Rezultate din textul definițiilor
acoper, a -i v. tr. (lat. ac-co-operire, cooperire, a acoperi; it. coprire, vpv. pg. cobrir, npv. kurbi, fr. couvrir, sp. cubrir.El sau ei acopere [est], el sau ei acopera [vest], sa acopere. V. des-coper, opercul). Pun un lucru peste altu ca sa-l ascund, ca sa-l conserv, ca sa-l ornez: a acoperi o casa cu trestie, zapada acopere cimpu, cimpu e acoperit de zapada, casa e acoperita cu sindila, florile acopereau cimpu. Fig. Apar, protejez: acoper un loc. Ascund, tainuesc: imi acoper planurile. Scuz, justific: acoper o greseala. V. refl. Ma imbrac, imi pun palaria. Fig. Ma acoper de glorie, de rusine. Ceru se acopere [!], se intuneca. – Vechi coper si inacoper. Azi in est si acuper, in vest si coper, in nord acopar.

INZAPEZI, inzapezesc, vb. IV. Tranz. si refl. A (se) acoperi cu zapada; a deveni sau a face sa devina impracticabil din cauza zapezii; a (se) troieni, a (se) introieni. ♦ (Despre vehicule; p. ext. despre calatori) A (se) imobiliza, a (se) infunda in zapada. – In + zapada.

INZAPEZIT, -A, inzapeziti, adj. (Despre drumuri sau locuri) Care este acoperit cu zapada; care a devenit impracticabil din cauza zapezii; troienit, introienit. ♦ (Despre vehicule; p. ext. despre calatori) Care este imobilizat, infundat, blocat in zapada. – V. inzapezi.

OCHI2, ochesc, vb. IV. 1. Intranz. A potrivi o arma la ochi pentru ca proiectilul sa nimereasca tinta; a fixa linia de ochire a unei arme; a lua tinta, a tinti. ♦ Tranz. A tinti pe cineva sau ceva cu o arma; p. ext. a lovi tinta cu un proiectil. 2. Tranz. A urmari, a fixa cu privirea, a descoperi pe cineva (printre mai multe persoane) cu o anumita intentie; a(-si) pune ochii pe cineva. ♦ A remarca, a observa (dintr-un grup mai mare) un obiect necesar (pentru a si-l insusi sau a se folosi de el); a-si fixa privirea asupra unui obiect. ♦ A privi cu insistenta, cu atentie, cu interes; a cerceta. ♦ A distinge cu privirea, a zari, a observa. ♦ A cerceta cu privirea, a scruta. 3. Refl. unipers. (Reg., despre intinderi acoperite de zapada) A face din loc in loc pete, ochiuri (negre sau de verdeata) prin topirea zapezii. – Din ochi1.

POSPAI s. n. Pulbere fina de faina care se formeaza in timpul macinatului si care se depune pe pereti si pe toate obiectele din moara; p. gener. pulbere alba, strat subtire (mai ales de zapada) care acopera un obiect. ♦ Fig. Superficialitate, spoiala (dovedite in efectuarea unei munci). – Din ngr. paspali, scr. paspalj.

NINS, -A, ninsi, -se, adj. acoperit de zapada. ◊ Expr. (A fi) nins de ani (sau de vreme) = (a fi) batran, cu parul alb. ♦ Fig. Carunt. – V. ninge.

SANIUS, saniusuri, s. n. 1. Loc in panta, acoperit cu zapada, unde se dau copiii cu saniutele; derdelus. 2. Faptul de a se da cu saniuta. ◊ Loc. adv. De-a saniusul = lunecand cu sania (sau ca sania). [Pr.: -ni-us] – Sanie + suf. -us.

omat (-meti), s. m.zapada. Sl., cf. sl. omesti, ometą „a arunca”, rus. omet „morman”, sb. omet „maturat” (Miklosich, Slaw. Elem., 33; Cihac, II, 210; Conev 37), cf. namete.Der. omata, vb. (a ninge); omatos, adj. (cu zapada); omatuta, s. f. (planta, Leocoium vernum); (in)ometi, vb. (a acoperi cu zapada); ometita, s. f. (fulg de zapada; praf de faina), din sb. umetica (Candrea).

zapada (-pezi), s. f. – Nea, omat. Sl. zapadu „cadere” (Miklosich, Slaw. Elem., 23; Cihac, II, 211; Conev 38), cu sensul propriu din rom. (Philippide, II, 80), cf. bg. zapad „Apus”. – Der,. inzapezi (var. inv. zapazi), vb. (a se acoperi cu zapada; a bloca cu zapada un drum); zapados, adj. (cu zapada).

