Rezultate din textul definițiilor
OBARSIA-CLOSANI, com. in jud. Mehedinti, situata la poalele m-tilor Mehedinti; 1.139 loc. (2003). Centru de tesaturi si cusaturi populare si de prelucr. a lemnului (lazi de zestre). Biserica de lemn Sfintii Voievozi (1783-1786), in satul Godeanu. Rezervatia naturala Cornetul Obarsiei Closani (60 ha) cu tufarisuri de liliac.

RADOVAN, com. in jud. Dolj, situata ib C. Desnataului, pe raul Desnatui; 1.304 loc. (2005). Nod rutier. Mat. de constr. Rezervatia naturala Valea Rea. In satul R. mentionat documentar in 1558, se afla biserica Intrarea in Biserica a Maicii Domnului (sec. 19, refacuta in 1870), in satul Intorsura exista biserica Sfintii Imparati Constantin si Elena (1783), iar in satul Tarnava, schitul Tarnavita, cu biserica Sf. Sf. Gheorghe (1672), cu picturi murale din 1694, executate de un grup de mesteri condus de Andrei zugravul, proveniti de la Scoala de zugravi din Hurez.

RAMETEA, com. in jud. Alba, in depr. Trascau; 1.146 loc. (2005). Muzeu etnografic. Rezervatia naturala Cheile Silosului. Pe terit. satului R., atestat documentar in 1257, au fost identificate urmele unei fortificatii din Epoca fierului (sec. 5 i.Hr.-1 d. Hr.), iar in arealul satului Coltesti au fost descoperite vestigiile unui castru roman (sec. 2-3) si doua colane dacice din argint. In satul Coltesti, mentionat documentar in 1332, se afla ruinele unei cetati din sec. 13-15 si biserica Sf. Gheorghe (1727).

REBRISOARA, com. in jud. Bistrita-Nasaud, situata in zona dealurilor Nasaudului, pe Somesu Mare, la confl. cu raurile Rebra si Gersa; 4.926 loc. (2005). Statie de c. f. (in satul R.). Pomicultura. Centru de confectionare a obiectelor din Rachita (in satul R.). In satul R., atestat documentar in 1375, se afla o biserica de lemn cu hramul Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil (1721) si o biserica de zid din 1903. Rezervatia naturala pestera Izvorul Tausoarelor (Tausoare-Zalion).

SACUENI, oras in jud. Bihor, situst in C. Salacea-Rosiori, pe raul Ier, la granita cu Ungaria; 11.695 loc. (2005). Nod feroviar (statie in satul S. si halta de c. f. in satul Cadea). Expl. de petrol (in satul S). Fabrica de mobila. Centru viticol, pomicol si de crestere a bovinelor. Muzeu cu colectii de arheologie. Statiune balneoclimaterica (in satul Ciocaia). In arealul satului S. a fost descoperit un tezaur de falere (elemente de podoaba discoidala) din aur datand din Epoca bronzului. In satul S., atestat documentar in 1214, se afla o biserica din 1460, azi biserica reformata, o biserica romano-catolica (1711-1768), palatul (sec. 18) si castelul (sec. 19) „Stubenberg”. Rezervatia naturala L. Cicos.

SALACEA, com. in jud. Bihor, situata in C. Salacea-Rosiori, pe raul Ier; 3.126 loc. (2005). Centru de impletituri din papura. In arealul satului Otomani au fost descoperite (1924-1928 si 1958-1962) vestigiile unor asezari din Epoca bronzului, cu locuinte de suprafata si ceramica abundenta, decorata cu motive spiralate, ghirlande, benzi incizate, rozete etc. (V. si Otomani, cultura). In satul S., atestat documentar in 1163, se afla biserica romano-catolica Sf. Maria (1792), iar in satul Otomani, mentionat documentar in 1263, exista doua conace (sec. 18 si 19). Rezervatia naturala „Complexul hidrografic Valea Rece”.

ZIMBRU, zimbri, s. m. Animal salbatic masiv din familia bovinelor, cu corpul acoperit cu o blana deasa, pasloasa, cu capul mare si lat, cu coarnele scurte, intoarse in afara, in fata si in sus, cu greabanul inalt, cu gatul si cu barbia acoperite cu par lung, care astazi, aflat pe cale de disparitie, este ocrotit in rezervatii naturale (Bison bonasus). – Din sl. zonbru.

