Dex actor de film

DUBLURA, dubluri, s. f. 1. Actor, cantaret etc. care inlocuieste intr-un spectacol pe titularul rolului. ♦ Persoana care inlocuieste un actor de film in scenele periculoase, la unele repetitii, cand se regleaza lumina pentru filmare etc. 2. Tesatura (subtire), vatelina, vata, blana etc. care serveste la captusirea unui obiect de imbracaminte. – Din fr. doublure.

CASCADOR, -OARE s. m. f. 1. persoana special antrenata care se substituie unui actor de film, in scenele cu actiune periculoasa. 2. acrobat care executa serii de cazaturi si sarituri. 3. (fam.) persoana cu o conduita usuratica. (< fr. cascadeur)

CASH [kæʃ], Johnny (1932-2003), cintaret, actor de film si compozitor american. Reprezentant de seama al genului „country” pe care l-a facut cunoscut in intreaga lume.

FOTOGENIC ~ca (~ci, ~ce) 1) (despre persoane) Care poseda o aparenta placuta pe fotografie sau in film. actor ~. 2) Care impresioneaza bine o placa fotografica. Claritate ~ca. /<fr. photogenique

DUBLAT, -A, dublati, -te, adj. 1. (Aproximativ) de doua ori mai mare sau mai mult; indoit (II). 2. (Despre obiecte de imbracaminte, de incaltaminte) Captusit cu alt material. 3. (Despre actori) inlocuit in unele scene de alt actor. ♦ (Despre filme) Cu dialogul din coloana sonora originala inlocuit cu o versiune tradusa oral. – V. dubla.

DUBLURA ~i f. 1) actor care inlocuieste interpretul titular al rolului intr-o piesa de teatru. 2) Persoana care inlocuieste actorul de film in scenele periculoase; cascador. 3) Captuseala la o haina. /<fr. dublure

DISTRIBUTIE ~i f. 1) v. A DISTRIBUI. 2) Mod in care sunt repartizate rolurile intr-o piesa de teatru sau intr-un film. 3) Totalitate a actorilor care joaca intr-o piesa de teatru sau intr-un film. 4) tehn. Totalitate a organelor unei masini, care comanda automat efectuarea diferitelor faze de functionare a masinii. 5) lingv. Totalitate a pozitiilor unui element in cadrul unor contexte variate. [Art. distributia; G.-D. distributiei; Sil. -ti-e] /<fr. distribution, lat. distributio

CASTING s. n. 1. concurs sportiv in care participantii au dreptul la un numar de aruncari la tinta cu lanseta. 2. selectare a actorilor pentru un film, spectacol, emisiuni televizate. (< engl. casting)

DISTRIBUTIE s. f. 1. distribuire; repartitie. ◊ felul cum sunt repartizate rolurile unei piese, ale unui film etc.; totalitatea actorilor dintr-o piesa de teatru, dintr-un film etc. 2. (fiz.) modul cum sunt repartizate elementele mai multor multimi (electroni, atomi, molecule) dupa valorile posibile ale unei marimi caracteristice (viteza, energie etc.). 3. dirijarea si repartizarea spre consumatori a unui fluid, flux de energie etc. 4. totalitatea organelor unei masini care comanda automat diferite faze de functionare ale acesteia. 5. (lingv.) ansamblul pozitiilor pe care un element (sunet, morfem) il poate ocupa intr-un cuvant sau intr-o fraza. (< fr. distribution, lat. distributio)

filmOGRAFIE s. f. 1. catalog de filme realizate de un producator, de un regizor sau de un actor. 2. colectie de filme reunite pe baza unui criteriu. (< fr. filmographie)

ASTAIRE [əsteər], Fred (pseud. lui Frederik E. Austerlitz) (1899-1987), dansator, coregraf si actor american de film. Remarcabile creatii si performante coregrafice, in stil step, cu contributii la dezvoltarea mijloacelor de expresie ale genului („Divortul vesel”, „Farandola”, „Swing”, „Hanul melodiilor”, „Muzica nostima”).

BOGART [bɔgɔ:t], Humphrey (1899-1957), actor american de film. Creatorul unor personaje carora le confera gravitate dramatica in cadrul unui repertoriu vast si divers („Soimul maltez”, „Casablanca”, „Key Largo”, „Revolta de pe Caine”, „Calea cea grea”).

