Rezultate din textul definițiilor
Afund2 ~da (~zi, ~de) Care are fundul departat (mult) de suprafata; adanc. Apa ~da. /a + fund

A DESFUNda desfund tranz. 1) (butoaie) A deschide scotand fundul sau dand cep. 2) (sticle sau borcane inchise ermetic) A deschide scotand dopul sau capacul; a destupa. 3) (canale, conducte etc. infundate) A curata de depuneri (nisip, gunoi etc.); a destupa; a despotmoli. 4) (drumuri) A face sa se desfunde. 5) (terenuri intelenite) A ara adanc (in vederea unor plantatii); a desteloni. /des- + a [in]funda

corli (-lesc, -it), vb. – A (se) cufunda in apa, a (se) da la fund. Creatie expresiva ca in toate vb. terminate in -li: pentru radacina expresiva, cf. corcodel.Der. corla, s. f. (pasari acvatice, care in alte regiuni se numesc corcodel: Gallina chloropus, Colymbus glacialis), al caror nume este in legatura, dupa Iordan, Arhiva, XXXIII, 40, cu rus. kurlan „stirc” (pentru caracterul sau expresiv, cf. daR). Cihac, II 73, se gindea fara nici un temei, la pol. kulik „pescarus”; iar Scriban, la fr. courlieu, courlis, cuvinte de asemenea expresive, cf. Battisti, II, 912.

2) afund, -a adj. (d. a 4 si fund). Rar. Adinc, profund: La fintina cea ratunda [!], Unde-i apa mai afunda (Trans. P.P. si' n bibl. 1819 si la Sadov. VR. 1926,1,62: buzunarile afunde ale giubelei). Adv. Sa ma' ngroape mai afund, Sa nu putrezesc curind (P.P.). A da afund, a da la fund, a cufunda. A te da afund, a te cufunda.

cufund (est) si scufund (vest), a -a (d. fund, ca a-fund. V. con-fund). Bag in apa sau supt [!] apa: a cufunda o corabie bombardind-o. V. refl. Ma afund, ma dau la fund: omu, rata, corabia se cufunda. Ma las in jos: pamintu se cufunda. Fig. Ma cufund in somn, dorm adinc. – Si acufund.

DESERTA, desert, vb. I. (Pop.) 1. Tranz. A scoate intregul continut dintr-un recipient. ◊ Expr. A deserta sacul (pana la fund) = a spune tot ce stii (noutati, glume, necazuri etc.). ♦ A bea pana la fund bautura dintr-un vas; a da pe gat o bautura. 2. Refl. (Despre locuri populate de oameni) A deveni gol, pustiu. – Din desert.

DUSCA f. Cantitate de bautura alcoolica bauta dintr-o singura inghititura. A da de ~ a bea pana la fund dintr-o inghititura. /<sb. dusak

MAHONA, mahone, s. f. Nume dat unor vase sau unor ambarcatii (cu fundul plat) folosite la transportul marfurilor, la incarcarea si descarcarea navelor, la pescuit etc. [Var.: mahoana s. f.] – Din fr. mahonne.

Elpis, la greci, zeita Sperantei, identificata cu Spes din mitologia romana. Cind Pandora a desfacut cutia in care erau inchise toate relele si le-a dat drumul in lume, speranta singura, uitata la fund, le-a ramas muritorilor.

PROfund ~da (~zi, ~de) 1) (despre ape, cavitati etc.) Care are fundul departe de suprafata. 2) (despre persoane) Care este dotat cu un spirit patrunzator; capabil sa patrunda usor in esenta lucrurilor; perspicace. Savant ~. 3) (despre sentimente, ganduri, judecati etc.) Care cere o mare putere de patrundere; care vine din interior; adanc. 4) Care este mare, extrem in felul sau. Liniste ~da. 5) (despre ochi, privire) Care denota o intensa traire interioara. 6) (despre voce, ton etc.) Care are un timbru gros; jos; grav. /<lat. profundus, fr. profond

SOLA2, sole, s. f. Nume dat mai multor specii de pesti marini plati, ovali, acoperiti cu solzi fini, care traiesc pe fundul nisipos al marilor, la mica adancime (Solea). – Din fr. sole.

PITROC, pitrocuri, s. n. 1. Numele a doua varietati de peste: a) peste de rau, negricios si gros, care traieste in malul de la fundul apei (Gobio uranoscopus); b) peste care traieste in apele raurilor limpezi (Gobio kessleri). 2. Nume generic dat pestilor mici de rau.

