.n. bautura alcoolica preparata din cirese. [Pron. ceri-brendi. [< engl. cherry-brandy, cf. cherry – cireasa].

CIDRU s.n. bautura alcoolica care se obtine prin fermentarea mustului de mere. [< fr. cidre].

CONIAC s.n. bautura alcoolica tare, care se obtine prin distilarea vinului. [Pron. co-niac. / < fr. cognac, cf. Cognac – oras in Franta].

CRUSON s.n. Amestec de Bauturi alcoolice cu fructe dulci si aromate. [Pl. -oane. / < fr. cruchon, rus. kriuson].

aperitiv (aperitive),1. bautura alcoolica ce se serveste inainte de masa. – 2. Gustare, mezelic. Fr. aperitif. Intrucit exista obiceiul de a insoti bautura cu cite un sandvis, in limba curenta aperitiv inseamna mai curind gustarea, mezelicul care se servesc impreuna cu bautura.

FRAPA vb. I. tr. 1. A sari in ochi, a izbi, a surprinde. 2. A raci Bauturi alcoolice cu ajutorul ghetii. [< fr. frapper].

GIN s.n. bautura alcoolica facuta din must de cereale fermentat si distilat, caruia i se adauga boabe de ienupar. [< engl., fr. gin].

ocrovita, ocrovite, s.f. (reg.) bautura alcoolica tare, rachiu.

bere s. f.bautura alcoolica slaba din hamei. Germ. Bier, modificat prin asociere spontana cu vb. bere (a bea), cf. Densusianu, Rom., XXXIII, 275; DAR). Trebuie sa fi intrat in rom. cel putin din sec. XVI; prima fabrica de bere care apare in documente este cea de la Iasi, din 1560. In mr. din it. birra (Ruffini 103).

pisat, pisaturi, s.n. (pop.) 1. u***a, pisalau. 2. pisare, u***are. 3. (fig.; fam. si peior.) bautura alcoolica slaba, inferioara; bautura racoritoare calda, lipsita de gust.

piscura1, piscur si piscurez, vb. I (reg.) 1. a pisca, a ciupi, a pitiga. 2. a toarce neuniform (cu portiuni mai groase si mai subtiri). 3. (refl.; despre haine, stofe) a se roade, a se gauri usor, ici si colo. 4. (refl.; despre grau) a ramane nedezvoltat, pipernicit. 5. a cauta sa insele pe altii, a umbla cu smecherii. 6. (despre Bauturi alcoolice) a intepa, a pisca.

pocinca s.f. (inv.) bautura alcoolica.

propinatie, propinatii, s.f. 1. (inv.) comert cu Bauturi alcoolice. 2. (reg.; in forma: prepinatie) carciuma.

rostopcin s.n. (reg.) bautura alcoolica indulcita.

NEFALISM s.n. (Liv.) Abstinenta totala la orice bautura alcoolica. [< fr. nephalisme].

sichera, sichere, s.m. si f. 1. (s.f., inv. si reg.) bautura alcoolica facuta din fructe (mai ales din mere); cidru. 2. (s.n.; reg.; in formele: tighir si tihir) zeama de tescovina.

spolocanie, spolocanii, s.f. (reg.) 1. prima zi din postul Pastilor (cand se spala vasele); lunea curata. 2. (inv.; in forma: spalacanie) clatire a gurii cu o bautura alcoolica. 3. (inv.; in forma: spalacanie) apa de spalat gura. 4. (inv.) cantitate mica de rachiu.

s****i, sugacesc, vb. IV (reg.; despre Bauturi alcoolice) a bea mereu cate putin.

splihoarca, s.f. sg. (reg.; deprec.) bautura alcoolica de calitate inferioara.

ROM s.n. bautura alcoolica fabricata prin distilarea melasei din trestia de zahar. [Var. rum s.n. / < fr. rhum, cf. engl. rum].