BOURVIL [burvil] (pseud. lui Andre Raimbourg) (1917-1970 ), actor francez de film. Roluri comice, cu marcata tenta dramatica („Strabatind Parisul”, „Oglinda cu doua fete”, „Prostanacul”, „Creierul”).

BRYNER [brainə], Yul (1915-1985), actor american de film. Roluri principale in „Cei sapte magnifici”, „Taras Bulba”, „Batalia de pe Neretva”.

CIOBANU, Ilarion (1931-2008, n. Tighina), actor roman de film. Joc incisiv, natural („Setea”, „Rascoala”, „Columna”, „Ultimul cartus”).

KARLOFF, Boris (pe numele adevarat William Henry Pratt) (1887-1969), actor american de film, de origine britanica. Stabilit in S.U.A. (1917). Succesul obtinut cu rolul monstrului din „Frankenstein” l-a cantonat in genul filmelor de groaza si suspans („Mumia”, „Mireasa lui Frankenstein”, „Viata secreta a lui Walter Mitty”).

HACKMAN [hækmən], Gene (n. 1930), actor american de film. Inzestrat cu o deosebita capacitate de a intruchipa, in cele mai mici detalii emotionale, oameni obisnuiti („Nu am cantat niciodata pentru tata”, „Conversatia”, „Principiul dominoului”, „De doua orin intr-o singura viata”, „Firma”). Premiul Oscar: 1971 („Filiera”), 1992 („Necrutatorul”).

DEAN [di:n], James (pe numele adevarat J. Byron) (1931-1955), actor american de film. Lanseaza tipul rebelului, al nonconformistului, cristalizand nelinistea si stilul de comportament al unei generatii („La est de eden”, „Rebel fara cauza”, „Uriasul”).

COOPER [cu:pə], Gary (1901-1961), actor american de film. A creat cu mare autenticitate rolul „cavalerului din Vest” („Adio arme”, „Sergentul York”, „Cui ii bate ceasul”, „La amiaza”, „Vera Cruz”).

RENO, Jean (n. 1948), actor francez de film. Cu aptitudini egale pentru drama si comedie este protagonistul unor filme campioane de box-office, cucerind simpatia publicului cu statura-i desirata, chipul ursuz si mutismul programat („Marele albastru”, „Leon”, „Vizitatorii”).

RAFT [ræft], George (1903-1980), actor american de film. Cel mai rapid dansator de Charleston din lume devine pe ecran unul dintre cei mai celebri gangsteri ai anilor ’30 din sec. 20 („Scarface”).

IRONS [aiənz], Jeremy (n. 1948), actor britanic de film. Datorita calitatilor sale fizice (silueta eleganta, paloare romantica), intruchipeaza in special tipul gentlemanului perfect, devastat insa de obsesii si patimi necontrolate („Logodnica locotenentului francez”, „Dragostea lui Swann”, „Misiunea”, „Iubire imaginabila”, „Casa spiritelor”, „Frumusete furata”). Premiul Oscar: 1990 („Misterul familiei von Bullow”).

ROBINSON [robinsn], Edward G. (pseud. lui Emanuel Goldenberg) (1893-1973, n. Bucuresti), actor american de film. Vedeta a cinematografului hollywoodian interbelic, cand se specializeaza in roluri de gangsteri a caror furie necontrolata incearca sa o justifice psihologic („Micul Cesar”, „Orasul fara legi”, „Dubla existenta a doctorului Clitterhouse”). Memorii. Premiul Oscar onorific: 1973.

SAVALAS, Telly (Aristotie) (1924-1994), actor american de film. Notorietate internationala datorata politistului Theo Kojak interpretat in serialul TV cu acelasi nume, personaj ce isi pune amprenta asupra prestatiilor sale cinematografice („Pancho Villa”, „Comoara din Atena”, „Detectiv la Hollywood”).

REEVES [ri:vz], Keanu (n. 1964), actor american de film. Supervedeta a generatiei sfarsitului de mileniu, apreciata pentru ambiguitatea si misterul personajelor interpretate („Un Idahoo doar al meu”, „Micul Buddha”, seria „Matrix”).