AGGTELEK-JOSVAFO, pestera in N Ungariei, la NV de Miskolc; lungime: 22 km. Stalactite si stalagmite, lacuri si riuri subterane („Styx”). Se continua in Ceho-Slovacia1 cu pestera Baradla-Domica. rezervatie naturala (778 ha, 1951). Turism.

ALDABRA, mic. arh. in Oc. Indian, la 400 km NV de Ins. Madagascar, compus din patru insule; 104 km2; c. 150 loc. Copra, scortisoara. Pescuit. Importanta rezervatie naturala cu o fauna si flora endemice. Apartine Rep. Seychelles.

ALEUTINE 1. Arh. compus din 110 ins. vulcanice, insiruite pe o distanta de 2.740 km, situat intre Pen. Alaska si Pen. Kamceatka, despartind M. Bering de Oc. Pacific; 37,8 mii km2; 8,5 mii loc. Localit. pr.: Unalaska. Ins. pr.: Unalaska, Unimak, Umnak, Atka. Pescuit, vinatoare de foci. rezervatie naturala pentru animale marine. In 1867, Rusia le-a vindut, impreuna cu Alaska, S.U.A. 2. Mare fosa in N Oc. Pacific, in lungul arh. cu acelasi nume. Lungime: c. 3.500 km. Ad. max.: 8.100 m. Descoperita in 1936.

BAKER [beicə], ins. americana in Pacificul central, la N de Arh. Phoenix, in apropierea Ecuatorului; 2,18 km2. Escala aeriana. Expl. de guano. rezervatie naturala.

BARBOSI, cartier al municipiului Galati. Aici s-a descoperit un castru roman, intemeiat la inceputul sec. 2, sediu al unei unitati de navigatie fluviala pe Dunare, classic Flavia Moesica, pe locul unei vechi asezari geto-dacice. In jurul lui s-a construit si o importanta asezare civila si o necropola. Parasit la mijlocul sec. 3. Punct fosilier (B.-Tirighina), rezervatie naturala.

BASARABI 1. Oras in jud. Constanta, situat in Pod. Dobrogei de Sud, la 20 km V de Constanta; 10.927 loc. (1991). Port pe canalul Dunare-Marea Neagra. Expl. de calcare si creta. Constr. si reparatii navale; intrepr. de utilaj greu pt. constr.; prefabricate din beton. Complex de crestere a taurinelor. Statiune de cercetari viticole. Podgoria Murfatlar. Centru pomicol (piersici). rezervatie naturala complexa „Fintinita Murfatlar” (20 ha). Declarat oras in 1989. Pina in 1975, s-a numit Murfatlar. 2. Important ansamblu de monumente rupestre crestine (sec. 10-11), descoperit pe terit. com. Murfatlar (azi Basarabi), compus din sase bisericute, galerii, incaperi pentru locuit, cavouri si morminte. Peretii acestora sint acoperiti cu figuri incizate, inscriptii runice, slavone (922) si in limba greaca (992).

BAILE 1 MAI, statiune balneoclimaterica in NV Romaniei, la 8 km SE de Oradea (jud. Bihor). Izv. minerale termale (20-49ºC), bicarbonatate, sulfatate, calcice, slab radioactive, indicate in tratamentul afectiunilor endocrine, reumatismale, post-traumatice, neurologice periferice si centrale, endocrine, metabolice si de nutritie. Sanatoriu de recuperare a copiilor cu deficiente locomotorii. Aici se afla Lacul Petea (rezervatie naturala, 4 ha), cu temp. constanta de 30ºC.

BESKIZI (pol. BESKIDY, ceh. BEZKYDY), masiv muntos cristalin, in Carpatii nord-vestici, la granita dintre Ceho-Slovacia, Polonia si Ucraina, intre pasurile Jablonica (la V) si Dukla (la E). Orografic se impart in B. de Est si B. de Vest. Lungime: c. 300 km. Alt. max.: 1.725 m (vf. Babia Gora). Din acest masiv izv. Vistula. Parcuri si rezervatii naturale.

BILBOR 1. Depr. intramontana, de baraj vulcanic, in Carpatii Orientali, intre M-tii Calimani (la NV), Giurgeului (la V si SV) si Bistritei (la E), la 950 m alt., drenata de cursul superior al Bistricioarei. Relief colinar si de terase. Expl. de turba. Izv. minerale bicarbonatate-calcice. 2. Com. in jud. Harghita, pe Bistricioara; 2.951 loc. (1991). Expl. de turba. Statiune balneara cu ape carbogazoase, bicarbonatate, calcice, magneziene, cu continut bogat in fluor. rezervatie naturala floristica (mlastina Piriul Dobreanului, 3,5 ha). Biserica de lemn (sec. 18).

