Rezultate din textul definițiilor
JIPAT, -A, jipati, -te, adj. (Reg.) Care are bube pe piele. – Jip1 + suf. -at.

jepat (jipat), -a, adj. (reg.) care are bube pe piele.

BUBOS ~oasa (~osi, ~oase) 1) (despre persoane) Care are multe bube; cu bube. 2) (de-spre plante) Care are multe excrescente; cu multe excrescente. /buba + suf. ~os

buba, bube, s. f. 1. Nume dat umflaturilor cu caracter purulent ale tesutului celular de sub piele. ◊ Expr. A umbla cu cineva ca cu o buba coapta = a menaja pe cineva. S-a spart buba = s-a dat totul pe fata, s-a dezvaluit totul. ◊ Compuse: (pop.) buba-neagra = dalac; bube-dulci = bubulite dese, de natura infectioasa, care se ivesc in special la copii, in jurul gurii, pe cap etc. ♦ Rana. 2. Fig. Punct slab, parte delicata a unei probleme; dificultate. ◊ Expr. Ii stiu eu buba = stiu eu ce necaz sau ce punct slab are. – Comp. ucr. buba.

2) coc, copt, a coace v. tr. (lat. coquere [din pŏquere], pop. cŏcere, ruda cu vgr. pepto, germ. backen, vsl. pesti-pekon; it. cuocere, pv. pg. cozer, fr. cuire, sp. cocer. V. cucina, pepene, precoce, becer, pecie.Coc, coci, coace, coacem, coaceti, coc; sa coaca; sa coacem, sa coaceti; copsei, copsesi, coapse, coapseram, coapserati, coapsera; copsesem). Prepar unele mincari la foc: a coace pine [!], placinta, mere, castane. Aduc in stare matura, vorbind de fructe: soarele coace grinele, fructele. V. intr. buba coace, produce puroi. I-o coc eu, ii prepar (clocesc) eu ceva, am sa ma razbun. V. refl. Devin copt: pinea s´a copt (la foc), griu s´a copt (la soare). M´am copt de caldura, am suferit mare caldura. buba s´a copt, a ajuns aproape sa se sparga, s´a spart.

ZGAIBA ~e f. 1) buba mica sau zgarie-tura care are crusta deasupra. 2) Coaja formata pe o rana sau de pe o buba. ◊ A se tine ~ (sau ca ~a) de cineva a deranja in permanenta pe cineva; a se tine scai de cineva. 3) pop. Boala a vitelor manifestata prin aparitia unor bube mici pe diferite parti ale corpului. [G.-D. zgaibei] /<lat. scabia

BUFNITA, bufnite, s. f. 1. Cea mai mare pasare rapitoare de noapte, de culoare bruna-sura, cu cap mare si cu ochi galbeni mari, apropiati unul de altul, cu smocuri lungi de pene la urechi; are un strigat care seamana a vaitare (Bubo bubo). 2. (Reg.) Cucuvea. – Din bufna + suf. -ita.

RANA s. (MED.) 1. buba, leziune, plaga, (pop.) meteahna, (inv. si reg.) beleazna, (reg.) oajda, (inv.) ranitura. (Are o ~ adanca.) 2. lovitura, (inv.) vatamatura. (Are o ~ usoara la mana.)

buba ~e f. 1) Umflatura purulenta, provocata de o infectie a tesutului celular subcutanat. ◊ ~-neagra boala molipsitoare a vitelor (transmisibila si omului), manifestata prin abcese pulmonare, gastrointestinale si prin simptome de colaps; antrax; carbune. ~e-dulci bubulite contagioase, care apar la copii in jurul gurii si pe cap. S-a spart ~a s-au dat toate la iveala; au iesit toate la suprafata. 2) fam. Vatamare locala a unui tesut organic, cauzata de o trauma; rana; plaga; leziune. 3) fig. fam. Punct dificil si delicat al unei discutii, probleme, situatii etc. [G.-D. bubei] /<ucr. buba

BUFNITA, bufnite, s. f. Cea mai mare pasare rapitoare de noapte, avand penajul de culoare bruna-ruginie cu dungi negre si galbene, cap mare si ochi galbeni-portocalii mari, apropiati unul de altul, cu smocuri lungi de pene la urechi; bou-de-noapte, buha, bufna (Bubo bubo). – Bufna + suf. -ita.

buburuz si -ut m., pl. ji, ti si buburuza, -uta, pl. e (cuv. reflex din rad. bubu- bobo-, ca si buba, boboc s.a. V. mamaruta). Mold. Trans. Bobita, bubulita, broboana, cocolos (mugur, fruct, ca cel de anin s.a.): in colturile gurii ramasesera doua buburuze de spuma (Rebr. 2, 64). Un frumos gindacel ros aprins (cu sapte puncte negre) care traieste pin vii si gradini, numit si gargarita, mariuta, bou lui Dumnezeu si vaca Domnului (coccinella). – Sint si unii negri, mai mici, care au 14 puncte galbene, iar altii galbeni cu puncte negre. V. rapede.



Copyright (C) 2004-2020 DEX online (http://dexonline.ro)