GENERIC, -A adj. Apartinand unei categorii, unui gen. ♦ (P. ext.) Care cuprinde cazurile asemanatoare. // s.n. Parte a unui film care prezinta numele actorilor si al realizatorilor. [< fr. generique].

actor s. m. artist care interpreteaza roluri in piese de teatru sau in filme. (< fr. acteur, lat. actor)

DISTRIBUTIE s.f. 1. Distribuire. ♦ Felul cum sunt repartizate rolurile unei piese, ale unui film etc.; (p. ext.) totalitatea actorilor dintr-o piesa de teatru. 2. Totalitatea organelor unei masini care comanda automat diferite faze de functionare ale acesteia. 3. (Lingv.) Ansamblul pozitiilor pe care un element (sunet, morfem) il poate ocupa intr-un cuvant sau intr-o fraza. [Gen. -iei, var. distributiune s.f. / cf. fr. distribution, lat. distributio].

MIXAJ s.n. Inregistrare simultana pe banda sonora a unui film a diverselor sunete (vorbirea actorilor, muzica etc.). ♦ (p. ext.) Amestec de orice natura. [< fr. mixage].

STUNT MAN s.m. (Cinem.) Acrobat expert in salturi mortale, caderi spectaculoase, sarituri etc. care dubleaza actorii sau apare in figuratia filmelor de aventuri. [Pron. stant men. / < engl., it., fr. stunt man].

STUNT MAN [Pron.: stant men] s. m. (cinem.) acrobat expert in salturi mortale, caderi spectaculoase, sarituri etc., care dubleaza actorii sau apare in figuratia filmelor de aventuri. (< engl. stunt man)

ALBULESCU, Mircea (n. 1934, Bucuresti), actor roman de teatru si film. Interpret al unor eroi cu caracter puternic (piese: „Danton”, „Generoasa fundatie”, „A treia teapa”; filme: „Cursa”, „Inghititorul de sabii”).

ANTONIU, Costache (1900-1979, n. Tiganasi, jud. Iasi), actor de teatru si de film roman. Prof. univ. la Bucuresti. Roluri de compozitie in comedie si drama pe scena Teatrului National din Bucuresti, in piese de Caragiale, Cehov, M. Sebastian. Roluri in filme („O scrisoare pierduta”, „Darclee”, „Padurea spinzuratilor”).

BESOIU, Ion (n. 1931, Sibiu), actor roman de teatru si film. Joc dinamic, disponibilitate in registrul comic, cit si in cel liric. Roluri in teatru: „Livada cu visini” si in film: „Rascoala”, „Mihai Viteazul”.

BLIER [blie], Bernard (1916-1990), actor francez de teatru si film. A interpretat o gama complexa de roluri de la drama la comedie („Noaptea amintirilor”, „Marile familii”, „Un idiot la Paris”).

BOYER [boaie], Charles (1897-1978), actor american de origine franceza. filme in care a creat tipul seducatorului romantic, fatal („Mayerling”, „Contesa Walewska”).

BURTON [bə:tn], Richard (1925-1984), actor englez de teatru si film. Temperament dramatic vibrant si comunicativ in registrul patetic sau comic in teatru (in piese de Shakespeare, Albee, Osborne) si in film („Priveste inapoi cu minie”, „Noaptea iguanei”, „Femeia indaratnica”, „Becket”, „Cui i-e frica de V******a Wollf?”, „Comediantii”, „Absolvirea”).

CARAMITRU, Ion (n. 1942, Bucuresti), actor roman de teatru si film. Disponibilitati in registrul interiorizat, subtil (in teatru: „Hamlet”, „Leonce si Lena”, „Azilul de noapte”; in film: „Comoara din Vadul Vechi”, „Diminetile unui baiat cuminte”, „Luchian”).

CERKASOV, Nicolai Konstantinovici (1903-1966), actor rus de teatru si film. A interpretat cu mare forta expresiva roluri de compozitie („Alexandru Nevski”, „Ivan cel Groaznic”, „Don Quijote”).

CHAPLIN [tʃæplin], Sir Charles Spencer (1889-1977, n. Londra), actor, regizor si producator de film englez. Indelungata activitate in cinematografie (debut 1914). Creator al celebrului Charlot, personaj comic si in acelasi timp tragic, simbol al omului simplu in lupta cu viata. Comedii cu substrat de polemica sociala („Piciul”, „Goana dupa aur”, „Luminile orasului”, „Dictatorul”, „Timpuri Noi”, „Luminile rampei”, „Un rege la New York”).

CONSTANTIN, George (1933-1994, n. Bucuresti), actor roman de teatru si film. Talent robust, cu largi posibilitati interpretative in repertoriul romanesc si universal (Camil Petrescu, H. Lovinescu, Shakespeare, Shaw, Pirandello, Cehov). Roluri de filme („Procesul alb”, „Reconstituirea”, „Cu miinile curate”, „Burebista”).

