Rezultate din textul definițiilor
OSCILA, oscilez, vb. I. Intranz. 1. A se misca alternativ in directii opuse; a se legana, a se balansa, a pendula. 2. Fig. A manifesta nehotarare, a fi instabil; a sta in cumpana; a sovai, a ezita; a fluctua. 3. (Despre un sistem fizic) A evolua in asa fel incat una sau mai multe dintre marimile sale caracteristice sa ia succesiv valori pozitive si negative, simetrice in raport cu valoarea zero. – Din fr. osciller.
A SE CLATINA ma clatin intranz. 1) A se misca usor dintr-o parte in alta; a se legana; a se agita; a se cumpani; a se cutremura. 2) A merge cu pasi nesiguri, impleticindu-se (de slabiciune, de bautura etc.); a sovai. 3) fig. A nu se putea hotari; a sta in cumpana; a sovai; a ezita; a se foi. /v. a se clati
A SE CODI ma ~esc intranz. pop. A nu se putea hotari; a sta in cumpana; a sovai; a ezita; a se foi; a pendula; a oscila. /Din coada
A OSCILA ~ez intranz. 1) A se misca alternativ dintr-o parte in alta; a se balansa; a pendula. 2) fig. A nu se putea hotari; a sta in cumpana; a sovai, a ezita; a pendula; a balansa. /<fr. osciller
A PREGETA preget intranz. A nu se putea hotari; a sta in cumpana; a sovai; a ezita. /< lat. prigitare
A SOVAI sovai intranz. 1) A pasi nesigur, impleticindu-se (de slabiciune, de bautura etc.); a se clatina. 2) fig. A nu se putea hotari; a sta in cumpana; a ezita; a oscila; a balansa; a pendula. [Si sovaiesc] /<sl. savati, bulg. savam
nepricepa, nepricep, vb. I refl. (inv.) a fi nedumerit, a sta la indoiala, a sta in cumpana.
A SE CIOSMOLI ma ~esc intranz. pop. 1) A se suci in toate partile (de neastampar); a nu sta locului; a se zvarcoli; a se framanta; a se agita. ~ in pat. 2) a sta in cumpana; a nu se putea hotari; a sovai; a se codi; a se foi; a pendula; a ezita; oscila. /Orig. nec.
A CUMPANI ~esc 1. tranz. 1) inv. (obiecte) A pune pe cumpana, pentru a stabili greutatea; a cantari cu cumpana. 2) (obiecte) A aprecia cantitativ si calitativ. ◊ ~ din ochi a evalua (ceva) la prima vedere. 3) fig. A judeca, luand in consideratie eventualele posibilitati; a chibzui; a cantari. ◊ A-si ~ vorbele a chibzui inainte de a spune ceva. 4) A face sa se cumpaneasca. 2. intranz. (despre persoane) a sta in cumpana; a nu se putea hotari; a ezita; a oscila; a pendula; a sovai; a balansa. /Din cumpana
A SE CUMPANI ma ~esc intranz. 1) A ajunge in stare de cumpana; a se echilibra. 2) A se misca usor dintr-o parte in alta; a se legana; a se clatina; a se agita; a se cutremura. /Din cumpana
A SE FOI ma foiesc intranz. 1) A umbla fara astampar (intr-un spatiu restrans); a se fatai. 2) A se intoarce mereu de pe o parte pe alta (in asternut); a se zvarcoli. 3) A nu se putea hotari (dintr-o data); a sta la cumpana; a sovai; a oscila; a pendula; a balansa; a ezita. [Sil. fo-i] /<lat. follire
CUMPANI, cumpanesc, vb. IV. 1. Tranz. A cantari (cu cumpana). ♦ A aprecia greutatea sau alte calitati ale unui obiect. 2. Tranz. A pune in stare de echilibru; a echilibra. 3. Refl. si tranz. A (se) clatina, a (se) legana. 4. Tranz. si intranz. Fig. A cantari cu mintea, a chibzui, a socoti. ♦ Refl. A sta la indoiala inainte de a lua o hotarare; a sovai. 5. Refl. Fig. A lua o hotarare; a se decide. 6. Tranz. Fig. (Reg.) A indemna, a sfatui. 7. Tranz. Fig. A fi mai presus de...; a intrece; a precumpani. – Din cumpana.
cumpana ~ene f. 1) Instalatie simpla de scos apa, constand dintr-o barna fixata in furca unui stalp, avand la un capat o caldare, iar la celalalt capat o greutate. 2) Instrument pentru masurarea greutatii constand dintr-o parghie cu brate egale si doua talere, care se echilibreaza cu greutati etalonate; cantar; balanta. ◊ A trage (greu) in ~ a avea valoare. A sta in ~ a sovai; a ezita. 3) Simbol al justitiei reprezentat printr-o balanta. 4) Instrument folosit la verificarea pozitiei verticale sau orizontale. ◊ ~ana apelor, ~ de ape linia de despartire a doua bazine hidrografice. ~ana noptii miezul noptii. 5) stare a omului care se tine bine pe picioare. A-si pierde ~ana. 6) Incercare grea la care este supus cineva. Am avut o ~. 7) art. A noua dintre cele 12 constelatii ale zodiacului, reprezentata printr-o balanta. /<sl. konpona