Dex anilor trecuti

VECHI veche (vechi) 1) (in opozitie cu nou) Care este facut demult; care este in intrebuintare de mult timp. Oras ~. Haina veche. Cuvant ~. ◊ Vorba veche vorba din batrani; proverb. 2) (despre produse agricole) Care este din recolta anilor trecuti. Grau ~. Cartofi ~. ◊ Vin ~ vin avand calitati deose-bite, datorita pastrarii indelungate. 3) (despre alimente, medicamente etc.) Care si-a pierdut proprietatile pozitive; alterat; stricat. Carne veche. 4) (despre persoane) Care este cunoscut de multa vreme. Prieten ~. Colaborator ~. ◊ Lumea veche a) lume care a existat in antichitate; b) oranduire sociala perimata. 5) ( mai ales despre specialisti) Care are experienta bogata intr-un domeniu de activitate; care activeaza de multa vreme. Medic ~. 6) Care vine din vechime; ramas din batrani; batranesc. Idee veche. Metode ~. /<lat. veclus

an¹ an title="adverb">adv.an> (an title="popular">Pop.an>) anul trecut, acum un an. ♦ (Precedat de „mai”) Acum cativa ani. – an title="limba latina">Lat.an> anno.

OARA¹, ori, an title="substantiv feminin">s. f.an> 1. (La an title="singular">sg.an>; precedat de un an title="numeral ordinal">num. ord.an> sau un echivalent al lui) Timpul sau momentul in care are loc un fapt. 2. (La an title="plural">pl.an>; folosit la formarea numeralului adverbial, adesea cumuland valoarea de numeral multiplicativ) Va construi un bloc de trei ori mai mare decat cel construit anul trecut. ◊ an title="locutiune adverbiala">Loc. adv.an> De multe ori sau (exclamativ) de cate ori! = in repetate randuri, adesea. De putine ori = rareori. De cate ori = de fiecare data. ◊ an title="locutiune conjunctionala">Loc. conj.an> Ori de cate ori = in toate randurile, in toate cazurile cand..., de fiecare data. – an title="limba latina">Lat.an> hora.

INCA adv. 1. chiar, tocmai. (~ de anul trecut trebuia sa ...) 2. deja. (~ de copil...) 3. v. tot. 4. tot, totusi. (Cat ii da si ~ i se pare putin.) 5. v. mai.

REEDITA vb. 1. v. republica. 2. repeta. (A ~ performanta de anul trecut.)

TOCMAI adv. 1. chiar, exact, intocmai, (inv. si pop.) savai, (pop.) oblu, taman, (inv. si reg.) asasi. (~ asa s-a intamplat.) 2. chiar, drept, exact, intocmai, precis, (pop.) oblu, taman, (inv. si reg.) prisne, (prin Olt.) tam, (inv., in Transilv.) acurat, (pop. fig.) curat. (Il nimereste ~ in frunte.) 3. chiar, numai. (E ~ buna de mancat.) 4. chiar, indeosebi, (inv. si pop.) osebit. (~ asta-i place lui.) 5. chiar, inca. (~ de anul trecut trebuia sa ...) 6. chiar, (prin Ban. si Transilv.) bas. (Nu s-a intamplat ~ de multa vreme.) 7. (pop.) hat, taman, (prin Olt.) tomite. (~ in Banat.) 8. abia, doar, numai, (reg.) taman. (Raspunsul ii vine ~ in zori.) 9. prea. (Nici ~ tanara, nici ~ batrana.)

an¹ adv. pop. anul trecut. ◊ ~ vara, ~ iarna etc. vara, iarna etc. trecuta. ◊ Mai ~ cu cativa ani in urma. /<fr. annus

DIN prep. 1) (exprima un raport spatial) A cobori din masina. A veni din sat. 2) (exprima un raport temporar) Productia din anul trecut. ◊ Din cand in cand uneori; cate odata. Din an in an la interval de un an. Din clipa sau din moment in timpul cel mai apropiat. 3) (indica materia) Compot din cirese. Incaltaminte din piele naturala. 4) (exprima un raport partitiv) Unii din ei s-au intors acasa. 5) (exprima un raport de mod) Lucreaza din toata inima. Canta din suflet. 6) (exprima un raport cauzal) A gresit din neatentie. 7) (exprima un raport instrumental) Canta din fluier. Tragere din tun. 8) (exprima un raport relational) In privinta; cat priveste. Nu-l intrece din glume. 9) (exprima un raport de origine, de provenienta) Se dezvolta din molecule. Obicei din copilarie. 10) (exprima un raport cantitativ) Au plecat opt din doisprezece. /de + in

an¹ an title="adverb">adv.an> (an title="popular; text popular">Pop.an>) anul trecut, acum un an. an n-am castigat... la anul trag nadejde (PanN). ♦ (Precedat de „mai”) Acum cativa ani. S-a sculat mai an Badica Traian Si a incalecat (ALECSanDRI). – an title="limba latina">Lat.an> anno.

an¹ an title="adverb">adv.an> (an title="popular; text popular">Pop.an>) anul trecut, acum un an. an n-am castigat...la anul trag nadejde (PanN). ♦ (Precedat de „mai”) Acum cativa ani. S-a sculat mai an Badica Traian Si a incalecat (ALECSanDRI). – an title="limba latina">Lat.an> anno.