COTESCU, Octavian (1931-1985, n. Husi), actor roman de teatru si film. Joc laconic, expresiv, nuantat (in teatru: „Prostii sub clar de luna” de T. Mazilu, „Unchiul Vania” de Cehov, „O scrisoare pierduta” de Caragiale, „Tartuffe” de Moliere; in film: „Operatiunea Monstrul”, „Ion -blestemul pamantului, blestemul iubirii”).

RABAL, Francisco (1925-2001), actor spaniol de teatru si film. Intr-o cariera de o jumatate de sec., se impune ca june-prim in filmele marilor regizori ai anilor ’50-’60 („Nazarin”, „Viridiana”, „Eclipsa”) din sec. 20 pentru ca la maturitate sa exceleze in roluri de personaje „originale” uneori malefice („Evanghelia miracolelor”, „Goya la Bordeaux”).

COZOROCI, Gheorghe (1933-1993, n. Iasi), actor roman de teatru si film. Dictie impecabila, joc sobru, incisiv (in teatru: „Becket” de Anouilh, „Danton” de Camil Petrescu, „Tineretea lui Moromete” de M. Preda; in film: „Partea ta de vina”, „Patima”, „Clipa”, „Stefan cel Mare – Vaslui 1475”).

REBENGIUC, Victor (n. 1933, Bucuresti), actor roman de teatru si film. Prof. univ. la Bucuresti. Intuitie, sensibilitate, sobrietate, autoritate sunt caracteristicile unei cariere de lunga durata care alterneaza drama cu comedia. Creeaza personaje memorabile pe scena („Un tramvai numit dorinta”, „Furtuna”, „Sase personaje in cautarea unui autor”) si pe ecran („Padurea spanzuratilor”, „Morometii”, „Niki Ardelean colonel de rezerva”).

CYBULSKI [tibulschi], Zbigniew (1927-1967), actor polonez. Se afirma in filmele lui A. Wajda, imprimind personajelor interpretate o neliniste grava („Generatia”, „Cenusa si diamant”, „Inocentii fermecatori”, „Cu toata viteza inainte”).

LANCASTER [lænkəstər], Burt (pe numele adevarat Stephen Burton Lancaster) (1913-1994), actor american de teatru si film. A debutat in 1946 in filmul „Ucigasii”. Aspectul atletic si zambetul fermecator, la care se adauga o mare expresivitate artistica, il consacra ca vedeta in aproape in toate genurile de film, de la cele de suspans si de aventura („Vera Cruz”, „Profesionistii”), pana la drame psihologice („Omul care aduce ploaia”, „Trapez”, „Aeroportul”, „Ghepardul”, „Grup de familie intr-un interior”, „Pasararul din Alcatraz”). Roluri in seriale TV („Moise”, „Marco Polo”, „Logodnicii”). Premiul Oscar: 1960 („Elmer Gantry”).

REPAN, Alexandru (n. 1940, Bucuresti,) actor roman de teatru si film. Creatii memorabile in teatru („Hamlet”, „Karamazovii”, „Craii de Curte Veche”, „Jocul vietii si al mortii in desertul de cenusa”). Roluri in film („Cantemir”, „Rochia alba de dantela”).

REDFORD [redfə:d], Robert (n. 1937), actor si regizor american de film. Interpret extrem de charismatic al unor personaje puternice si adesea solitare, capabile insa de tandrete si gingasie („Butch Cassidy si Sundance Kid”, „Marele Gatsby”, „Imblanzitorul de cai”). Sustinator al cinematografului independent pentru care creeaza Institutul si festivalul de la Sundance. Premiul Oscar pentru film si regie: 1981 („Oameni obisnuiti”).

