Rezultate din textul definițiilor
APRECIA vb. tr. 1. a stabili valoarea, a evalua, a estima. ◊ a pretui, a stima (pe cineva). 2. a socoti, a considera (ca). (< fr. apprecier, lat. appretiare)

PRETALUI vb. v. aprecia, calcula, estima, evalua, face, masura, pretui, socoti, valora.

PRINDE vb. v. accepta, admite, angaja, aprecia, aproba, asocia, astampara, baga, calcula, calma, capata, concepe, consimti, contracta, cuceri, dobandi, domoli, estima, evalua, face, fagadui, folosi, grupa, intra, intui, incadra, incerca, inchiria, incuviinta, indatora, indupleca, infrunta, ingadui, ingheta, insarcina, insoti, intovarasi, intrebuinta, intrece, intelege, invoi, lasa, linisti, lua, masura, obliga, obtine, ocupa, paria, permite, potoli, pretui, prii, primi, procrea, promite, pune, recurge, rumeni, servi, sesiza, sluji, socoti, solidifica, tempera, tocmi, uni, utiliza, uza, vari.

PRIZA vb. v. aprecia, calcula, estima, evalua, intui, intelege, masura, pretui, sesiza, socoti.

SAMALUI vb. v. aprecia, calcula, chibzui, estima, evalua, gandi, judeca, masura, numara, pretui, socoti.

VALUARE s. f. (mat., inform.) evaluare, estimare. (dupa engl. valuation, fr. evaluation)

cifrez v. tr. (it. cifrare, fr. chiffrer). Socotesc, calculez, evaluez, estimez, pretuiesc: a cifra venitu unei mosii. Numerotez: a cifra paginile. Scriu cu cifre secrete: a cifra o telegrama. V. refl. Am valoare, pretuiesc, ma sui la cutare cifra: venitu se cifreaza la sute de mii, cu sutele de mii.

BILANT s. v. estimare, estimatie, evaluare.

estimaTIE s. 1. v. evaluare. 2. v. estimare.

PRIETALUIRE s. v. apreciere, calcul, calculare, estimare, estimatie, evaluare, masurare, pretuire, socotire.

PRETUIALA s. v. apreciere, atentie, calcul, calculare, cinste, cinstire, considera-tie, estimare, estimatie, evaluare, masurare, onoare, pretuire, respect, socotire, stima, trecere, vaza.

SOCOTEALA s. v. apreciere, atentie, cinste, cinstire, consideratie, estimare, estimatie, evaluare, indemn, indrumare, inteles, invatatura, judecata, mesaj, minte, numarare, numarat, numaratoare, onoare, povata, povatuire, pretuire, rationament, ratiune, respect, semnificatie, sens, sfat, stima, talc, trecere, vaza, vorba.

A APRECIA ~ez tranz. 1) (bunuri destinate vanzarii) A examina cantitativ si calitativ, determinand pretul sau valoarea; a pretui; a estima; a evalua. 2) (persoane) A trata cu consideratie (pentru anumite calitati, merite); a pretui. 3) A pretui printr-o judecata favorabila; a considera; a socoti. [Sil. a-pre-ci-a] /<fr. apprecier

A JUDECA judec 1. tranz. 1) (cauze, conflicte, procese, persoane) A supune unei decizii judiciare. 2) (persoane) A caracteriza intr-un anumit fel, analizand argumentele, circumstantele si eventualele defecte. 3) A examina calitativ si cantitativ pentru a stabili valoarea; a aprecia; a pretui; a estima; a evalua. ~ lucrurile dupa aparente. 4) A fi de parere; a gasi de cuviinta; a gandi; a crede; a socoti; a considera. 5) A face sa se judece. 2. intranz. A poseda facultatea de a gandi logic; a rationa. /<lat. judicare

A PRETUI ~iesc 1. tranz. 1) (bunuri destinate vanzarii) A examina calitativ si cantitativ, stabilind pretul sau valoarea; a aprecia; a evalua; a estima. 2) (persoane) A trata cu consideratie (pentru anumite calitati, merite); a aprecia. 3) (sentimente, trairi, actiuni etc.) A considera drept foarte important, pretios. El stie sa ~iasca prietenia. 2. intranz. A se impune prin calitati; a reprezenta o anumita valoare; a valora; a costa; a face. /pret + suf. ~ui

estimaTIE s.f. Pretuire, evaluare, apreciere, estimare. ◊ estimatie forestiera = disciplina care se ocupa cu evaluarea padurilor. [Var. estimatiune s.f. / cf. fr. estimation, it. estimazione, lat. aestimatio].