BERNINA, grup muntos cristalin in Alpii Retici, la granita Elvetiei cu Italia. Alt. max.: 4.049 m. acoperit cu zapezi vesnice si ghetari. Prin pasul B., la 2.323 m alt. trece c. f. electrica Merano-St. Moritz.

BOREAS (in mitologia greaca), personificarea vintului de nord. Fiul unui titan si al zeitei zorilor, Eos. Este reprezentat ca un batrin posac, cu parul si barba acoperite de zapada, invesmintat cu o haina lunga, fluturind pe el.

CHIMBORAZO [cimboraso], vulcan stins in C********a Real (Anzii Ecuadorieni), alcatuit din trahite si acoperit de zapezi persistente si ghetari. Alt.: 6.310 m.

carunt, -a adj. (lat. canutus, ca marunt d. minutus; it. canuto, fr. chenu). Cam albit, pe jumatate alb de batrineta [!]: om, par carunt. Fig. acoperit de zapada: munti carunti.

ROBSON [robsn], cel mai inalt varf din M-tii Stancosi canadieni, acoperit cu zapezi vesnice si ghetari. Alt.: 3.954 m. Cucerit in 1913 de o expeditie formata din exploratorii A. Mac Carthy, W. Foster si Conrad Kain.

NAMETI, pers. 3 nameteste, vb. IV. Tranz. (Pop.) A acoperi cu multa zapada; a troieni, a inzapezi. [Var.: nemeti vb. IV] – Din namete.

NAMETIT, -A, nametiti, -te, adj. (Pop.) acoperit cu multa zapada; troienit, inzapezit. – V. nameti.

NEIOS, -OASA, neiosi, -oase, adj. (Inv. si reg.) acoperit cu (multa) zapada; in care a nins mult. – Nea2 + suf. -os.

NINGE, pers. 3 ninge, vb. III. Intranz., impers. 1. A cadea zapada. ◊ Expr. (Parca) ii tot ninge si-i ploua (intruna), se spune despre o persoana vesnic nemultumita, posomorata. A-i ninge in barba (sau pe cap, in par) = a incarunti. ♦ Tranz. A acoperi ceva cu zapada. 2. A cadea ca fulgii de zapada; a cerne. ♦ Tranz. A lasa sa cada (ca fulgii de zapada). – Lat. ningere.

zapada s. 1. (MET.) nea, ninsoare, omat. (A nins si ~ acopera campia.) 2. (CHIM.) zapada de bioxid de carbon = gheata uscata.

A SE INZAPEZI ma ~esc intranz. 1) (despre drumuri sau terenuri) A se acoperi cu multa zapada. 2) (despre vehicule sau calatori) A se impotmoli in zapada; a se troieni. /in + zapada

TROIENI, troienesc, vb. IV. Tranz. 1. A acoperi cu troiene (de zapada); a inzapezi, a nameti. ♦ Refl. A ramane in mijlocul zapezii; a se inzapezi. 2. A acoperi un obiect ingramadind ceva peste el; a forma gramezi, mormane; a ingramadi, a aduna ceva la un loc. [Pr.: tro-ie-] – Din troian1.

TROIENIT, -A, troieniti, -te, adj. acoperit cu troiene (de zapada); inzapezit. [Pr.: tro-ie-] – V. troieni.