REDGRAVE [redgreiv] 1. Sir Michael Redgrave (1908-1985), actor britanic de teatru si film. Pe scena – distins interpret al repertoriului shakespearian („Hamlet”, „Richard al II-lea”, „Regele Lear”) si cehovian („Trei surori”, „Unchiul Vania”). In film – maestru al jocului interiorizat, remarcabil prin discretia si distinctia cu care exprima drama personajelor sale („Drumul spre stele”, „Suflete impietrite”, „”Singuratatea alergatorului de cursa lunga„). Vanessa R. (n. 1937), actrita britanica de teatru si film. Fiica lui R. (1). Considerata cea mai mare actrita de teatru, de limba engleza, a sec. 20, exceleaza in roluri care ii pun in valoare feminitatea ei rebela (”Femeia indaratnica„, ”Femeie marii„, ”Pescarusul„, ”Orfeu In Infern„). Aparent rationala, dar profund temperamentala, este pe ecran interpreta unor femei puternice, voluntare, dar care nu ezita sa-si devoaleze excentricitatile (”Isadora„, ”Diavolii„, ”Bostonienii„, ”Intoarcerea la Howards End„).

ROCHEFORT [roʃfo:r], Jean (n. 1930), actor francez de teatru si film. Cariera prolifica si foarte diversa ca gen de roluri – de la comedia dramatica la cea bufa, de la filmul de capa si spada la cel psihologic -, care se intinde peste mai bune de o jumatate de sec. Cuceritor prin inteligenta, eleganta si umor („Sa inceapa petrecerea”, „Fustangiul”, „Mustaciosul”, „Barbatul coafezei”).

PACINO, Al (pe numele adevarat Pacino Alfred James) (n. 1940), actor si regizor american de film. Roluri in drame si filme de actiune, cele mai multe fiind expresia unei sfasieri interioare intre bine si rau („Nasul”, „Serpico”, „Dupa-amiaza de caine”, „”Dreptate pentru toti„, ”Autor! Autor!„, ”Pact cu diavolul„, ”Un om, un rege„). A debutat ca regizor cu filmul ”In cautarea lui Richard„, in care a fost si actor si producator. Premiul Oscar: 1992 (”Parfum de femeie„).

actor ~i m. Persoana care interpreteaza roluri in piese de teatru sau in filme. ~ de comedie. /<fr. acteur, lat. actor

actor (actori), s. m. – Artist de teatru, film etc. < Fr. acteur. – Der. actoricesc, adj. (care se refera la actori); actorie, s. f. (profesiunea de actor); actrita, s. f., dupa fr. actrice.

ATANASIU, Niky (1907-1967, n. Bucuresti), actor roman de teatru si de film. Interpret al Teatrului National din Bucuresti, pe scena caruia s-a impus mai cu seama in piese ale lui Caragiale (rolurile lui Catavencu, Tipatescu, Nae Girimea, Chiriac). Roluri in filme („Citadela sfarimata”, „Telegrame”, „Badaranii”).

BRANDO [brændəu], Marlon (1924-2004), actor american de teatru si de film. Principal reprezentant al generatiei de actori ai anilor ’50, formati la „actors Studio”. Interpret al unor personaje nonconformiste, pline de forta expresiva („Viva Zappata”, „Pe chei”, „Nasul”, „Ultimul tango la Paris”, „Apocalipsul, acum”).

CIOBOTARASU, Stefan (1910-1970, n. Lipovat, jud. Vaslui), actor roman de teatru si de film. Joc remarcabil prin imbinarea momentelor comice cu cele dramatice. Roluri memorabile in teatru („Take, Ianke si Cadir” de V.I. Popa, „Sfintul Mitica blajinul” de A. Baranga) si in film („Asteptarea”, „Padurea spinzuratilor”, „Columna”).

OLBRYCHSKI [olbrihski], Daniel (n. 1945), actor polonez de cinema. Protagonist al filmelor lui A. Wajda, interpreteaza roluri diverse, de la personaje istorice la oameni obisnuiti, contemporani, cu o forta temperamentala deosebita („Pan Wołodyjowski”, „Pamantul fagaduintei”, „Padurea de mesteceni”, „Carte de vizita in alb”, „Decalogul”, „Evadare”).

actor s.m. Persoana (de obicei profesionista) care interpreteaza roluri in piese de teatru sau in filme. V. artist. [< fr. acteur, cf. lat. actor].

BATALOV, Aleksei Vladimirovici (n. 1928), actor si regizor rus de teatru si film. Joc interiorizat, de mare finete, impletind dramatismul cu ironia („Neamul jurbinilor”, „Zboara cocorii ”, „Doamna cu catelul”, „Noua zile dintr-un an”). A regizat filmele „Mantaua”, „Jucatorul” s.a.

