Rezultate din textul definițiilor
LUNATIC, -A, lunatici, -ce, adj. 1. (Despre oameni, adesea substantivat) Somnambul. ♦ (Despre somn, privire, mers etc.) De somnambul. ♦ (Rar) Care are vedenii; sperios, fricos. 2. (Rar) Fantastic, halucinant, ireal. ♦ Cu idei ciudate; cu manifestari bizare. 3. (Pop.) Nascut in aceeasi luna cu altul (si considerat in raport cu acesta). [Var.: lunatec, -a adj.] – Din lat. lunaticus, fr. lunatique.

LUNATIC ~ca (~ci, ~ce) si substantival 1) (despre persoane) Care este bolnav de somnambulism. 2) rar Care are halucinatii; halucinant. 3) Care are ciudatenii; zapacit. 4) rar Care este nascut in aceeasi luna cu altul. Frati ~ci. /<lat. lunaticus, fr. lunatique

CHURCHILL [tʃə:tʃil] 1. Fl. in Canada centrala; c. 2.000 km (de la izvoarele riului Beaver). Izv. din lacul cu acelasi nume din M-tii Stincosi; dupa ce strabate o serie de lacuri, formind numeroase cascade, se varsa in G. Hudson, la N de capul cu acelasi nume. Ingheata 8 luni pe an. Hidrocentrale. 2. Fl. in Canada, in E Pen. Labrador; 560 km. Se varsa in Oc. Atlantic printr-un estuar de 248 km lungime, dupa ce formeaza cascada Grand Falls de 110 m inaltime. Hidrocentrale. Vechiu nume: Hamilton.

SELENOSTAT, selenostate, s. n. Instrument care urmareste automat miscarile Lunii, trimitandu-i imaginea in aceeasi directie cu ajutorul unui sistem de oglinzi. – Din fr. selenostat.

CICLU s.n. 1. Serie, lant de fenomene, de stari etc., care se produc totdeauna in aceeasi ordine. ♦ Serie, numar de luni, de ani etc., dupa care se reproduc constant anumite fenomene in aceeasi ordine. ♦ Serie de productii literare, de opere stiintifice etc. cu tema comuna. 2. Lant inchis de atomi din molecula unei substante. 3. Totalitatea starilor succesive prin care trece un sistem fizic intr-o transformare ciclica. 4. Unitate de masura pentru frecventa (la v******i), reprezentand frecventa unei v******i cu perioada de o secunda. [Pl. -uri. / < lat. cyclus, cf. it. ciclo, fr. cycle, gr. kyklos – cerc].

SAROS s.n. Perioada de 18 ani, 11 zile si 8 ore dupa care eclipsele de Soare, de luna si mareele se repeta in aceleasi conditii. [< gr., lat., fr., engl. saros < cuv. asiro-babilonian].

SAROS s. n. perioada de 18 ani, 11 zile si 8 ore dupa care eclipsele de Soare, de luna si mareele se repeta in aceleasi conditii. (< fr. saros)

SAROS s. n. Perioada de 18 ani, 11 zile si 8 ore, dupa care se repeta, la aceleasi intervale si in aceeasi ordine, eclipsele de Soare si de luna. – Din fr. saros.

JANSSEN [ʒāsen], Jules (1824-1907), astronom si fizician francez. Intemeietorul Observatorului de astrofizica de la Meudon (1876). Contributii in analiza spectrala stelara si in studiul protuberantelor solare. A realizat, printre primii, fotografii ale Soarelui si cometelor; in 1904, a publicat „Atlasul fotografiilor solare”, cu peste 6.000 de imagini. Unul dintre craterele Lunii ii poarta numele. A descoperit (1868), in acelasi timp cu J.N. Lockyer, heliul, depistandu-i existenta in atmosfera solara.

