Rezultate din textul definițiilor
FROTA, frotez, vb. I. Refl. (Rar) A se freca, a veni in contact – Din fr. frotter.

IZOLARE, izolari, s. f. Actiunea de a (se) izola si rezultatul ei; despartire, separare. ♦ (Med.) Masura cu caracter profilactic prin care se interzice unui bolnav contagios de a veni in contact cu alte persoane. – V. izola.

EXCLUSIVISM s.n. Refuz categoric de a tine seama de parerile, de ideile altcuiva, de a veni in contact cu altfel de oameni etc.; caracterul a ceea ce este exclusiv. [< fr. exclusivisme].

FROTA vb. I. refl. A se freca, a veni in contact. [< fr. frotter].

FROTA vb. refl. a se freca, a veni in contact. (< fr. frotter)

HIDROMECANIC, -A, hidromecanici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Stiinta care studiaza legile echilibrului si ale miscarii fluidelor, precum si actiunea corpurilor solide cu care vin in contact. 2. Adj. Care apartine hidromecanicii (1), care se refera la hidromecanica. – Din fr. hydromecanique.

MUFLA, mufle, s. f. 1. Camera a unui cuptor industrial sau de laborator, cu pereti refractari, in care materialul supus incalzirii nu vine in contact cu combustibilul sau cu gazele de ardere. 2. Dispozitiv construit din mai multi scripeti, folosit pentru ridicarea greutatilor mari. – Din fr. moufle.

COROSIV, -A, corosivi, -e, adj. 1. (Despre substante chimice) Care provoaca o coroziune. ◊ Agent corosiv = substanta care exercita o actiune chimica sau electrochimica pe suprafata unui material cu care vine in contact, provocand coroziunea. Sublimat corosiv = clorura de mercur, intrebuintata in solutie ca dezinfectant. 2. Fig. Muscator, usturator, patrunzator. – Din fr. corrosif, lat. corrosivus.

CUZINET, cuzineti, s. m. 1. Piesa inelara sau din doua bucati semiinelare din metal moale, care imbraca in interior lagarul si vine in contact direct cu fusul sau axul unei masini. 2. Element de constructie confectionat din beton armat, piatra dura etc. asezat intre un bloc de fundatie si un stalp si avand ca scop transmiterea greutatii la blocul de fundatie respectiv. – Din fr. coussinet.

DEJIVRA, dejivrez, vb. I. Tranz. A inlatura stratul de gheata sau de chiciura format pe suprafetele care vin in contact cu aerul umed la temperaturi scazute. [Var.: degivra vb. I] – Din fr. degivrer.

DIFUZIUNE, difuziuni, s. f. 1. Imprastierea in toate directiile a razelor unui fascicul de lumina, a undelor de radio etc. care trec printr-un mediu translucid sau care se reflecta cand intalnesc o suprafata cu asperitati. 2. Patrunderea moleculelor unui corp in masa altui corp cu care vin in contact. [Pr.: -zi-u-.Var.: difuzie s. f.] – Din fr. diffusion, lat. diffusio, -onis.

SPURCAT2 -A, spurcati, -te, adj. 1. Murdar; respingator, scarbos, scarnav. ♦ Fig. (Despre vorbe) Trivial, vulgar. ◊ Expr. Spurcat la gura = care spune vorbe triviale, vulgare. 2. (Despre alimente) Care a venit in contact cu ceva scarbos, murdar si nu mai poate fi mancat; (despre vase) in care (din acelasi motiv) nu se pun alimente pentru oameni. ♦ Oprit, interzis de biserica (in posturi). 3. Fig. (Despre oameni si manifestarile lor; adesea substantivat) Vrednic de dispret; marsav, ticalos. ♦ (Despre lucruri, fapte etc.) Odios, nesuferit; rau, nedrept. 4. Fig. (Adesea substantivat) Eretic, pagan. ♦ (Substantivat, m. art.) D****l. – V. spurca.