ALCOOL I. s. m. compus derivat din hidrocarburi prin substituirea cu un carbon saturat. II. s. n. lichid obtinut prin fermentarea si distilarea vinului, a cerealelor etc.; alcool etilic, etanol; spirt. ◊ orice bautura alcoolica. (< fr. alcool)

ALCOOLOMANIE s. f. dependenta fata de Bauturile alcoolice. (< fr. alcoolomanie)

ANISIDINA s. f. esenta aromatica extrasa din anason, pentru a parfuma unele Bauturi alcoolice. (< fr. anisidine)

ARAC s. n. bautura alcoolica foarte tare, rachiu din orez sau din plante suculente bogate in zahar. (< fr. arac, engl. arrack)

BISOF s. n. bautura alcoolica fierbinte, obtinuta prin macerarea in vin a lamaiei sau portocalei. (< fr. bichof, engl. bishof)

BODEGA s. f. local mic unde se consuma aperitive si Bauturi (alcoolice). (< germ. Bodega)

CAFE-BAR s. n. local in care se consuma cafea si Bauturi alcoolice. (< cafe/nea/ + bar1)

COBBLER s. n. bautura racoritoare pe baza de vin si alte Bauturi alcoolice diluate, cu gheata si ornamente de fructe. (< engl. cobbler)

CONIAC I. s. n. bautura alcoolica tare, obtinuta prin distilarea vinului. II adj. inv. de culoarea coniacului (I). (< fr. cognac)

CRUSON s. n. Bauturi alcoolice cu fructe dulci si aromate, care se serveste, cu sifon sau gheata ori cu vin spumos. (< fr. cruchon)

DIPSOMANIE s. f. impuls patologic de a consuma excesiv Bauturi (alcoolice); alcoolism cronic, potomanie. (< fr. dipsomanie)

DRINK s. n. bautura (alcoolica). (< engl., fr. drink)

DRY [DRAI] adj. inv. (despre Bauturi alcoolice) sec; fara zahar (< engl. dry)

FRAPA vb. tr. 1. a sari in ochi, a izbi, a impresiona, a surprinde. 2. a raci Bauturi alcoolice cu gheata. 3. (tehn.) a presa dupa sinterizare doua piese metalice. (< fr. frapper)

GIN1 s. n. bautura alcoolica din must de cereale fermentat si distilat, caruia i se adauga boabe de ienupar. (< engl. gin)

HIDROMEL s. n. bautura alcoolica obtinuta prin fermentatia mierii cu apa; mied. (< fr. hydromel)

MELISA s. f. planta erbacee melifera din familia labiatelor, cu frunze care contin un ulei sedativ; roinita. ◊ bautura alcoolica aromata obtinuta prin fermentarea frunzelor acestei plante. (< fr. melisse, lat. melissa)

MESCAL s. n. bautura alcoolica, din Mexic, preparata dintr-un suc de cactus. (< fr. mescal)

NEFALISM s. n. abstinenta totala de la orice bautura alcoolica. (< fr. nephalisme)

ROM s. n. bautura alcoolica prin distilarea melasei din trestia de zahar. (< fr. rhum, germ. Rum)

SAKE s. n. bautura alcoolica japoneza pe baza de orez fermentat. (< fr. sake)

SOMA2 s. f. bautura alcoolica din sucul unei plante exotice, considerata in vechea religie indiana ca bautura a zeilor. (< fr. soma)

WHISKY [pron. UIS-CHI] s. n. bautura alcoolica prin distilarea cerealelor (orz, ovaz sau secara). (< engl. whisky)

lichior (lichioruri), s. n.bautura alcoolica dulce. Fr. liqueur. E dublet al lui licoare, s. f. (lichid), introdus artificial de literatura romantica, din it. liquore. Se scrie uneori cu ortografie gresita licheur.

prepanatie (-ii), s. f.1. Permis pentru fabricarea si desfacerea alcoolului. – 2. Comert cu Bauturi alcoolice. – Var. prepenatie. Germ. Propination (Candrea). In Trans.

rom (-muri), s. n.bautura alcoolica din trestie de zahar. Fr. rhum.