SINODIC, -A, sinodici, -ce, adj. 1. Referitor la intervalul de timp dupa care se repeta aceeasi pozitie relativa a Pamantului, a Soarelui, a Lunii sau a unei planete. ◊ Perioada sinodica = interval in care se face rotirea completa a unui corp ceresc in jurul altul corp ceresc in miscare. luna sinodica = interval in care luna, aflata in una dintre fazele ei, face o miscare de rotatie completa in jurul Pamantului si revine in faza de la care a plecat. 2. Care apartine sinodului, privitor la sinod, care emana de la sinod; care face parte dintr-un sinod; sinodal, sinodicesc. – Din fr. synodique.

TOCA, toc, vb. I. 1. Tranz. A taia in bucati foarte marunte. 2. Tranz. Fig. (Fam.) A cheltui fara chibzuiala, a risipi bani, averi. ♦ A duce pe cineva la ruina, obligandu-l la cheltuieli nechibzuite; a face pe cineva sa saraceasca. 3. Intranz., Tranz. A bate, a ciocani, a lovi. ♦ Fig. A flecari, a sporovai. ◊ Expr. A-i toca cuiva la ureche (sau la cap) sau a toca pe cineva la cap = a spune mereu acelasi lucru, a bate pe cineva la cap cu acelasi lucru, a plictisi. A toca la verzi si uscate sau a toca cate-n luna si-n soare = a vorbi mult si fara rost. 4. Intranz. A bate toaca. ◊ Expr. Unde popa nu toaca = foarte departe. ♦ (Despre o arma) A bubui la intervale dese; a pacani. ♦ (Despre pasari) A produce un zgomot caracteristic prin lovirea repetata a celor doua parti ale ciocului. – Din lat. *toccare.

DINTRE prep. 1. (Introduce un atribut care arata locul ocupat de cineva sau de ceva intre doua sau mai multe obiecte) Care se afla intre..., in mijlocul... Spatiul dintre pat si masa. ♦ (Introduce un complement care arata punctul de plecare) Din mijlocul... Iese luna dintre nori. 2. (Introduce un atribut care arata detasarea unui obiect din mijlocul mai multora de acelasi fel) Printre, intre, din. Dintre sute de elevi. 3. (Introduce un atribut exprimand o corelatie sau o alternanta) Intre. Raportul dintre parte si intreg. 4. (Introduce un atribut care indica rastimpul dintre doua momente cunoscute) Situat intre.. Momentul dintre noapte si zi. 5. (Introduce un atribut care exprima un raport de reciprocitate) Care exista intre... S-au intarit legaturile dintre ei.De4 + intre.

CICLU1 s. n. 1. succesiune, sir de fenomene, de stari, de manifestari care se produc in cadrul unui proces repetabil totdeauna in aceeasi ordine. ♦ teoria ~ ului istoric = teorie care sustine ca procesul istoric se desfasoara in cerc inchis, printr-o „vesnica intoarcere”. ◊ serie, numar de luni, ani etc. dupa care se reproduc constant anumite fenomene. ◊ serie de productii literare, muzicale, de opere stiintifice etc. avand o tema comuna. 2. lant inchis de atomi din molecula unei substante. 3. ansamblu de valori succesive luate de o marime periodica in timpul unei perioade. ♦ ~ pe secunda = hert; ~ de productie = perioada in decursul careia obiectele muncii trec prin toate fazele procesului de productie, pana la stadiul de produs finit; (agr.) perioada de la pregatirea terenului pana la recoltarea, livrarea sau depozitarea productiei. (< fr. cycle, lat. cyclus)