AGRESIV ~a (~i, ~e) 1) Care ataca fara a fi provocat; care are caracter de agresiune. 2) fig. Care cauta prilej de cearta; provocator. Comportare ~a. 3) (despre substante) Care ataca un corp cu care vine in contact. /<fr. agressif

A SE CONTAGIA ma ~ez intranz. A se imbolnavi, venind in contact cu o sursa de infectie; a contacta o boala; a se infecta; a se contamina; a se molipsi; a se umple. /<fr. contagier

A SE CONTAMINA ma ~ez intranz. A se imbolnavi, venind in contact cu o sursa de infectie; a contracta o infectie; a se contagia; a se infecta; a se molipsi; a se umple. /<fr. contaminer, lat. contaminare

A CONTRACTA2 ~ez tranz. 1) (maladii) A prinde, venind in contact cu o sursa de infectie. 2) (deprinderi, sentimente) A capata prin anumite eforturi; a obtine; a dobandi; a capata. /<fr. contracter, lat. contractare

CUTICULA ~e f. 1) Strat rezistent care acopera suprafata ce vine in contact cu mediul inconjurator al celulelor epiteliale. ~ dentara. 2) Strat seros care acopera fructele si frunzele. /<fr. cuticule, lat. cuticula

A DEGIVRA ~ez tranz. (suprafete care vin in contact cu aerul umed la temperaturi joase) A curata de stratul de givraj. /<fr. degivrer

EFLORESCENTA ~e f. 1) Perioada de inceput a infloririi plantelor. 2) Transformare a unor saruri din stare cristalina in stare pulverulenta prin pierderea unei parti a apei de cristalizare, cand vin in contact cu aerul. 3) Substanta pulverulenta aparuta prin trecerea unor saruri din stare cristalina in stare pulverulenta. 4) Depozit de saruri de pe suprafata unor roci, a unor constructii de beton sau a unor zidarii. 5) Exantem usor aparut pe piele. 6) Pulbere naturala care acopera anumite fructe. [G.-D. eflorescentei] /<fr. efflorescence

A FRECA frec tranz. 1) (despre obiecte ce vin in contact unul cu altul) A apasa facand miscari. 2) (despre alimente) A amesteca indelung, apasand (prefacand intr-o pasta omogena). 3) A sterge apasat (pentru a indeparta murdaria). 4) fam. (corpul) A supune frictiunii; a frictiona. 5) fig. fam. A supune unui tratament aspru. /<lat. fricare

GUST ~uri n. 1) Simt al organismului prin care percepe (cu ajutorul limbii si mucoasei bucale) proprietatile chimice ale substantei cu care vine in contact. 2) Senzatie produsa, in special de alimente, asupra mucoasei bucale si limbii. ~ sarat. ~ amar. ~ neplacut. ◊ A da de ~ (a prinde la ~) a incepe sa placa. 3) Facultate a omului de a intelege si a aprecia frumosul. ◊ Cu ~ cu simt estetic. De prost ~ a) lipsit de simt estetic; b) care produce o impresie neplacuta. 4) Preferinta deosebita pentru ceva; predilectie. ~ pentru carti vechi. ~ pentru calatorii. 5) Dorinta (nestavilita) de a avea sau de a face ceva; pofta; chef. ◊ A-i trece (sau a i se taia) cuiva ~ul pentru ceva a nu mai dori ceva. /<lat. gustus

A SE INFECTA ma ~ez intranz. 1) A se imbolnavi venind in contact cu o sursa de infectie; a contracta o infectie; a se molipsi; a se contagia; a se contamina. 2) fig. A decadea din punct de vedere moral; a duce o viata de placeri usoare; a trai in desfrau; a se destrabala; a se d******a; a se deprava; a se strica. /<fr. infecter

A SE MISCA ma misc intranz. 1) A iesi din starea de imobilitate, schimbandu-si pozitia sau locul. 2) A fi in actiune, indeplinindu-si functia. 3) A incepe sa se deplaseze in spatiu; a porni (din loc). 4) fig. (despre persoane) A trece la actiune; a inceta de a mai fi pasiv. 5) fig. (despre persoane) A se afla cu regularitate (intr-o anumita societate), venind in contact cu ea. /Orig. nec.

A SE MOLIPSI ma ~esc intranz. 1) A se imbolnavi venind in contact cu o sursa de infectie; a contracta o boala contagioasa; a se contamina; a contagia; a infecta; a se umple. 2) fig. A capata anumite deprinderi (rele) sub influenta cuiva. /<ngr. molepsa

PIROFOR ~i m. Substanta care se aprinde cand vine in contact cu oxigenul sau cu aerul. /<fr. pyrophore

SCULA ~e f. 1) mai ales la pl. Obiect fabricat si actionat manual in vederea executarii unei operatii de munca; unealta; instrument. 2) Parte activa a unei masini-unelte care vine in contact direct cu materialul ce se prelucreaza. 3) fig. Persoana care se distinge prin ceva (in bine sau in rau). Buna ~ mai esti!. [G.-D. sculei] /Orig. nec.

