Rezultate din textul definițiilor
A INTOARCE intorc 1. tranz. 1) A face sa se intoarca. ♦ ~ ceasul a rasuci arcul ceasului (pentru a-l face sa mearga). 2) fam. (despre o boala) A lovi din nou; a inturna. Gripa l-a intors. 3) A schimba cu locul astfel incat o parte sa ocupe pozitia alteia. ~ fanul. ♦ ~ pe o parte si pe alta a cerceta amanuntit. ~ casa pe dos a face dezordine in casa. ~ foaia (sau cojocul) pe dos a-si schimba atitudinea fata de cineva devenind mai aspru. 4) (corpul sau parti ale corpului) A misca intr-o parte. ~ capul. ~ privirea. ♦ ~ (cuiva) spatele a manifesta o atitudine de indiferenta sau suparare fata de cineva. 5) (bani, lucruri) A da inapoi; a inapoia; a restitui. ♦ ~ cuvantul a raspunde urat. ~ binele (sau raul) facut a rasplati pe cineva pentru o fapta buna (sau rea). ~ vizita a face o vizita de raspuns. 6) (mai ales tauri) A lipsi de glandele s*****e; a jugani. 2. intranz. A se schimba revenind la o stare contrara. A intors-o in frig. /<lat. intorquere
brav (brava), adv. – Viteaz, indraznet. Fr. brave. – Der. brava, vb., din fr. braver; bravura, s. f., din fr. bravoure, it. bravura; bravo, interj. (foarte bine!, ura!) din it. bravo, in parte prin intermediul fr. bravo, cf. ngr. μπράβο, tc., bg. bravo.
OGUR ~uri n. rel. Semn prevestitor de bine; piaza buna. /<ucr. ogur
ura2 vb. tr. a exprima o dorinta de bine la adresa cuiva; a felicita; a colinda, recitand versuri populare. (< lat. orare)
EUFEMISM s.n. (Lingv.) Cuvant, expresie cu care se inlocuieste in vorbire sau in scris un cuvant sau o expresie care desemneaza ceva urat, jignitor sau obscen. [< fr. euphemisme, cf. gr. eu – bine, phemi – vorbesc].
binete f. pl. (din bine ati venit). Trans. Ban. A da binete, a saluta, a ura fericire. A-si lua binete, a-si lua ramas bun. – Si pl. n. bineturi (Vlah.).
ura2, urez, vb. I. 1. Tranz. (Construit cu dativul) A adresa cuiva o dorinta de bine (cu prilejul unei aniversari, al unui inceput de actiune etc.); a inchina in sanatatea cuiva. 2. Intranz. A recita versuri populare care contin urari, cand se umbla cu colindul. – Lat. orare.
PROPRIA LAUS SORDET IN ORE PROPRIO (lat.) lauda de sine miroase urat in gura proprie – Proverb latin. In romaneste: lauda de sine nu miroase a bine.
ura vb. 1. a da. (I-a ~ „buna seara”.) 2. a dori, a pofti, (inv.) a prii. (Iti ~ mult bine.)
SALAM ~uri n. Produs alimentar pregatit in forma de carnat, de obicei afumat si uscat, pentru a se conserva mai bine. /<turc. salam, it. salame
MENI, menesc, vb. IV. Tranz. 1. A hotari de mai inainte; a decide, a dispune; a destina, a sorti. ♦ Tranz. si intranz. A exprima o dorinta in favoarea cuiva; a ura2. ♦ (In credinte si superstitii) A predestina, a ursi. ◊ (Inv.) A prevesti, a prezice (ceva rau). ◊ Expr. (Intranz.) A meni a bine (sau a rau) = a prezice lucruri favorabile (sau nefavorabile). 2. (In superstitii) A aranja bobii, cartile etc. intr-un anumit fel si a descanta pentru ghicit. ♦ A descanta, a vraji. – Din sl. meniti.
chelteu (-uri), s. n. – Cos. Mag. kolto „obiect pentru transportat” (Draganu, Dacor., III, 711). Dupa Magyar Nyelvor, XXX, 55, se explica mai bine prin var. dialectala tolto. In Trans.