TIMP1 ~uri n. 1) filoz. Categorie filozofica care desemneaza durata, succesiunea si simultaneitatea proceselor. 2) Interval dintre doua momente masurat in secunde, minute, ore, zile, saptamani, luni, ani, decenii, secole, milenii, perioade, ere. 3) Perioada cat dureaza ceva; durata; vreme. ◊ Catva ~ o perioada scurta. Tot ~ul mereu; intruna. Cu ~ul cu incetul; treptat. In acelasi ~ concomitent; simultan. 4) pop. Moment oportun; imprejurare potrivita pentru o actiune; prilej; ocazie. La ~.(Toate) la ~ul lor (toate) la momentul potrivit. 5) Perioada determinata istoric; epoca. ◊ Pe ~uri demult; candva. 6) Stare meteorologica intr-o perioada data (intr-o anumita regiune); vreme. ~ ploios. 7) lingv. Categorie gramaticala specifica verbului, prin care se exprima momentul in care are loc actiunea. /<lat. tempus, ~oris

ALEXANDRESCU, Grigore (1810-1885, n. Tirgoviste), poet roman. Membru al Societatii Filarmonice. Unionist. Sensibil, reflesiv, dar in acelasi timp, lucid si ironic, este influentat in poezia sa de spiritul secolului luminilor si de cel revolutionar pasoptist. Meditatii si elegii romantice si preromantice, animate de elanuri umanitare si patriotice („Anul 1840”, „Umbra lui Mircea. la Cozia”, „Rasaritul lunii. La Tismana”). Lirica e*****a („Eliza”), de interogatie si atmosfera meditativa. A ilustrat decisiv specii literare ca fabule („Toporul si padurea”, „Dreptatea leului”, „Boul si vitelul”) si epistola („Epistola catre Voltaire”, „Satira. Duhul meu”), anticipind satira eminesciana prin gravitate si ironie. Proza („Memorial de calatorie”), culegere de folclor oltenesc, traduceri si imitatii dupa Florian, Tasso, Voltaire.

RASCA, com. in jud. Suceava, situata in zona de contact a Subcarpatilor Neamtului cu prelungirile NE ale m-tilor Stanisoarei, pe cursul superior al raului Rasca; 5.245 loc. (2005). Expl. si prelucr. lemnului (cherestea). In satul R. se afla manastirea cu acelasi nume (de calugari), cu biserica Sf. Nicolae, ctitorie din 1540-1542 a domnului Petru Rares, cu fresce executate in 1551-1552 de pictorul grec Stamatello Cotronas. In interior se pastreaza un valoros tablou votiv infatisandu-l pe ctitor cu familia lui. Chiliile actuale dateaza din 1821-1842. iar pridvorul bisericii a fost adaugat in perioada 1611-1617. Ansamblul monahal a fost renovat in 1972 si 1991. In 1844, la aceasta manastire a fost trimis in surghiun de catre domnul Mihail Sturdza, timp de sase luni, Mihail Kogalniceanu. Biserica Sf. Gheorghe (1790, renovata in 1898 si 1925), in satul Buda.

Amphitryon (sau Amphitruo), fiul lui Alcaeus si sotul Alcmenei (v. si Alcmene). In timp ce Amphitryon era plecat sa lupte cu teleboenii, Zeus, imprumutindu-i infatisarea, s-a unit cu Alcmene. In aceeasi noapte s-a reintors si Amphitryon. Din dubla unire cu Zeus si cu sotul ei, Alcmene a nascut doi fii: pe Heracles si pe Iphicles. La interventia lui Zeus, Amphitryon a iertat-o pe Alcmene. Pentru a-si recunoaste insa fiul adevarat, si imboldit de Hera, se spunea ca ar fi introdus in incaperea in care se aflau copiii doi serpi. La vederea lor Iphicles s-a tras inapoi ingrozit. Heracles in schimb, desi in virsta de numai 10 luni, i-a sugrumat, dovedindu-si prin aceasta originea divina. La inceput Amphitryon l-a crescut pe Heracles in casa sa. Mai tirziu temindu-se de forta eroului, a cautat sa-l indeparteze, trimitindu-l la tara sa-i pazeasca cirezile de vite. Amphitryon a murit luptind alaturi de Heracles impotriva lui Erginus, regele din Orchomenus.



Copyright (C) 2004-2020 DEX online (http://dexonline.ro)