TANGENTA ~e f. mat. 1) Dreapta care vine in contact cu o curba intr-un singur punct, fara a o intersecta. 2) Functie trigonometrica a unui unghi, egala cu raportul dintre functia sinus si functia cosinus a aceluiasi unghi. /<fr. tangente, germ. Tangente

A SE UMPLE ma umplu intranz. 1) (urmat de un complement indirect cu prepozitia de) A se acoperi partial sau peste tot. ~ tot de grasime. ~ de cornuti. 2) fig. (urmat de denumirea unei boli) A se imbolnavi venind in contact cu o sursa de infectie; a se molipsi; a se infecta; a se contamina; a se contagia. 3) fig. A fi cuprins total. ~ de ciuda. ~ de bucurie. /<lat. implere

A SE VOALA ma ~ez intranz. 1) (despre voce sau sunete) A pierde claritatea si sonoritatea; a deveni mai putin intens; a se atenua; a slabi; a se estompa. 2) (despre un material fotografic) A se innegri, venind in contact cu lumina. /<fr. voiler

HEMOPROFILAXIE s.f. Injectare in scop profilactic de sange uman matern sau patern, presupus a contine anticorpi protectori fata de boala cu care un copil a venit in contact, metoda practicata in trecut mai ales in rujeola. [Gen. -iei. / < fr. hemoprophylaxie].

AGRESIV, -A adj. Care ataca neprovocat, care savarseste o agresiune; provocator; irascibil, certaret. ♦ (Despre substante) Care ataca chimic corpurile cu care vine in contact. [Cf. fr. agressif, it. aggressivo].

AUTOFRANARE s.f. Impiedicare a miscarii in sens invers celui dorit a anumitor elemente ale unor mecanisme, folosind frecarea dintre suprafetele care vin in contact. [< auto1- + franare, dupa fr. autofreinage].

CULTURA s.f. 1. Totalitatea valorilor materiale si spirituale acumulate de omenire in decursul vremurilor. ♦ (Arheol.) Totalitatea vestigiilor materiale (unelte, ceramica, podoabe, arme, locuinte, asezari etc.) si spirituale (manifestari artistice, magice-religioase si funerare) pastrate, prin intermediul carora poate fi reconstituita imaginea comunitatii omenesti dintr-o anumita epoca. ♦ Totalitatea cunostintelor din diverse domenii pe care le poseda cineva; dezvoltare intelectuala a cuiva. ◊ Om de cultura = persoana care are un nivel intelectual ridicat; cultura de masa = ansamblu de cunostinte si de valori cu care masele vin in contact prin participare creatoare sau prin asimilare. 2. Lucrarile efectuate asupra solului pentru a face posibila cresterea plantelor cultivate. ◊ Plante de cultura = plante cultivate de om. ♦ Crestere a anumitor animale. ♦ Crestere in laborator a unor bacterii; colonie de bacterii produsa in acest fel. 3. Cultura fizica = dezvoltarea corpului prin gimnastica si sport; stiinta care se ocupa cu aceasta dezvoltare. [< lat., it. cultura, fr. culture].

CUZINET s.n. Piesa cilindrica (uneori formata din doua parti semicilindrice) care face parte dintr-un lagar si vine in contact direct cu axul unei masini. [< fr. coussinet].

AUTOFRANARE s. f. impiedicare a miscarii in sens invers celui dorit a anumitor elemente ale unor mecanisme, prin frecarea dintre suprafetele care vin in contact. (dupa fr. autofreinage)

CONDENS s. n. 1. apa rezultata prin lichefierea vaporilor pe suprafete cu temperaturi mai scazute decat a aerului cu care vin in contact. 2. infiltrare a condensului (1) impreuna cu unele specii de ciuperci in peretii locuintelor; igrasie. (< condensare)