ALEXANDRIA, oras in E S.U.A. (V******a), port pe riul Potomac, la S de Washington; 107 mii loc. (1984). Produse chimice, ingrasaminte, cherestea, Bauturi alcoolice. Masini frigorifice.

ANDONG, oras in SE Republicii Coreea, pe riul Naktong; 114,2 mii loc. (1985). Ind. matasii, a conf. si Bauturilor alcoolice. Centru comercial (fructe, secara, orez).

BAILESTI 1. Cimpia Bailestilor, cimpie in partea central-sudica a Olteniei, intre Jiu si Dunare, limitata de Platforma Strehaiei (la N), de C. Blahnitei (la NV) si strabatuta de Desnatui. Alt. descresc de la 200 m (in N) la 15-20 m (in S). Cereale. 2. Oras in jud. Dolj, in cimpia cu acelasi nume; 22.915 loc. (1991). Constr. de masini si utilaje agricole, de aparate electrice; piese turnate din fonta; mat. de constr.; mobila; produse textile (conf.) si alim. (lactate, panificatie, Bauturi alcoolice); ateliere de reparatii. Fabrica de nutreturi combinate. Complex zootehnic (bovine, porcine). Atestat documentar in 1536 sub denumirea de Baiulesti. Declarat oras in 1921.

ABSINT, absinturi, s. n. bautura alcoolica, de culoare verde, preparata cu pelin, anason si alte plante aromatice. – Fr. absinthe (lat. lit. absinthium).

AFINATA, afinate, s. f. bautura alcoolica preparata din afine. – Din afina + suf. -ata (dupa visinata).

BERESTI, oras in jud. Galati, in zona Dealurilor Falciului; 3.899 (1991). Centru comercial. Ind. alim. (produse din carne, vin, Bauturi alcoolice, panificatie). Biserica (sec. 18). Intemeiat ca tirgusor prin hrisov domnesc in 1838. Declarat oras in 1968.

BRAGADIRU 1. Com. in Sectorul Agricol Ilfov, in Cimpia Romana, pe riul Sabar; 5.033 loc. (1991). Expl. de petrol si de balast. Mat. de constr. (prefabricate din beton, caramida), conserve de legume si fructe, Bauturi alcoolice, spirt si drojdie. Fabrica de nutreturi combinate. 2. Com. in jud. Teleorman, pe riul Vedea; 5.504 loc. (1991).

ALCOOL, (1) alcooli, s. m., (2, 3) alcooluri, s. n. 1. Derivat obtinut prin inlocuirea unui atom de hidrogen din molecula unei hidrocarburi cu un oxidril. 2. Lichid incolor, inflamabil, cu miros si gust specific, preparat prin fermentarea zaharului din cereale, fructe etc. si folosit la prepararea Bauturilor spirtoase, ca dezinfectant, combustibil, etc. 3. bautura alcoolica. – Fr. alcool.

ALCOOLIC, -A, alcoolici, -ce, adj., s. m. si f. 1. Adj. Care contine alcool. 2. S. m. si f. Persoana care abuzeaza de Bauturi alcoolice; betiv. – Fr. alcoolique.

ALCOOLISM s. n. Abuz de Bauturi alcoolice. ♦ Tulburare morbida cauzata de alcool; intoxicatie alcoolica cronica. – Fr. alcoolisme.

ALCOOLIZA, alcoolizez, vb. I. Refl. A consuma in mod excesiv si permanent Bauturi alcoolice; a deveni alcoolic. – Fr. alcooliser.

ABSINT, (2) absinturi, s.n. 1. bautura alcoolica tare, de culoare verde, cu gust amar, preparata cu uleiuri eterice de pelin, anason si alte plante aromatice. 2. Portie de absint (1). – Din fr. absinthe.

ANGHELICA s. f. 1. Planta erbacee aromatica a carei radacina se intrebuinteaza in farmacie (Archangelica officinalis). 2. bautura alcoolica preparata din aceasta planta. – Ngr. angelika.