Afund, -A, afunzi, -de, adj., adv. 1. Adj. Adanc. ♦ (Substantivat, n.) Adancime (2). 2. Adv. La o distanta (relativ) mare in adancime; departe; adanc. ◊ Expr. A (se) da afund = a (se) cufunda intr-o apa. (Reg.) A dormi afund = a dormi profund, adanc. – A3 + fund.

speie, spei, s.f. 1. (inv. si pop.) cos facut din scoarta de copac (mai ales din tei), cu fundul de nuiele impletite, care serveste la pastrarea si transportul fructelor sau al alimentelor si care servea si ca masura de capacitate (de 12-15 kg). 2. (reg.) cos lunguiet cu fundul ingust si cu gura larga, folosit la pescuit pe sub maluri. 3. (reg.) cosar; hambar. 4. (reg.) nume dat mai multor specii de muschi si de licheni.

Afund1 adv. La o distanta (relativ) mare in adancime; departe; adanc. ◊ Expr. A (se) da afund = a (se) cufunda intr-o apa. A dormi afund = a dormi profund, adanc. – Din a3 + fund.

fartoi, fartoiesc, vb. IV (reg.) 1. a da carul intr-o parte, apucandu-l de partea dindarat; a carmi carul din drum. 2. (refl.; despre sanie) a aluneca cu fundul intr-o parte din cauza drumului aplecat.

SAU conj. 1. (Cu functie disjunctiva) Ori, fie: a) (Leaga notiuni sau propozitii care se exclud ca opuse sau contradictorii) Plange sau rade? (Al doilea membru al disjunctiei este o negatie) Sunt sau nu sunt? b) (Leaga notiuni sau propozitii care se exclud ca alternative) Doriti cafea sau ceai? ♦ (Corelativ, indica necesitatea de a alege intre doua alternative) Sau luni, sau miercuri. ◊ (In enumerari, precedand fiecare element al enumerarii sau numai pe ultimul) Pentru a da la rindea se intrebuinteaza sau rindeaua sau cioplitorul sau gealaul. 2. (Cu functie explicativa) Adica, cu alte cuvinte. Adunarea, sau soborul intregii tari. 3. (Cu functie copulativa) Precum, si. Nisipul se gaseste pe fundul raurilor, lacurilor sau marilor. 4. (In propozitii interogative, cu functie conclusiva, atenuata de o nuanta de indoiala) Nu cumva? oare? poate? De ce nu scrii? Sau n-ai timp?Sa + au1.

daNAIda s.f. 1. (Mit.) Nume dat fiecareia dintre cele 50 de fiice, foarte frumoase, ale lui danaos, regele Argosului, care pentru faptul de a-si fi ucis sotii in noaptea nuntii, au fost pedepsite ca dupa moarte, in infern, sa umple cu apa un vas urias fara fund. 2. Deschizatura calibrata, folosita in masurarea cu precizie a debitelor in conducte. [< fr. danaides].

DROJDIE, drojdii, s. f. 1. Substanta depusa dintr-un lichid pe fundul unui vas. ◊ Expr. A fi (sau a sta, a se afla etc.) pe drojdie (sau pe drojdii) = a fi la capatul resurselor materiale, a nu mai avea aproape nici un ban. ♦ Zat de cafea. 2. (In sintagma) Rachiu de drojdie (si eliptic) = rachiu facut din drojdie (1) de vin. 3. Fig. Ramasita, reminiscenta, urma. 4. Fig. (La sg., cu sens colectiv; peior.) Elemente declasate, corupte ale unei societati; pleava, gunoi. 5. Nume dat unor ciuperci microscopice unicelulare care traiesc in colonii si de obicei produc fermentatia alcoolica in materii zaharoase. ♦ Preparat industrial facut din una dintre aceste ciuperci (a berii), intrebuintat ca ferment pentru dospirea aluatului. – Din sl. drozdijen.

RASTURNA, rastorn, vb. I. 1. Tranz. A scoate, a deplasa un corp din pozitia lui normala, facandu-l sa cada intr-o parte sau sa ajunga cu susul in jos. ◊ Expr. A rasturna brazda = a taia brazda cu plugul; p. ext. a ara. ♦ A intoarce (un recipient) cu fundul in sus pentru a face sa cada sau sa curga continutul; a varsa. ◊ Expr. A rasturna pe gat = a bea repede, pe nerasuflate. 2. Tranz. A culca la pamant, a pravali, a dobori. ♦ Tranz. si refl. (Despre oameni) A face sa cada sau a cadea dintr-un scaun, dintr-un fotoliu etc. 3. Tranz. Fig. A inlatura dintr-o situatie inalta, a scoate dintr-un post de conducere, a da jos de la putere. ♦ A distruge o situatie, o pozitie, un plan, o conceptie. 4. Refl. A sta sau a se aseza intr-o pozitie comoda, cu spatele sprijinit de ceva; p. ext. a se culca. – Ras- + turna.



Copyright (C) 2004-2020 DEX online (http://dexonline.ro)