RESNAIS, Alain (an title="neutru; (urmat de o cifra sau de un nume de localitate) nascut">n.an> 1922), regizor de film. Contemporan Noului Val fara sa faca parte din el, socheaza si seduce prin originalitatea discursului centrat pe tema obsesiva a memoriei, uitarii, trecerii timpului („Noapte si ceata”, „Hirosima, dragostea mea”, „anul trecut la Marienbad”, „Providenta”). Dupa 1990, renunta la obsesiile de tinerete optand pentru registrul solar, stenic al comediei de replica si de situatie („A fuma – a nu fuma”, „Refrenul e cunoscut”, „Nu pe gura”).

INTREG adj., s. I. adj. 1. v. complet. 2. complet, integral. (Textul intreg al nuvelei.) 3. v. exhaustiv. 4. v. total. 5. v. implinit. 6. deplin, implinit, incheiat. (Au trecut zece ani intregi.) 7. bun, plin. (O zi intreaga a tot muncit.) 8. rotund. (Cifra intreaga.) 9. tot. (Intreaga tara.) 10. v. deplin. 11. v. plin. 12. intact, neatins, nestirbit, (pop.) nestricat. (Paharul a ramas intreg dupa cadere.) 13. v. neinceput. 14. v. teafar. 15. v. normal. II. s. v. ansamblu.

KAROLYI [ka:roji], familie nobiliara maghiara. Mai importanti: 1. Sandor K, conte (1668-1743), general. In 1703, a luptat impotriva lui Francisc Rakoczi II, dar in acelasi an a trecut de partea lui. In 1711 a depus armele si a incheiat Pacea de la Satu Mare cu Habsburgii. 2. Mihaly K., conte Nagykaroly (1875-1955), om politic. Lider al aripii de stanga a Partidului Independentei. A luptat pentru desprinderea Ungariei din Imperiul Austro-Ungar. an title="prim-ministru">Prim-min.an> (1918-1919) si presedinte al Republicii Ungare (ian.-mart. 1919); a predat puterea lui Bela Kun. Aflat in exil (1919-1946 si din 1949).

cinzeaca f., pl. eci (d. cin-zeci). Munt. Cin-zeci de dramuri de bautura din ocaua veche. Canuta de lut: o cinzeaca pintecoasa cu flori pe care o pipaise de atitea ori degetele babei (CL. 1910, 5, 544). Iron. Cin-zeci de ani: a trecut cinzeaca! – Pin [!] met. (Mold.) singeaca, singeapa si singeap, pl. ece, epe. V. palici.

CONFIRMATIE, confirmatii, an title="substantiv feminin">s. f.an> (La catolici) Ritual oficiat, de obicei, de episcop, menit sa intareasca, la copiii an style='color:white;background:green'>trecutian> de sapte ani, harul primit prin botez. – Din an title="limba franceza">fr.an> confirmation.

GRAMADA s., adv. 1. s. maldar, morman, movila, purcoi, (rar) stransura, (pop.) troian, (reg.) magla, (Mold.) clada, (Mold. si Transilv.) gireada, (pop. fig.) namol. (O ~ de cartofi, de crengi, de praf.) 2. s. v. teanc. 3. s. v. multime. 4. s. v. ceata. 5. s. multime, (fig.) armata. (O ~ de muncitori.) 6. s. (SPORT; la rugbi) meleu. 7. adv. v. buluc. 8. s. multime, seama. (Si-a rezolvat o ~ de probleme.) 9. s. multime, (fig.) car. (I-a adus o ~ de vesti.) 10. s. multime, sir, (fam.) card. (A trecut o ~ de ani de cand nu ne-am vazut.)

MULTIME s. 1. v. ceata. 2. duium, gramada, potop, puhoi, puzderie, sumedenie, (inv. si pop.) mare, poiede, (inv. si reg.) intuneric, (reg.) posmol, talaba, (Transilv. si Mold.) sila, (inv.) multit, putere, (fig.) groaza, grozavenie, grozavie, (reg. fig.) polog. (O ~ de dusmani.) 3. colectivitate, masa, (pop.) obste, (peior.) gloata. (Din ~ s-a ridicat un glas.) 4. v. gloata. 5. v. gros. 6. numar. (Coplesit de ~ dusmanilor.) 7. gramada, (fig.) armata. (O ~ de amatori s-a prezentat.) 8. v. puzderie. 9. gramada, seama. (Si-a rezolvat o ~ de probleme.) 10. multitudine, pluralitate, (rar) pluritate. (~ problemelor abordate.) 11. gramada, (fig.) car. (I-a adus o ~ de vesti.) 12. gramada, sir, (fam.) card. (A trecut o ~ de ani de cand nu ne-am vazut.) 13. (MAT.) domeniu.