BARBANTA, barbante, s. f. (Reg.) Vas de lemn facut din doage, in care se pastreaza lapte si branzeturi, mai rar Bauturi alcoolice. ◊ Expr. Cand e branza, nu-i barbanta = cand ai una, iti lipseste alta. [Var.: berbinta s. f.] – Magh. berbence.

BEA, beau, vb. II. 1. Tranz. (Adesea fig.) A inghiti, a consuma un lichid. ◊ Expr. A bea paharul pana-n fund = a indura un necaz, o durere pana la capat. (Fam.) Doar n-am baut gaz, se spune ca raspuns negativ la o propunere nepotrivita. 2. Intranz. A consuma Bauturi alcoolice. ◊ Expr. A bea in sanatatea (sau in cinstea) cuiva = a inchina cu un pahar de bautura pentru cineva, facandu-i urari. ♦ A cadea in patima betiei. ♦ Tranz. (Fam.) A sarbatori pe cineva (printr-un chef sau printr-o petrecere), a consuma bauturi in cinstea (si pe socoteala) cuiva. 3. Tranz. A cheltui, a risipi bani, avere etc. pe bautura. ◊ Expr. A-si bea si camasa = a cheltui totul pe bautura. A-si bea si mintile = a bea pana la inconstienta sau pana la nebunie. 4. Tranz. (Pop.) A fuma. Nu mai beau tabac (CAMILAR). – Lat. bibere.

BETIE, betii, s. f. 1. Stare de intoxicatie in care se afla omul beat si care se caracterizeaza prin ameteala, tulburare a mintii etc. ◊ Betie cu stupefiante sau betie rece = stare de ameteala si de tulburare a mintii, provocata de introducerea in organism a unor stupefiante. ♦ Deprindere sau patima de a bea Bauturi alcoolice in cantitati mari. 2. Petrecere cu bautura; chef. 3. Fig. Stare sufleteasca de tulburare, de uitare de sine, cauzata de o emotie puternica. ♦ Betie de cuvinte = insirare fara sens de cuvinte; stil umflat, bombastic. ♦ Pornire nestapanita; furie. – Din beat + suf. -ie.

BETIV, -A, betivi, -e, adj., s. m. si f. 1. Adj., s. m. si f. (Persoana) care are patima betiei. 2. Adj. (In expr.) Musca-betiva = musculita care traieste in roiuri in jurul vaselor cu Bauturi alcoolice (Drosophila funebris). – Din betiu (rar folosit,<lat. *bibitivus) + suf. -iv.

BODEGA, bodegi, s. f. Local mic unde se consuma numai aperitive si Bauturi (alcoolice). – Germ. Bodega.

BOTA1, bote, s. f. 1. Vas de lemn, inalt ca o cofa si infundat la amandoua capetele, cu o mica deschidere in fundul de deasupra, care serveste pentru transportarea apei sau pentru pastrarea Bauturilor alcoolice. 2. (Reg.) Donita.

BRAD, brazi, s. m. 1. Arbore din familia coniferelor, care creste in zona muntoasa, inalt, cu frunze in forma de ace de culoare verde inchis, persistente (Abies alba si pectinata); p. ext. nume generic dat coniferelor. ◊ Apa de brad = a) amestec de apa si ulei extras din frunze de pin, folosit pentru primenirea aerului in camere sau sali; b) bautura alcoolica aromata cu esenta din seminte de jneapan. ◊ Compuse: bradul-ciumei = varietate de jneapan cu fructe mici (Juniperus intermedia); brad-negru sau brad-rosu = molid. ♦ Lemnul arborelui descris mai sus. ♦ Brad (1) taiat si impodobit cu globuri, jucarii etc. cu prilejul craciunului sau al anului nou. ♦ Varf sau crengi de brad (1) cu care se impodobesc carul si portile mirilor in timpul nuntii. 2. (Art.) Numele unei hore care se joaca, in ajunul nuntii, la casa miresei. – Comp. alb. breth.

TUCSUIALA, tucsuieli, s. f. Faptul de a tucsui; (concr.) bautura alcoolica.

