Rezultate din textul definițiilor
tau (precedat de al) pr. m., pl. ai tai, g.-d. alor tai; f. sg. a ta, pl. ale tale, g.-d. alor tale
tau/al tau adj. m., pl. tai/ai tai; f. sg. ta/a ta, g.-d. tale/a tale; pl. tale/ale tale (si -tu m. sg., -ta f. sg., -tii/-tei g.-d. f. sg. in imbinari ca frate-tu, sora-ta, sora-tii)
tau2 ta (tai, tale) pron. pos. (precedat de articole al, a, ai, ale Inlocuieste numele obiectului posedat de interlocutor, inlocuind, totodata, si numele acestuia). ◊ Ai tai cei apropiati tie; familia. al tau sotul tau. ale tale cele care privesc persoana careia i se adreseaza vorbitorul. /<lat. tuus, tua
taiGA s.f. Padure formata in special din conifere, care acopera o regiune intinsa in nordul Europei si al Asiei. [Pron. tai-ga, gen. -alei. / < rus. taiga, cf. fr. taiga].
SANATOS2 ~oasa (~osi, ~oase) 1) Care nu este bolnav de nimic. ◊ ~ tun foarte sanatos. A nu fi ~ la minte a fi (cam) nebun; zalud; smintit. Sa fii ~! a) formula de urare; b) treaba ta; ma rog; nu ai decat. Sa-i (sau s-o) porti ~ se spune unei persoane care imbraca ceva nou. 2) (despre aer, clima etc.) Care are o actiune favorabila asupra organismului; prielnic sanatatii; salubru. ◊ Atmosfera ~oasa ambianta favorabila. 3) Care are un temei serios; sprijinit pe o baza solida;temeinic. O judecata ~oasa. /<lat. sanitosus
A LA GUERRE COMME A LA GUERRE (fr.) la razboi ca la razboi – A te conforma unor conditii impuse sau unor situatii dificile, in care ai ajuns fara voia ta.
TU L’AS VOULU, GEROGE DANDIN! (fr.) tu ai vrut-o, George Dandin! – Moliere, „George Dandin”, act. I, scena 7. Cuvinte de repros pe care si le adreseaza eroul ori de cate ori se vede inselat de sotia sa de neam mare. In sens general, repros ironic: ti-ai facut-o cu mana ta.
CARNI, carnesc, vb. IV. 1. Intranz. (Pop.) A (se) indrepta in alta directie; a (se) intoarce. ◊ Expr. (Tranz.) Iti carneste nasul din loc = miroase extrem de urat. A-si carni nasul sau (intranz.) a carni din nas = a se arata nemultumit (stramband din nas); a stramba din nas. ♦ Fig. A reveni asupra celor spuse, hotarate, a nu mai face ce a spus, ce a hotarat. 2. Tranz. A taia, a rupe varful lastarilor tineri ai unor plante pentru a favoriza dezvoltarea fructelor. – Din carn.
MAHNI vb. 1. a (se) amari, a (se) indispune, a (se) indurera, a (se) intrista, a (se) necaji, a (se) supara, (inv. si pop.) a (se) obidi, (inv. si reg.) a (se) scarbi, (inv.) a (se) otari, a (se) ravni, (fig.) a (se) catrani. (L-ai mahnit pe tata cu vorbele tale.) 2. v. intrista. 3. v. posomori.