BIZON (‹ fr., lat.) s. m. Mamifer mare, din familia bovinelor, lung pina la 3m, inalt pina la 2 m si cu greutatea pina la o tona, cu blana deasa, capul mare si coarnele mici, care traieste astazi in rezervatii naturale in S.U.A. si Canada (Bison bison).

BILEA, lac glaciar in M-tii Fagaras, la 2.034 m alt.; 0,46 km2. Ad. max.: 11 m. Din el izv. riul cu acelasi nume (22,5 km). Punct turistic. Cabana. Pe aici trecea soseaua transfagarasana (inaugurata in 1974). Linie de teleferic (804 m diferenta de nivel) intre Bilea-lac si Bilea-cascada (inaugurata in 1975). In jurul lacului B., exista Rezervatia naturala complexa omonima (120,40 ha), cu vegetatie variata, constituita din tufarisuri de smirdar (Rhododendron kotschyi) si merisor (Vaccinium vitis-idaea) si numeroase alte plante, printre care rogozuri (Carex pyrenaica, C. dacica), garofita de munte (Dianthus compactus), floarea de colti (Leontopodium alpinum).

CARAORMAN, grind de origine fluvio-marina, in Delta Dunarii, intre bratele Sulina si Sf. Gheorghe, format din dune de nisip intrepatrunse de girle. Supr.: 7.000 ha; alt. max.: 6,7 m. Aici se afla o padure seculara, de stejari, declarata rezervatie naturala.

CAZANE, sector al defileului Dunarii la trecerea prin Carpati (lung de 9 km), cuprins intre localit. Dubova si Ogradena (azi in com. Ieselnita, datorita constructiei lacului de acumulare Portile de Fier I); format din Cazanele Mari (4 km) si Cazanele Mici (5 km). Aici valea Dunarii si lacul de acumulare se ingusteaza la 180-250 m (in trecut de 152 m) si este dominata de pereti verticali, stincosi (Ciucare Mare pr stg. si Strbac pe dr.). Viteza de scurgere a apei la viituri depaseste 5 m/s. In zona Cazanelor Mari se afla pesterile Ponicovei si Veterani. rezervatie naturala complexa (150 ha), care cuprinde stincile calcaroase ale masivelor Ciucarul Mare si Mic pe care se dezvolta o vegetatie submediteraneana cu numeroase endemisme si plante rare. Aici se intilnesc stinjenelul balcanic (Iris reichenbachi), deditelul banatean (Pulsatilla montana ssp. australis), Laleaua Cazanelor (Tulipa hungarica), liliacul salbatic (Syringa vulgaris) etc. Zona turistica.

CALIMANI, Muntii ~, masiv vulcanic in NV Carpatilor Orientali, intre cursul superior al Muresului la S si depr. Dornelor la N. Alt. max.: 2.100 m (vf. Pietrosu). Trasaturi tipic alpine in zona inalta, cu urme glaciare si pasuni alpine. Zacaminte de sulf. Izv. carbogazoase. Forme de vulcanocarst (pesterile „Palatul de ciocolata” si „Luanei”) si stincile „12 Apostoli”. rezervatie naturala complexa (200 ha), declarata in 1990 parc national, cu numeroase specii rare si monumente ale naturii, ca: zimbrul (Pinus cembra), tisa (Taxus baccata), smirdanul (Rhododendron kotschyi), floarea de colti (Leontopodium alpinum) etc. Printre pasari se intilnesc cinghita alpina (Montifringilla nivalis), cocosul de mesteacan (Tetrao urogallus), ierunca (Tetrastes bonasia), iar mamiferele sint reprezentate de ris (Lynx lynx), jder (Martes martes) etc.