REGIZA, regizez, vb. I. Tranz. 1. A organiza, a conduce un spectacol din punct de vedere artistic si tehnic; a indruma jocul actorilor si montarea unui spectacol (de teatru, de film etc.) conform unei conceptii si viziuni prealabile a regizorului; a pune in scena. 2. Fig. (Peior.) A pune la cale, a organiza, a conduce (din umbra) o activitate, o operatie etc. – Din regizor (derivat regresiv).

AZNAVOUR [aznavur], Charles (pe numele adevarat Shandour Varenagh Aznavourian) (n. 1924), cintaret, compozitor si actor de cinema francez. Sansonetist de mare popularitate. filme („Nu trageti in pianist”, „Diavolul si cele 10 porunci”).

CACOYANNIS, Michael (n. 1922), actor, scenarist si regizor grec. Spectacole de teatru si film ce dau expresie specificului national, fie ca pornesc de la modelele clasice („Electra”, „Troienele”, „Ifigenia”), fie ca se inspira din viata moderna a Greciei („Stella”, „Fata in negru”, „Zorba Grecul”).

GENERIC, -A I adj. care apartine unui gen, unei categorii. ◊ care cuprinde cazurile asemanatoare. II. s. n. parte a unui film sau a unei emisiuni de televiziune care prezinta numele actorilor si ale realizatorilor. (< fr. generique)

PROTAGONIST, -A s. m. f. 1. actor care interpreteaza rolul principal intr-un spectacol, intr-un film etc.; erou, personaj principal. 2. figura proeminenta, reprezentant de frunte al unei miscari, al unei teorii etc.; promotor. (< fr. protagoniste)

actor, actori, s. m. Artist care interpreteaza roluri in piese de teatru sau in filme. [Var.: (inv.) aftor s. m.] – Fr. acteur (lat. lit. actor, -oris).

BELMONDO, Jean-Paul (n. 1933), actor francez. Joc modern, plin de expresivitate si dezinvoltura (in film: „Cu sufletul la gura ”, „Magnificul”, „Pierrot Nebunul”; in teatru „Cyrano de Bergerac”).

JANNINGS [janiŋs], Emil (pe numele adevarat Theodor Friedrich Emil Janenz) (1884-1950), actor german de teatru si de cinema. Vedeta a marilor filme expresioniste si psihologice („Ultimul dintre oameni”, „Cabinetul figurilor de ceara”, „Tartuffe”, „Faust”, „Ingerul albastru”). Premiul Oscar: 1927 („Ispitele timpului”) si 1928 („Ironia destinului”, trad. rom. „Crepusculul gloriei”).

actor, actori, s. m. Artist care interpreteaza roluri in piese de teatru, in filme etc. [Var.: (inv.) aftor s. m.] – Din fr. acteur, lat. actor.

GENERIC² ~ce n. 1) Parte a unui film (de obicei, de la inceput) unde sunt indicate titlul, numele actorilor si al realizatorilor. 2) Cadru tematic al unei manifestatii. /<fr. generique

BULFINSKI, Romald (1875-1953, n. Craiova), actor roman de teatru si cinema. Interpret de roluri shakespeariene (Falstaff, Petrucchio). In film, rolul titular din „Manasse”.

BONDARCIUK, Serghei Fiodorovici (1920-1994), actor si regizor rus. Reliefeaza cu subtilitate sentimente profund umane. Interpret si realizator al filmelor „Soarta unui om”, „Razboi si pace”, „Stepa”.

CASSAVETES, John (1929-1989), regizor si actor american de cinema. Promotor al noului cinematograf american, opus ca factura si program filmului clasic de tip hollywoodian („Umbre”, „Fete”, „Barbatii”).

COLLINS [cɔlinz], Phil (n. 1951), actor, compozitor si cintaret britanic. Concerte rock care i-au asigurat o mare popularitate. filme („Buster”).

VEDETA, vedete, s. f. I. 1. actor sau actrita care detine un rol principal intr-un spectacol, mai ales intr-un film (si se bucura de renume, de mare popularitate); sportiv de mare talent si popularitate; p. ext. persoana care vrea sa iasa in evidenta, sa epateze. II. Nava mica (de razboi) care navigheaza pe fluvii sau in apropierea litoralului, pe o raza redusa de actiune. III. Rand dintr-un text, tiparit cu caractere mai grase, spre a fi scos in evidenta fata de rest. – Din fr. vedette.

BELAFONTE, Harry (n. 1927), cintaret si actor american de culoare. Cu o voce inconfundabila, a impus un repertoriu bazat pe sonoritatile calypso. filme („Carmen Jones”).