CHOMOLUNGMA [tʃomolungma], virf si masiv muntos in Himalaya, situat la granita dintre Nepal si China. Alcatuit din gnaise si granite si acoperit de ghetari si zapezi persistente. Alt. max.: 8.848 m, cel mai inalt virf al planetei, cucerit la 29 mai 1953 de neozeelandezul Edmund Hillary si nepalezul Tenzing Norgay din expeditia britanica a lui J. Hunt. Mai este cunoscut si sub denumirea Everest, data in cinstea lui sir George Everest. Parc national nepalez.

SANDWICH DE SUD (SOUTH SANDWICH [sauθ sænduitʃ]), arh. britanic, de origine vulcanica, nelocuit, situat in S Oc. Atlantic in apropierea coastelor Antarctidei, la 2.170 km ESE de capul Horn; dependent ad-tiv de ins. Falkland; 311 km2. Alt. max.: 1.372 m. acoperit de gheata si zapada. Descoperit de James Cook in 1775.

COROPUNA, Nevado de ~, vf. in Anzii peruvieni (C********a Occidental), la NV de Arequipa. Alt.: 6.425 m. Vulcan stins, acoperit la peste 5.800 m cu zapezi vesnice.

covor n., pl. oare (rus. kovior [scris kover], rut. koverci, id. V. coverga 1). Tesatura groasa tunsa de asternut pe jos ori de atirnat de parete [!]. Fig. Lucru care acopere [!]: covor de iarba, de zapada. V. tol, carpeta.

A IMPANZI ~esc tranz. 1) A acoperi asemenea unei panze. Fulgii de zapada au ~it campia. 2) (regiuni, tinuturi, tari) A cuprinde in intregime; a invada. 3) A face sa se impanzeasca. /in + panza

POPOCATEPETL (in azteca: „muntele care fumega”), vulcan activ in Mexic (statul Puebla), in S Pod. Mexican, sa 65 km SE de Ciudad de Mexico. Alt.: 5.452 m. Craterul are o circumferinta de 820 m si o adancime de 76 m. Intre 3.800 si 4.560 m, versantii sunt acoperiti cu strjari si pini, iar mai sus sunt zapezi persistente si ghetari. Eruptii cunoscute din sec. 16, apoi in anii 1802, 1947, 1994, 1996. Emite permanent fum si vapori de sulf, de unde i se trage si numele. Pe versantii vulcanului se afla 14 manastiri ridicate la inceputul perioadei coloniale spaniole, cu rol major in convertirea la crestinism a populatiilor indigene. Fac parte (din 1994) din patrimoniul cultural universal.

A SE OCHI pers.3 se ocheste intranz. (despre suprafete de teren inzapezite) A se acoperi cu ochiuri negre sau ochiuri de verdeata (in urma topirii zapezii); a face ochiuri. /Din ochi

A NINGE pers. 3 ninge 1. intranz. A cadea zapada. Peste noapte a nins. ◊ Ploua-ninge, drumul nu sta se spune pentru a sublinia, ca viata nu se intrerupe orice s-ar intampla. Ii tot ninge si-i ploua (intruna) se spune despre cineva care este mereu nemultumit. 2. tranz. 1) A acoperi cu ninsoare. 2) fig. A acoperi cu par carunt. 3) fig. A lasa sa cada (ca fulgii de zapada). /<lat. ningere

GIULGIU ~ri n. 1) Bucata de panza foarte subtire si fina; lintoliu. 2) Bucata de panza subtire cu care se acopera mortul; lintoliu. 3) fig. Material intins uniform pe o suprafata; strat; patura. ~ de zapada. /<ung. gyolcs

KARAKORUM (KARAKORAM) 1. Sistem muntos in Asia Centrala, in NE Pakistanului, la granita cu China si India, intre extremitatea de NV a M-tilor Himalaya la S si M-tii Kunlun la E. Lungime: c. 800 km. Alt. medie: 6.000 m; alt. max.: 8.611 m (vf. K2, al doilea din lume dupa vf. Chomolungma). Puternic fragmentat de vai adanci si inguste; culmi cu ghetari (Siachen, Baltoro, Batura) si cu zapezi persistente. Sunt alcatuiti din trei culmi paralele, formate din granite, gnaisuri, roci sedimentare si metamorfice. Versantul sudic este acoperit de paduri pana la 3.500 m, iar pe cel nordic vegetatia este slab dezvoltata. 2. Localitate in Mongolia, la poalele muntilor Hangai-Changajn Nuruu (pe cursul superior al raului Orkhon). Capitala a Imperiului Mongol (1220-1260), fundata de Genghis-Han. Sit arheologic descoperit in 1889; sapaturile incepute in 1948 au scos la iveala bogate sanctuare ale samanilor si numeroase sculpturi in piatra.