CULTURA1 s. f. 1. totalitatea valorilor materiale si spirituale create de omenire in decursul vremurilor. ◊ totalitatea cunostintelor din diverse domenii pe care le poseda cineva; dezvoltare intelectuala a cuiva. ♦ ~ generala = ansamblu de cunostinte necesare unui individ in viata zilnica; ~ de masa = ansamblu de cunostinte si de valori cu care masele vin in contact prin participare creatoare sau prin asimilare. 2. (arheol.) totalitatea vestigiilor materiale si spirituale pastrate, prin intermediul carora poate fi reconstituita imaginea comunitatii omenesti dintr-o anumita epoca. 3. totalitatea lucrarilor agrotehnice necesare pentru a obtine recolte bogate de la plantele de cultura. ♦ plante de ~ = plante cultivate de om. ◊ teren cultivat cu anumite plante. ◊ crestere, prasire a unor animale. 4. crestere in laborator a unor bacterii; colonie de bacterii produsa in acest fel. 5. ~ fizica = dezvoltarea armonioasa a corpului omenesc prin gimnastica si sport; educatie fizica. (< fr. culture, lat. cultura)

CUZINET s. m. 1. piesa in forma de cilindru sau din doua parti semicilindrice care captuseste un lagar (II) si vine in contact direct cu axul masinii. 2. placa intre doua elemente de constructie pentru sustinerea celui de deasupra si transmiterea eforturilor la cel inferior. (< fr. coussinet)

DEMERSAL, -A adj. 1. (despre organisme) care traieste in zona litorala, venind in contact direct cu fundul apei. 2. (despre ouale de pesti) care cad pe fundul apei. (< fr. demersal)

HEMOPROFILAXIE s. f. injectare, in scop profilactic, de sange uman matern sau patern presupus a contine anticorpi protectori fata de boala cu care un copil a venit in contact, metoda practicata in trecut mai ales in rujeola. (< fr. hemoprophylaxie)

asepsie f. (vgr. a-, ne-, fara, si sepsis, putrezire. V. antisepsie). Med. Arta de a opera ferindu-te de microbi fara medicamente, ci numai pin [!] curatenia lucrurilor care vin in contact cu rana.

ating, atins, a atinge v. tr. (lat. attingere, it. attingere, fr. atteindre. V. contact). Ajung, pun mina: a atinge fructele din pom cu mina, cu prajina. Fig. (fr. toucher). Misc, emotionez: vaietele saracului l-au atins. Supar, ofensez: s´a simtit cam atins de gluma ta. Barb. A-ti atinge scopu (fr. atteindre le but) ild. a-ti ajunge scopu. V. refl. Vin in contact: m´am atins de un gard vapsit [!] de curind si m´am murdarit. Fig. Pun mina (fur sau vatam): nu te atinge de banu, de onoarea altuia!

BIOSINTEZA, biosinteze, s. f. (Biol.) Sinteza a unui compus chimic care se produce in organism sau in contact cu celulele vii. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biosynthese, engl.biosynthesis.

ASELENIZA vb. I. intr. (Despre astronave) A lua contact cu Luna (venind de pe Pamant); a aluniza. [< rus. aselenizatiia, cf. lat. ad – la, gr. selene – luna].

ASELENIZA vb. intr. (despre astronave) a lua contact cu Luna venind de pe Pamant; a aluniza. (dupa rus. aselenizatiia, cf. gr. Selene, Luna)

ADUNA, adun, vb. I. I. 1. Tranz. A strange la un loc ceea ce se afla raspandit, imprastiat, risipit; a ridica de pe jos. 2. Tranz. A aduce din toate partile; a strange, a concentra. 3. Tranz. si refl. A (se) ingramadi, a (se) ghemui. In ochii mei lacrimi s-aduna (COSBUC). 4. Tranz. A culege (alegand de ici si de colo). Merg s-adune Mure fetele (COSBUC). 5. Tranz. A pune deoparte bani sau alte bunuri materiale; a agonisi. II. Tranz. A totaliza mai multe numere intr-unul singur. III. Tranz. si refl. A (se) apropia unii de altii; a (se) strange formand un singur grup. ◊ Expr. (Tranz.) Parca a tunat si i-a adunat, se zice despre oameni foarte deosebiti unii de altii stransi la un loc. ♦ Refl. A se intalni, a veni deseori in contact cu altii. – Lat. adunare.

ATINGERE, atingeri, s. f. Actiunea de a (se) atinge si rezultatul ei. ◊ Expr. A intra (sau a fi, a veni, a ajunge) in atingere cu... = a intra (sau a fi, a veni etc.) in contact cu..., in relatii cu...