CEAHLAU 1. Masiv muntos, situat in Carpatii Orientali, intre Valea Bistritei la E, a Bistricioarei la N si a Bicazului la S. Este alcatuit in special din conglomerate, care dau in relief forme pitoresti (abrupturi, turnuri, colti). Alt. max.: 1.907 m (vf. Ocolasu Mare). Importante obiective turistice (cascada Duruitoarea, Caciula Dorobantului, Turnul lui Budu, cabane, la poale statiunea Durau s.a.). rezervatie complexa (4.073 ha) declarata in 1990 parc national, cu numeroase endemisme carpatice (coada soricelului, garofita de munte, vulturica etc.), raritati floristice (vulturica de Pojorita, ghintura s.a.), monumente ale naturii (papucul doamnei, floarea de colti, tisa etc.) si unele dintre cele mai frumoase exemplare de larice din tara, cunoscute si sub denumirea de zada, „stejarul muntilor” sau „crin”, de unde si denumirea rezervatiei naturale „Polita cu Crini”. 2. Com. in jud. Neamt, la poalele masivului Ceahlau, pe malul lacului de acumulare Izvorul Muntelui; 2.470 loc. (1991). Expl. forestiere. Centru turistic. In apropiere, statiune arheologica din Paleoliticul mijlociu si tirziu.

CETATILE PONORULUI, complex carstic situat in M-tii Bihor, alcatuit din trei avene adinci (care se inscriu intr-o depresiune impadurita, cu diametrul de 1 km si adincimea de 300 m), o pestera centrala, un izbuc si un riu ce curge printr-un tunel subteran, lung de 2 km, care leaga 14 lacuri. Prapastiile mari, asemenea unor caldari uriase, cu pereti inalti, sint legate intre ele prin porti subterane sau tunele uriase. rezervatie naturala complexa (491 ha) in cadrul Parcului National al M-tilor Apuseni. Obiectiv turistic.

CISNADIOARA, localitate componenta a orasului Cisnadie (Sibiu). Aici se afla o biserica construita in stil romanic, la inceputul sec. 13, in centrul unei cetati taranesti. Mentionata documentar in 1223. Punct fosilifer (calcarele de la C.), rezervatie naturala.

COMISIA PENTRU OCROTIREA MONUMENTELOR NATURII, institutie infiintata in anul 1930, sub denumirea de Comisiunea Monumentelor Naturii; este afiliata Academiei Romane (din 1950); are sarcina de a inventaria monumentele naturii si de a adopta masuri pentru ocrotirea lor. Pina in prezent a delimitat c. 400 de rezervatii naturale (ex. Parcul national Retezat, Polita cu Crini din Ceahlau, Valea Fagilor din N M-tilor Macin, Padurea Letea, lacul si piriul Petea etc.) si a declarat monumente ale naturii o serie de elemente floristice (ex. laleaua Cazanelor, floarea de colti) si faunistice (ex. risul, nagitul, ciocinstorsul). C. a propus, pe baza unor studii fundamentate, constituirea a inca 11 parcuri nationale (Rodna, Calimani, Ceahlau, Piatra Craiului, Delta Dunarii s.a.) realizate in 1990 si reglementarea prin legi a protectiei mediului inconjurator.

RUSCA MONTANA, com. in jud. Caras-Severin; situata in zona culoarului Bistra, la poalele S ale m-tilor Poiana Ruscai, pe raul Rusca, la confl. cu Bistra; 2.162 loc. (2005). Expl. de sulfuri polimetalice si marmura (in satul Ruschita). Instalatie de flotare a minereurilor. In satul R.M., atestat documentar in 1803, se afla o biserica romano-catolica (1807) si Monumentul turismului (1936). rezervatie naturala.

LACUL FARA FUND, lac antropologic, heliotermic, situat in perimetrul orasului Ocna Sibiului, format in cadrul unei saline parasite in 1775. Supr.: 1.665 m2; ad. max.: 32 m. Salinitatea apei la suprafata este de 96 g/l, iar la 6 m adancime de 318 g/l. Pe timpul verii, temp. apei la suprafata este de 24,5ºC, la 2,5 m adancime 31,4ºC, iar la sub 3 m adancime scade 12-14ºC, devenind constanta catre fundul lacului. Declarat rezervatie naturala hidrogeologica.

REPEDEA 1. Deal cu caracter structural, situat la marginea NE a Pod. Central Moldovenesc, la SE de Iasi, alcatuit dintr-o succesiune de straturi de argile, gresii si calcare oolitice sarmatiene. Spre NE este delimitat de cueste puternice, afectate de alunecari de straturi. Alt. max.: 404 m. Acoperit cu paduri de fag, stejar, gorun si, partial, de livezi si podgorii. A fost studiat din punct de vedere geologic de catre Grigore Cobalcescu, in 1862, care a elaborat prima lucrare geologica din Romania („Calcarul de la Rapidea”). Cunoscut si sub numele de Rapedea sau Rapidea. Declarat monument al naturii (1955). Punct turistic. 2. Com. in jud. Maramures, situata in depr. Poienile de sub Munte, la poalele m-tilor Maramures, la confl. raului Repedea cu Ruscova; 4.877 loc. (2005). Rezervatiile naturale Poiana cu narcise Tomnatec, Sehleanu, varfurile Farcau, Vinderelu si Mihailecu.

