Rezultate din textul definițiilor
INCHIPUIT, -A, inchipuiti, -te, adj. 1. Care este produs sau construit de imaginatie; imaginar, imaginat, fictiv. ♦ Care nu exista in realitate, care are numai aparenta a ceva real; fals. 2. (Adesea substantivat) Care are pareri exagerat de bune despre sine; increzut, infumurat. – V. inchipui.
INGAMFAT, -A, ingamfati, -te, adj. (Adesea substantivat) Care are o parere foarte buna despre sine; increzut, fudul; vanitos, orgolios, infatuat. – V. ingamfa.
GROZAV, -A, grozavi, -e, adj. 1. Care produce groaza (prin aspect, manifestari, consecinte); groaznic, ingrozitor. 2. Care este extrem de puternic, de violent, de intens, de mare. Vant grozav. ♦ (Adverbial) Tare, mult; foarte, extrem de... 3. Care iese cu totul din comun prin calitatile sale; remarcabil; exceptional. ◊ Expr. A se crede grozav = a avea o parere exagerat de buna despre sine. ♦ Curajos. ◊ Expr. (Substantivat) A face pe grozavul = a se lauda, a se mandri (in mod nejustificat) cu calitatile sale, a se grozavi. – Din bg. grozav.
PREZUMTIOS, -OASA adj. care are o parere exagerat de buna despre sine; infumurat, increzut. (< fr. presomptueux, lat. praesumtuosus)
SUFICIENT, -A, suficienti, -te, adj. 1. (Adesea adverbial) Care este in cantitate satisfacatoare, atat cat trebuie; destul, de ajuns, satisfacator. ♦ (Substantivat, m.) Calificativ intre „insuficient” si „bine”, cu care se noteaza uneori probele la examene. 2. (Despre oameni) Care are o parere foarte buna si nejustificata despre sine; plin de sine, infumurat, ingamfat, vanitos. [Pr.: -ci-ent] – Din lat. sufficiens, -ntis. Cf. it. sufficiente.
PRETENTIE s. f. 1. revendicare a unui drept, a unui privilegiu. 2. (pl.) parere buna exagerata pe care o are cineva despre sine; infumurare. 3. exigenta. (< fr. pretention)