ATERIZA vb. I. intr. (Despre avioane) A lua contact cu pamantul dupa zbor, mergand pe roti pana la oprire; (despre nave) a lua contact vizual cu uscatul (venind din larg) si a-l identifica. ♦ (Sport) A lua contact cu solul dupa o saritura. [Cf. fr. atterrir].

AMERIZA vb. intr. (despre hidroavioane, nave cosmice) a lua contact cu suprafata marii, venind din zbor. (dupa fr. amerrir)

ATERIZA vb. tr. 1. (despre aeronave) a reveni pe pamant, dupa zbor. ◊ (despre nave) a lua contact vizual cu uscatul, venind dinspre larg. 2. (sport) a lua contact cu solul dupa o saritura. (dupa fr. atterrir)

CARANTINA s. f. 1. Punct sanitar pentru cercetarea si izolarea persoanelor, vaselor sau marfurilor venite dintr-o regiune bantuita de o epidemie. ♦ Izolare preventiva a unei persoane sau a unei colectivitati care a fost in contact cu un bolnav contagios sau care vine dintr-o regiune unde exista o epidemie. ◊ Carantina fitosanitara = complex de masuri cu caracter preventiv, luate pentru a se opri patrunderea bolilor plantelor, a daunatorilor plantelor sau a unor buruieni din alte tari si pentru a se limita raspandirea acestora in cuprinsul tarii. ♦ Restrictii aplicate in vederea combaterii bolilor contagioase ale animalelor. 2. Fig. Izolare. – Din rus. karantin (< fr.).

CARANTINA ~e f. 1) Izolare preventiva a unei persoane sau a unei colectivitati care a fost in contact cu un bolnav contagios sau care vine dintr-o regiune bantuita de o epidemie. 2) Punct sanitar de control al persoanelor, marfurilor, vehiculelor etc. care vin dintr-o regiune contaminata. [G.-D. carantinei] /<rus. karantin, fr. quarantine

CASA vb. I. tr. 1. a anula, in urma unui recurs, o hotarare judecatoreasca. 2. (rar) a sparge. 3. a scoate din uz si din inventar, a reforma (o masina, un aparat etc.). II. refl. (despre vin) a-si pierde culoarea naturala in contact cu aerul. (< fr. casser)

OBOGA, com. in jud. Olt, situata pe dr. raului Oltet, in zona de contact a campiei Romanati cu piemontul Oltetului; 3.630 loc. (2003). Renumit centru de ceramica populara (vase cu motive fitozoomorfe, stilizate, cu o cromatica in tonuri vii). In satul Calui se afla manastirea (de calugari) cu acelasi nume, cu biserica Sf, Nicolae, terminata in 1588 de fratii Buzesti (renovata in anii 1650, 1828; amplu refacuta si restaurata in perioada 1932-1937). In pronaos se afla mormintele lui Preda si Radu Buzescu. In satul O. exista bisericile Sf. Nicolae (1808, cu adaugiri din 1846) si Sf. Dumitru (1814), iar in satul Gura Calui, biserica Sfintii Ingeri (1866).

A SE INCRUCISA ma ~ez intranz. 1) (despre drumuri, linii etc.) A veni din directii diferite, intalnindu-se intr-un punct; a se intretaia; a se intersecta. 2) (despre fiinte sau obiecte in miscare) A trece prin acelasi loc, venind in intampinare si continuandu-si drumul in directii opuse; a se intalni; a se ajunge. 3) (despre limbi) A se influenta reciproc in urma unui contact, dand nastere unui idiom amestecat. /in + crucis

DIFUZA, difuzez, vb. I. 1. Tranz. A raspandi, a propaga o stire, o idee etc. (prin viu grai, prin presa, prin radio etc.). ♦ A distribui, a pune in vanzare o carte, o publicatie etc. 2. Tranz. A propaga, a raspandi, a imprastia in toate directiile sunete, lumina, caldura etc. ♦ Refl. Razele luminoase se difuzeaza cand trec printr-un corp translucid. 3. Intranz. (Despre moleculele unui corp) A patrunde in masa altui corp cu care se afla in contact. – Din fr. diffuser.



Copyright (C) 2004-2020 DEX online (http://dexonline.ro)