TRAGA, tragi, s. f. 1. Unealta de scos gunoiul sau prasitura de pe arie, formata dintr-o scandura groasa cu doua brate de care se leaga tanjala. 2. Vas facut din fructul curcubetei, in care se pastreaza lichide; recipient care serveste pentru a trage din butoi Bauturile alcoolice. – V. targa.

CAFENEA, cafenele, s. f. Local public in care se consuma cafele, ceai, Bauturi alcoolice, prajituri etc. ◊ Loc. adj. De cafenea = fara valoare, neserios. Vorbe de cafenea. [Var.: cafinea s. f.] – Tc. kahvehane.

CAPITOS, -OASA, capitosi, -oase, adj. (Frantuzism inv.; despre o bautura alcoolica) Care ameteste. – Dupa fr. capiteux.

CHIOR, CHIOARA, chiori, chioare, adj. 1. (Adesea substantivat) Care vede numai cu un ochi; caruia ii lipseste un ochi. 2. (Adesea substantivat) Orb. ◊ Expr. A da chior peste cineva = a se izbi, a se ciocni de cineva orbeste. A o lua de-a chioara = a o lua razna. ♦ (Ir.) Care nu vede bine. 3. (Adesea substantivat) Sasiu. 4. Fig. (Despre surse de lumina) Care da o lumina slaba, insuficienta; (despre lumina) slab. ♦ (Despre ferestre) Prin care lumina strabate cu greu, care este prea mica sau (in parte) astupata. 5. (In expr.) Apa chioara = a) nume dat in ironie unor alimente lichide sau unor Bauturi alcoolice prea diluate; b) vorbe lipsite de miez. A nu avea para chioara sau (rar) a nu avea chioara in punga = a nu avea nici un ban. – Tc. kor.

alcoolizm n. Boala produsa de abuzu Bauturilor alcoolice.

amar, -a adj. (lat. amarus, it. amaro, pv. amar, fr. amer). De un gust aspru si neplacut (ca chinina ori pelinu), in opoz. cu dulce: migdale amare. Fig. Trist, plin de suferinta: viata amara, zile amare. Care arata adinca tristeta: lacrimi amare. Agonisit cu multa suferinta: o pine [!] amara. S. n., pl. uri. Chin, necaz, suferinta: cine n' a gustat amaru nu stie ce-i zaharu (Prov.). A-ti minca amaru cu cineva (sau undeva), a trai gustind cu cineva (sau undeva) zile bune sau rele. A-ti inghiti amaru, a suferi in tacere. A-ti varsa amaru, a-ti descarca necazu. Mare numar, mare cantitate: dupa atita amar de ani, atita amar de lume. O bautura alcoolica amara aperitiva originara din Olanda (si numita si biter). Cu amar, cu amaraciune: a plinge cu amar. Interj. Vai: vai si amar de voi, amar de viata ta!

CORCOVA, com. in jud. Mehedinti, pe Cosustea; 5.964 loc. (1991). Expl. de nisip si argila. Fabrica de caramida; ind. vinului si a Bauturilor alcoolice. Centru viticol.

HARLAU, oras in jud. Iasi, pe raul Bahlui; 12.223 loc. (1998). Statie finala de c. f. Expl. de gresii si calcare oolitice. Fabrici de mobila si cherestea, de tricotaje si conf., de mase plastice; tesatorie de matase; produse alim. (conserve de legume si fructe, preparate din lapte, Bauturi alcoolice, otet). Centru pomicol si viticol. Muzeu de arheologie si etnografie. Biserica Sf. Gheorghe (ctitorie din 1492 a lui Stefan cel Mare), cu valoroase picturi murale interioare (1530); biserica Sf. Dumitru (ctitorie din 1535 a lui Petru Rares, cu unele transformari din 1779, initiate de marele spatar Iordache Cantacuzino-Deleanu); biserica Sf. Nicolae-Munteni (ante 1848). Ruinele caselor domnesti. Prima mentiune documentara dateaza din 1384. Resedinta domneasca. Stefan cel Mare a incheiat aici, cu polonii, Tratatul de pace din 12 iul. 1499. Declarat oras in 1968.