TREABA treburi f. 1) Activitate de durata mai mare sau mai mica de care se ocupa cineva; indeletnicire; ocupatie. ◊ A avea (sau a fi in) ~ a fi ocupat. A-si cauta (sau a-si vedea) de ~ a) a lucra cu sarguinta; b) a nu se amesteca in lucrul altuia. A se afla in ~ a lucra de ochii lumii. 2) pop. Efectuare a unor actiuni utile; lucru. ◊ A se pune pe ~ a se apuca serios de lucru. A se lua cu ~a a uita de griji sau de necazuri, fiind absorbit de lucru. 3) Actiune savarsita de cineva; fapta; isprava. ◊ Mare ~! mare lucru! De ~ de isprava; cumsecade. Cu ~ cu rost. A face o ~ a face o pozna, o sotie. 4) Afacere care necesita rezolvare; problema; chestiune; lucru. ◊ A avea ~ cu cineva (sau undeva) a avea interese cu cineva (sau undeva). Ce ~ ai? Ce te intereseaza? Nu-i ~a ta! Nu te priveste! A nu fi de nici o ~ a nu fi bun de nimic. Se vede ~ ca ... se pare ca ...; se vede ca ... . [G.-D. trebii; Pl. si trebi] /<sl. treba
meu2 (al ~) pr. m. (prietenul tau e medic, al meu e profesor), pl. ai mei, g.-d. alor mei; f. a mea, pl. ale mele, g.-d. alor mele
INCRUSTATIE ~i f. 1) Ornament incrustat. 2) Crusta de saruri depusa pe peretii unui obiect sau ai unui tesut. [G.-D. incrustatiei; Sil. in-crus-ta-ti-e] /<fr. incrustation
A STERGE sterg tranz. 1) (lichide sau alte substante) A indeparta (de pe o suprafata) prin frecare usoara (cu ceva). ~ praful. 2) (urmat uneori si de un complement indirect cu prepozitia de) A face sa devina curat sau uscat. ~ ghetele de praf. ◊ ~ putina (sau a o ~) a pleca grabit si pe neobservate. Cat te-ai ~ la ochi intr-o clipa. 3) (texte scrise sau desene) A taia cu o linie, considerand neadecvat sau inutil. 4) fig. A face sa se stearga. ◊ ~ de pe fata pamantului a distruge; a omori. ~ urmele a face sa dispara orice urma. 5) A lovi cu repeziciune; a da o lovitura cu iuteala. ~ o palma. 6) pop. (lucruri marunte) A fura cu abilitate; a sterpeli. /<lat. extergere
Argus 1. Monstru fabulos, nascut din Agenor (sau Arestor). Avea o suta de ochi, din care, atunci cind dormea, se inchideau doar o parte, ceilalti raminind deschisi. A fost pus de Hera s-o pazeasca pe Io (v. si Io), care fusese metamorfozata in vaca. Ca sa-si scape iubita, Zeus l-a trimis pe Hermes sa-l ucida pe temutul ei paznic. Dupa o legenda, Argus ar fi fost omorit de o piatra aruncata de la distanta de Hermes; dupa alta, i s-ar fi taiat capul, dupa ce zeul l-a adormit mai inainte cintindu-i cu fluierul lui Pan. Dupa moarte, se spunea ca Hera a semanat cei o suta de ochi ai lui Argus pe coada paunului, pasare care ii era dedicata. 2. Fiul lui Phrixus. A construit, cu ajutorul Athenei, corabia Argo (v. si Argo).
DECAPITA vb. tr. 1. a taia capul cuiva; a ucide; a executa un condamnat prin taierea capului. ◊ a separa capul bovinelor de corpul lor la abator. 2. (fig.) a suprima, a reduce la neputinta principalii sefi ai unui partid, ai unei bande etc. (< fr. decapiter)
CARBURI (‹ fr.) Compusi binari ai carbonului cu celelalte elemente, mai ales cu metale, bor sau siliciu ♦ Carbura de bor = pulbere sau cristale negre de duritatea diamantului, rezistente la agenti chimici; se foloseste ca abraziv, pentru taiat materiale dure. Carbura de calciu = cristale incolore ce reactioneaza energetic cu apa formind acetilena; carbid. ♦ Carbura de siliciu = material dur, rezistent chimic si termic; se foloseste ca material refractar, la fabricarea abrazoarelor etc.; carborundum. Carbura de fier v. cementita.