BRASSEUR [brasor], Pierre (1905-1972), actor francez. Roluri de mare varietate in teatru (in piese de Anouilh, Claudel, Shaw) si in film („Copiii paradisului”, „Marile familii”).

DUBLA, dublez, vb. I. 1. Tranz. si refl. A face sa devina sau a deveni de doua ori mai mare; a (se) indoi. 2. Tranz. A reuni doua materiale, punandu-le unul peste altul. ♦ A captusi, a acoperi cu un alt material. 3. Tranz. A face o lucrare similara cu alta existenta sau care serveste aceluiasi scop ca si prima. 4. Tranz. (In teatru, la opera etc.) A inlocui pe titularul unui rol; a juca, a interpreta un rol, alternativ cu titularul lui. ♦ (In film) A inlocui pe titularul rolului in scenele primejdioase, care cer calitati fizice deosebite; a realiza dublajul unui actor. ♦ (Sport) A se plasa inapoia coechipierilor din aparare, pentru a putea preveni contraatacurile jucatorilor din echipa adversa. 5. Tranz. (Despre nave) A inconjura, a ocoli un cap. – Din fr. doubler.

BREL, Jacques (1929-1978), poet, actor, cintaret si compozitor belgian. Calitatea textelor sale si marea sensibilitate a interpretarii i-au adus o mare popularitate. filme („Judecatorul”, „Aventura-i aventura”).

STUDIO ~uri n. 1) (la un centru de radiodifuziune si televiziune) Local special amenajat si inzestrat cu echipament special unde se inregistreaza sau de unde se transmit direct in eter programele. 2) Intreprindere care se ocupa cu productia de filme. ~ cinematografic. 3) Atelier de lucru al unui artist plastic. 4) Teatru mic langa un teatru mare si reputat, in care sunt valorificati actorii incepatori sau sunt prezentate spectacole experimentale. 5) Divan mare prevazut cu o lada in care se pastreaza asternutul de pat si cu polite pentru carti sau bibelouri. [Art. studioul; Sil. -di-o] /<fr., engl. studio

FINTESTEANU, Ion (1899-1984, n. Bucuresti), actor si regizor roman. Prof. univ. la Bucuresti. Interpret de comedie, cu o mare varietate a mijloacelor compozitionale (Tartuffe, Farfuridi, Ianke). A jucat in filme incepand din 1923 („O scrisoare pierduta”, „Afacerea Protar”, „Titanic vals”, „Serata”).

ANGHELESCU, Marcel (1910-1977, n. Craiova), actor roman de teatru si de cinema. Roluri de compozitie, predilect comice („O scrisoare pierduta” de Caragiale, Nebunul din „Regele Lear” de Shakespeare) pe scena Teatrului National din Bucuresti. Roluri in filme („Badaranii”, „Steaua fara nume”).

CALBOREANU, George (1896-1986, n. Turnisor, Sibiu), actor roman de teatru si de cinema. Interpret memorabil al personajelor istorice (Vlaicu-Voda din piesa lui Al. Davila si Stefan cel Mare din „Apus de soare” de B. St. Delavrancea). Roluri in filme („Setea”, „Neamul Soimarestilor”).

CAZABAN, Jules (1903-1965, n. Falticeni), actor roman. S-a distins prin modalitatea mijloacelor de expresie de mare finete, in registrul comediei grave („Take, Ianke si Kadir” de V.I. Popa, „Moartea unui comis-voiajor” de A. Miller, „Cum va place” de Shakespeare). Roluri in filme („Baietii nostri”, „Telegrame”).

BELIGAN, Radu (n. 1918, sat Galbeni, jud. Bacau), actor roman de teatru si cinema. Prof. univ. la Bucuresti. Presedinte al Institutului International de Teatru (1971-1975). Joc subtil, nuantat, in care imbina umorul cu lirismul (Rica Venturiano din „O noapte furtunoasa”, Hlestakov din „Revizorul”, Beranger din „Rinocerii”, Miroiu din „Steaua fara nume”, Cherea din „Caligula”). Roluri in filmele: „O noapte furtunoasa”, „Seful sectorului suflete”, „Singuratatea florilor”. Memorii („Pretexte si subtexte”).