PORTOCALA (‹ ngr.) s. f. Fructul portocalului, baca globuloasa portocalie, continand apa, hidrati de carbon, acizi organici, vitaminele C, A, B2, saruri de sodiu si de potasiu, calciu, fosfor, fier etc. Foarte nutritiv, are valoare energetica mare, suplinind carentele vitaminice. Frecvent folosit in industria alimentara la fabricarea sucurilor, a compoturilor, gemurilor si dulceturilor, a Bauturilor alcoolice etc. Are utilizari terapeutice, ca tonic muscular si al sistemului nervos, remineralizant, hepatoprotector, diuretic etc.

BERE1, (rar) beri, s. f. 1. bautura slab alcoolica, obtinuta prin fermentarea unei infuzii rezultate din fierberea in apa a maltului si a florilor de hamei. 2. (Eliptic) Tap, halba, sticla de bere1 (1). – Din germ. Bier (influentat de bere2).

BERE1 s. f. 1. bautura slab alcoolica obtinuta prin fermentarea cu o drojdie speciala a mustului rezultat din fierberea cu apa a maltului si a hameiului. 2. (Eliptic) Tap, halba, sticla de bere (1). – Germ. Bier (influentat de bere2).

SPIRTOS adj. alcoolic, (inv.) spirituos. (bautura ~oasa.)

bautura ~i f. 1) Lichid folosit pentru potolirea setei sau in alte scopuri; lichid care se bea. ~i racoritoare. 2) pop. Lichid cu continut alcoolic. [G.-D. Bauturii; Sil. ba-u-] /<lat. bibitura

CIDRU s. n. bautura obtinuta prin fermentarea alcoolica a mustului de mere. (< fr. cidre)

ELIXIR, elixire, s. n. 1. bautura cu proprietati miraculoase pe care o cautau, in evul mediu, alchimistii pentru a obtine viata vesnica; p. ext. (azi) bautura scumpa, aleasa. 2. (Fam.) Solutie alcoolica cu continut variabil de zahar si cu diverse esente sau extracte de plante medicinale (servind ca medicament). [Pr.: -gzir] – Din fr. elixir.

DEZALCOOLIZA vb. tr. a crea unui alcoolic cronic dezgust fata de bautura. (< dez- + alcooliza)

bautura, Bauturi, s. f. 1. Orice lichid de astamparat setea. ♦ Lichid alcoolic potabil. 2. Consum de mari cantitati de lichide alcoolice. ◊ Expr. A (nu) tine la bautura = a (nu) rezista la consumarea (exagerata) a lichidelor alcoolice. [Pr.: ba-u-.Var.: (reg.) beutura s. f.] – Lat. *bibitura.

HIDROMEL s.n. bautura care se prepara prin fermentatia alcoolica a mierii cu apa; mied. [< fr. hydromel, cf. lat. hydromeli < gr. hydor – apa, meli – miere].

alcoolic2 ~ca (~ci, ~ce) 1) Care contine alcool; spirtos. Bauturi ~ce. 2) Care este cauzat de alcool. Intoxicatie ~ca. Delir ~. /<fr. alcoolique

COCTEIL s.n. 1. bautura de origine americana, preparata dintr-un amestec de diferite lichide alcoolice (lichior, coniac, vin) si diferite ingrediente. 2. Reuniune la care se serveste aceasta bautura. [Pron. coc-teil, pl. -luri, var. coctail s.n. / < engl., fr. cocktail].

TIZANA, tizane, s. f. 1. bautura obtinuta dintr-o infuzie de plante medicinale sau de cereale. 2. (Inv.) Sampanie cu tarie alcoolica slaba. – Din fr. tisane, lat. tisana.

alcoolic s., adj. 1. s., adj. bautor, betiv, (reg.) sumen, (fam.) pilaci, pilangiu, (fig.) s****i, sugator. (Om ~.) 2. adj. spirtos, (inv.) spirituos. (bautura ~.)



Copyright (C) 2004-2020 DEX online (http://dexonline.ro)