IMPRUMUT ~uri n. 1) v. A IMPRUMUTA. ◊ ~ de stat atragere in bugetul statului a resurselor financiare particulare prin emiterea si repartizarea unor hartii de valoare (obligatii). De ~ a) care este imprumutat; b) care nu se potriveste bine cuiva. A da (sau a lua) cu ~ a imprumuta. 2) Bun material sau suma de bani luate pentru a fi restituite. A inapoia ~ul. 3) Element de limba, de cultura, de arta integrat in alt sistem. ~uri din alte limbi. [Sil. im-pru-] /<lat. in promutuum
STOMAC ~uri n. (la om si la animalele superioare) Parte a aparatului digestiv in care se digera alimentele. Durere de ~. ◊ A nu avea (pe cineva) la ~ a nu suporta (pe cineva). A-si pune ~ul la cale a manca bine. /<ngr. stomahos, sl. stomahu
ACORD ~uri n. 1) Intelegere intre doua sau mai multe persoane (juridice sau fizice) din care decurg anumite drepturi si indatoriri. ~ international. ~ comercial. 2) Comunitate de vederi asupra unui lucru; consimtamant; intelegere. ◊ De comun ~ in intelegere deplina. A fi (sau a cadea) de ~ a se invoi cu...; a accepta. De ~! ma invoiesc! bine! Munca in ~ munca normata, remunerata in raport cu rezultatele obtinute. 3) Concordanta de numar, gen, caz si persoana intre cuvintele care se afla in anumite raporturi sintactice. 4) Potrivire perfecta a mai multor sunete muzicale (cel putin trei), produse in acelasi timp; armonie. 5) Garnitura de coarde pentru un instrument muzical. /<fr. accord, it. accordo
SOMN1 ~uri n. 1) Stare fiziologica normala de repaus, care este necesara fiintelor pentru reinnoirea fortelor vitale. ~ adanc. ◊ ~ letargic stare patologica manifestata printr-un somn de durata foarte lunga. ~ hibernal stare de amorteala a unor animale in timpul iernii. 2) Stare a celui care doarme. ◊ ~ usor formula adresata cuiva inainte de culcare. A trage un pui de ~ a dormi bine. A-l (cu)prinde (sau a-l fura) ~ul a adormi; a atipi. A dormi ~ul de veci (sau cel lung) a fi mort. /<lat. somnus
CEVA pron. nehot., adj. nehot., adv. I. Pron. nehot. 1. Un lucru oarecare; oarece. ◊ Expr. A fi (sau a ajunge etc.) ceva de speriat, se spune despre cineva sau despre ceva care iese din comun (in bine sau in rau), care provoaca uimire, spaima etc. Asa ceva = un lucru ca acesta. E ceva de el (sau de capul lui) = are (unele) calitati. 2. Un lucru (cat de) mic, o cantitate, o parte (cat de) neinsemnata, (cat de) putin. Sa fac si eu ceva cat stau aici. 3. Lucru important, valoros, mult. II. Adj. nehot. 1. Oarecare, oarecat, catva. 2. (Fam.) Foarte bun, foarte frumos. ◊ Expr. Mai ceva = mai de seama, mai frumos, mai bun sau mai rau, mai urat etc. III. Adv. Intrucatva, putin, cat mai (sau cat de) putin. ♦ (Repetat) Cat de cat, macar, (foarte) putin. – Ce + va.
CEAS1 ~uri n. 1) Unitate de masura a timpului (egala cu a douazeci si patra parte dintr-o zi); ora. Un ~ si jumatate. 2) Interval (scurt) de timp. ◊ Cu ~urile (sau cu ~ul) foarte mult timp. ~ul mortii momentul de sfarsit al vietii. ~ul incercarilor moment in care cineva trebuie sa dea dovada de tarie de caracter si de prezenta de spirit. Intr-un ~ rau (sau greu) intr-un moment neprielnic, nefast. Intr-un ~ bun intr-un moment prielnic. Din ~ in ~ foarte curand. In ~ul al doisprezecelea in ultima clipa. 3) Lectie predata timp de 45 de minute intr-o institutie de invatamant; ora. ~ academic. 4) Aparat care masoara si indica timpul; ceasornic. ~ de mana. ~ de masa. ~ de buzunar. ~ de perete. ◊ A merge ca ~ul a functiona foarte bine. /<sl. tasi