BULANDRA 1. Anton (Tony) B. (1881-1943, n. Tirgoviste), actor roman de teatru si cinema. Elev al lui C. Nottara si al lui Mounet-Sully. Roluri de drama din repertoriul clasic si modern (Don Rodriguez din „Cidul” de Corneille, Karl Moor din „Hotii” de Schiller, Hamlet si Baronul din „Azilul de noapte” de Gorki). Interpret in filmul „Trenul fantoma”. 2. Lucia Sturdza B. v. Sturdza.

SCENA s. f. 1. parte mai ridicata a unei sali de teatru, unde joaca actorii. 2. teatru; arta dramatica. ♦ a parasi a = a) a se retrage din teatru; b) a se retrage dintr-o activitate; a pune in ~ = a organiza felul in care se va reprezenta o piesa de teatru. ◊ decorurile pentru a reprezenta locul unde se petrece actiunea unei piese sau a unui film. 3. subdiviziune a unui act dintr-o opera dramatica, marcata prin intrarea sau iesirea unui personaj; succesiune de cadre dintr-un film care infatiseaza o actiune distincta. ◊ scurta etapa in desfasurarea unei opere literare in care se consuma o singura intamplare, intr-un cadru neschimbat. 4. loc unde se petrece o actiune, o activitate. 5. actiune, fapt, eveniment care poate impresiona pe cineva. 6. cearta, iesire violenta, scandal. ♦ a-i face cuiva ~ (sau e) = a aduce cuiva reprosuri cu vorbe violente, amenintari, plans. (< fr. scene, it. scena, lat. scaena)

CIULEI, Liviu (1923-2011, Bucuresti), actor, scenograf si regizor roman. M. coresp. al Acad. (1992). Roluri: Puk („Visul unei nopti de vara” de Shakespeare), Danton („Moartea lui Danton”, de Buchner); a montat „Cum va place” de Shakespeare, „Sfinta Ioana” de B. Shaw, „Opera de trei parale” de B. Brecht, „O scrisoare pierduta” de I.L. Cragiale si a regizat filmele: „Eruptia”, „Valurile Dunarii” si „Padurea spinzuratilor”.

BOTTA 1. Dan B. (1907-1958, n. Arad), poet si dramaturg roman. Lirica ermetica, in limbaj incifrat, abscons, cultivind neologismul rar si muzicalitatea versului („Eulalii”). Eseuri si articole teoretizind poezie pura in traditia clasicismului antic („Limite”, „Charmonion sau Despre muzica”), poeme dramatice de inspiratie folclorica si mitologica („Comedia fantasmelor”, „Sarmanul Dionis”, „Soarele si luna”). A tradus din Fr. Villon si E.A. Poe. 2. Emil B. (1911-1977, n. Adjud), scriitor si actor roman. Frate cu B. (1). Lirica romantica, elegiaca, incarcata de nelinisti si remniscente livresti („Intunecatul April”, „Pe-o gura de rai”) sau de un e*****m discret, tanatofil („Un dor fara spatiu”). Proza poematica, sub semnul bizarului si al halucinatiei („Trintorul”). A creat roluri de tragedie si de drama in piese de Shakespeare, Cehov si Caragiale (Ion din „Napasta”) pe scena Teatrului National din Bucuresti. Roluri in filme („Rascoala”, „Faust”, „Reconstituirea”).

ROMANESCU, Aristizza (1854-1918, n. Craiova), actrita romana. Profesoara de declamatie la Conservatorul de Arta Dramatica din Bucuresti. A debutat in 1872 la teatrul din Craiova, apoi a jucat pe scena Teatrului National din Iasi. Din 1877 a fost angajata la Bucuresti de „Societatea dramatica”. A studiat, ca bursiera la Paris, impreuna cu actorul Grigore Manolescu, partenerul ei. Revenita in Romania, R. a jucat pe scena Teatrului National din Bucuresti si din Iasi, in piesele „Ovidiu” de V. Alecsandri, „O scrisoare pierduta”, „O noapte furtunoasa” si „Napasta” de I.L. Caragiale, in „Romeo si Julieta”, „Othello” si „Macbeth” de W. Shakespeare, „Tartuffe” de Moliere s.a. Jocul ei s-a caracterizat printr-o plastica desavarsita a miscarii, armonizata cu o voce cristalina si o dictiune impecabila. Mimica ei sugestiva exterioriza puternic emotiile pe care sensibilitatea ei le traia. A aparut in primul film romanesc „Razboiul Independentei”. Memorialistica.