POLEI1, poleiuri, s. n. Strat subtire de gheata, continuu si neted, care acopera uneori portiuni din suprafata solului, arborii sau obiectele care se afla in aer liber si care este format prin inghetarea apei provenite din ploaie sau din topirea zapezii. ♦ Fig. Stralucire, lustru, luciu. ♦ (Reg.) Promoroaca, chiciura. – Din polei2 (derivat regresiv).

BRUMA ~e f. Strat subtire care se depune pe pamant, pe plante si pe alte obiecte din natura, constand din cristale mici de zapada formate in noptile reci (de toamna) prin inghetarea vaporilor de apa din atmosfera. ◊ Batut de ~ a) inghetat in urma brumei; b) albit; incaruntit. 2) Strat fin alburiu care acopera unele fructe sau unele plante. 3) fig. Cantitate mica (de ceva); pic. ~ de invatatura. [G.-D. brumei] /<lat. bruma

BRUMA, brume, s. f. 1. Cristale de zapada care se formeaza noaptea (in anotimpurile de tranzitie) prin inghetarea vaporilor de apa din atmosfera si care se depun pe plante, pe sol, pe obiecte. 2. (Pop.) Chiciura. 3. Strat fin, alburiu, care acopera unele fructe (sau plante). 4. Fig. Cantitate mica de... – Lat. bruma.

INUNDATIE, inundatii, s. f. Faptul de a inunda; acoperire a unei portiuni de uscat cu o mare cantitate de apa (provenita din revarsarea apelor, din ploi); cantitate mare din apa raurilor sau a fluviilor revarsata peste maluri, datorita cresterii debitului de apa in urma topirii bruste a zapezilor sau a abundentei ploilor. – Din fr. inondation, lat. inundatio.

MAZARICHE s. f. I. Nume dat mai multor specii de plante furajere din familia leguminoaselor: a) planta agatatoare cu frunze perechi, terminate cu un carcel, si cu flori rosii, galbene sau violete (Vicia dumetorum); b) Planta cu flori de culoare violet-deschis, cu frunze terminate printr-un varf tepos (Vicia lathyroides); c) borceag; d) planta cu tulpina inalta acoperita cu perisori si cu flori de culoare violeta (Vicia villosa); e) planta cu frunzele compuse si cu florile de culoare alba (Vicia pannonica); f) bob1. ◊ Compus: mazariche-neagra sau mazarichea-cucului = orastica. II. Precipitatie atmosferica sub forma de bobite de zapada sau de gheata, care cade in timpul iernii. III. (Med.) Cisticercoza. [Var.: (reg.) mazeriche s. f.] – Din mazare.

ciobota f., pl. e (rut. cobit, gen. cobota; rus. ceboty, ciobote de marochin, d. tat. cabata, care vine d. pers. [de unde si turc.] cabatan, ciobote mari; it. ciabatta, incaltaminte uzata, pv. sabata, fr. savate, picard chavate, sp. zapata). Mold. Cizma, incaltamint care acopere [!] picioru pina la genunchi. Fig. Iron. Om igno-rant [!], tureatca. (Pina pe la 1848, mai toti bar-batii [!] purtau ciobote. Azi poarta mai mult taranii, jidanii batrini, soldatii calari si mai rar cei pe jos. In Ungaria si partile ve-cine [!] ei, poarta si tarancele. Orasenii poarta ghete, pe care le vira in galosi cind e noroi si in sosoni cind e zapada sau numai ger). In Mold. nord. cibota si ciubota. In Munt. cioboata, cizma sau gheata grosolana.



Copyright (C) 2004-2020 DEX online (http://dexonline.ro)