OCOLIS, com. in jud. Alba, pe raul Aries; 808 loc. (2003). Halte de c. f. (in satele O. si Vidolm). Satul O. apare mentionat documentar in 1408. Biserica de lemn Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil (1733, reconstruita in 1852), in satul Runc. In arealul satului Vidolm se afla o rezervatie forestiera (92 ha) alcatuita din arbori seculari de larice (Larix decidua species carpatica). In arealul satului Runc, rezervatiile naturale Cheile Runcului si Cheile Pociovalistei.

POPINA, insula in N lacului Razim, la 6 km NV de gura de varsare a canalului Dunavat. Supr. 98 ha. Este formata din calcare mezozoice, acoperite de un strat de loess. Vegetatie cu tufisuri de catina si cateva specii de plante erbacee (cimbrisor, nalba, volbura s.a.). rezervatie naturala in cadrul rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Loc de cuibarit sau de pasaj pentru numeroase pasari (gaste, rate, pescarusul argintiu, califarul alb, califarul rotu s.a.).

CAMBRIENI (CAMBRIAN MOUNTAINS) [kæmbriən mauntainz], Muntii ~, masiv muntos, puternic erodat, in Marea Britanie (Pen. Wales), alcatuit din gresii, sisturi, calcare si roci vulcanice paleozoice. Alt. medie: 1.085 m (vf. Snowdon). Lungime: c. 150 km. Expl. de huila, min. de fier si polimetalice. Paduri de foloase. Rezervatii si parcuri naturale.

ADIRONDACK, grup muntos in NE S.U.A. (New York), constituind sectorul nordic al M-tilor Apalasi. Alcatuit din roci dure caledoniene, modelate de eroziunea glaciara. Alt. max.: 1.629 m (vf. Mount Marcy). Mare rezervatie forestiera si parc natural. In apropiere, statiunea de sporturi de iarna Lake Placid.

OCNA SUGATAG, com. in jud. Maramures, situata in depr. Maramures; 4.196 loc. (2003). Nod rutier. Zacaminte de sare si gips. Prelucr. pieilor (Sat-Sugatag) si a lanii (Hoteni). Statie meteorologica (din 1858). Satul O.S., mentionat documentar in 1355, are statul de statiune balneoclimaterica de interes local, cu ape minerale clorurate, de mare concentratie (119,5 g/l), calcice, cantonate in lacuri instalate in ocne prabusite. Statiunea este indicat in tratarea afectiunilor reumatismale, posttraumatice, neurologice periferice, ginecologice si vasculare. Complex sanatorial. Biserici de lemn cu hramurile Cuvioasa Parascheva (1642, cu decor sculptat si peretii pictati) si Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil (1657), in satele Sat-Sugatag si Hoteni. Porti monumentale din lemn, cu sculpturi executate in stil maramuresean. rezervatie forestiera (Padurea Craiasca, 44 ha) cuprinzand o veche plantatie de larice cu arbori monumentali si padure naturala de stejar. In satul Berb, Rezervatia Lacul (Taul) Morarenilor (20 ha).

rezervatie, rezervatii, s. f. 1. (Adesea urmat de determinarea „naturala”) Teritoriu ocrotit prin lege, pe care nu se pot face transformari, deoarece in cuprinsul lui se gasesc plante, animale, minereuri sau formatii geologice rare, care prezinta importanta din punct de vedere stiintific. 2. Intindere redusa din teritoriul unui stat pe care este silita sa locuiasca populatia de o anumita rasa aflata pe teritoriul acelui stat. – Din fr. reservation.

rezervatie ~i f. 1) Teritoriu ocrotit de lege, pe cuprinsul caruia se afla plante, animale sau minereuri rare, prezentand o deosebita valoare stiintifica. ~ naturala. 2) Teritoriu limitat din cadrul unei tari pe care sunt silite sa locuiasca anumite grupuri etnice, socotite a fi de rasa inferioara. /<fr. reservation



Copyright (C) 2004-2020 DEX online (http://dexonline.ro)