VALUATOR s. m. cel care evalueaza, care estimeaza, cel care face un deviz. (< engl. valuator)

estima vb. v. evalua.

estimaRE s. 1. v. evaluare. 2. estimatie, evaluare, (fig.) bilant, socoteala. (O sumara ~ ne arata ca ...)

estimaRE, estimari, s. f. Actiunea de a estima si rezultatul ei; evaluare (aproximativa), estimatie. – V. estima.

estima vb. tr. a evalua cu aproximatie, a aprecia marimea, valoarea etc., pe baza unor date incomplete. (< fr. estimer, lat. aestimare)

estima, estimez, vb. I. Tranz. A evalua (cu aproximatie), a aprecia marimea, valoarea etc. pe baza unor date incomplete. – Din fr. estimer, lat. aestimare.

evaluaRE s. 1. apreciere, calcul, calculare, estimare, estimatie, masurare, pretuire, socotire, (reg.) pretuiala, (inv.) pretaluire. (~ valorii unui obiect.) 2. estimare, estimatie, (fig.) bilant, socoteala. (O sumara ~ ne arata ca ...)

estima vb. I. tr. A stabili valoarea aproximativa a unui bun sau a unui obiect; a evalua, a pretui. [< fr. estimer, it. estimare, lat. aestimare].

evalua vb. a aprecia, a calcula, a estima, a masura, a pretui, a socoti, (livr.) a priza, (inv. si reg.) a prinde, (inv.) a pretalui, a samalui. (A ~ valoarea unui obiect.)

estimaTIV, -A, estimativi, -e, adj. Care contine evaluarea unui lucru, care se refera la o evaluare, care a fost sau este determinat prin estimare; estimatoriu. – Din fr. estimatif.

RATING [RETING] s. n. 1. indicele clasamentelor bancilor in functie de creditul care li se poate acorda. ♦ ratingul riscului de tara = indice prin care se estimeaza capacitatea si dorinta unei tari de a face disponibila valuta necesara serviciului datoriei externe. 2. evaluare, apreciere. 3. rating service = agentie care stabileste gradul de popularitate a unui produs sau a unei firme (< engl., fr. rating)

A estima ~ez tranz. (obiecte) A examina calitativ si cantitativ, stabilind pretul sau valoarea; a aprecia; a evalua; a pretui. /<fr. estimer, lat. aestimare

evalua vb. tr. a stabili valoarea aproximativa a unui bun, a unui lucru etc.; a aprecia, a estima. (< fr. evaluer)

evalua, evaluez, vb. I. tranz. 1. A determina, a stabili pretul, valoarea, numarul, cantitatea etc.; a calcula, a socoti. 2. A pretui, a estima. [Pr.: -lu-a] – Din fr. evaluer.

A evalua ~ez tranz. 1) (bunuri destinate vanzarii) A examina calitativ si cantitativ stabilind pretul sau valoarea; a pretui; a aprecia; a estima. 2) (greutatea, durata, masura, cantitatea, numarul, marimea unui lucru) A determina cu aproximatie. [Sil. -lu-a] /<fr. evaluer

evalua vb. I. tr. A stabili valoarea aproximativa a unui bun, a unui lucru etc.; a pretui, a aprecia, a estima. [Pron. -lu-a, p.i. 3,6 -ueaza, ger. -uand. / < fr. evaluer].



Copyright (C) 2004-2020 DEX online (http://dexonline.ro)