SIR s. 1. v. rand. 2. v. sirag. 3. succesiune, (fig.) lant. (Un ~ de case.) 4. v. convoi. 5. rand, sirag, (reg.) ord, sar, (inv.) rang. (Un ~ de plopi.) 6. (GEOGR.) brau, lant, sirag. (~ul Carpatilor.) 7. insirare, insiruire, serie, succesiune. (Un lung ~ de rationamente.) 8. (FIZ., CHIM.) sirul lui Volta = serie electrochimica. 9. succesiune, sirag, (Munt.) siretenie. (Un ~ de evenimente.) 10. gramada, multime, (fam.) card. (A trecut un ~ de ani de cand nu ne-am vazut.) 11. coerenta, logica, noima, sens. (Vorbeste fara ~.)

CONFIRMATIE ~i f. 1) v. A CONFIRMA. 2) (la catolici) Ritualul intaririi botezului pentru copiii an style='color:white;background:green'>trecutian> de sapte ani. [Art. confirmatia; G.-D. confirmatiei; Sil. -ti-e] /<fr. confirmation, lat. confirmatio, ~onis

APELLA s. f. adunare populara in Sparta antica, avand toti cetatenii cu drepturi depline, an style='color:white;background:green'>trecutian> de 30 de ani. (< gr. apella)

an m. (lat. annus, it. pg. anno, pv. fr. cat. an, sp. ano). Timpu cit se invirteste pamintu in prejuru soarelui. A fi de atitia ani, a avea cutare etate. A fi mare sau mic de ani, a fi mare sau mic in etate. an adv. anu trecut, acu un an: asa a fost si an. La anu, la anu viitor, (si iron.) nici-odata: ai sa capeti la anu! an tart, acu doi ani in urma. an cu an sau (mai rar) an de an, in fie-care an pe rind: datoria a crescut an cu an. – anu crestinesc incepe la 1 Ianuariu si are 12 luni de cite 30 si 31 de zile, afara de Februariu, care are 28, iar din 4 in 4 ani 29. anu turcesc are 12 luni lunare de cite 29 si 30 de zile. Epoca inceputului anului a variat la toate popoarele; Egiptenii, Haldeii, Persii s. a. incepeau anu la echinoctiu de toamna (21 Septembre), alte popoare la solstitiu de iarna, altele la cel de vara. La Franceji, la suirea lui Carol IX, incepea la Paste. Un edict al acestuia, la 1564, ordona sa inceapa la 1 Ianuariu, data pur civila. anu financiar sau bugetar incepe la 1 April, cel scolar, de de ordinar [!], la 1 Septembre.

SATURNISM (‹ an title="limba franceza; francez">fr.an>; {s} an title="limba franceza; francez">fr.an> saturn „nume dat plumbului de alchimisti”) an title="substantiv neutru">s. n.an> Boala profesionala provocata de intoxicatia cronica cu plumb. Se manifesta prin cefalee, paralizii ale extremitatilor, nefrita, anemie, colici abdominali, gingii cenusii etc. Este frecventa la lucratorii din fabricile de acumulatoare, la cei care lucreaza in minele de an title="exploatari">expl.an> a sulfurii de plumb (galena), iar pana in anii ’80 ai an title="secolul, secolele">sec.an> trecut (cand se utilizau litere de plumb) era frecventa si la tipografi.

INTEGRALIST, -A s.m. si f. 1. Adept al integralismului. 2. (Fam.) Student(a) care a trecut toate examenele unui an intr-o singura sesiune. [Cf. it. integralista].

INTEGRALIST, -A s. m. f. 1. adept al integralismului (1). 2. (fam.) student care a trecut toate examenele unui an intr-o singura sesiune. (< it. integralista)

UNIVERSIADA s.f. Competitie sportiva universitara; (spec.) jocuri mondiale studentesti, organizate (in trecut) o data la doi ani. [Pron. -si-a-. [Cf. it. universiade < lat. universitas + (olimpi)ada].

VARA, veri, an title="substantiv feminin">s. f.an> anotimpul cel mai calduros al anului, cuprins intre primavara si toamna si reprezentand (in emisfera boreala) intervalul de timp de la 22 (21) iunie pana la 23 septembrie. ◊ an title="locutiune adjectivala">Loc. adj.an> De vara = a) necesar in timpul verii; care se poarta in timpul verii; care se practica vara; b) (despre fructe, plante etc.) care se coace, rodeste vara; varatic. ◊ an title="locutiune adverbiala">Loc. adv.an> La vara = in vara viitoare, in vara care urmeaza. Asta-vara = in vara care a trecut. (In) vara asta = in vara in care ne aflam. (an title="popular">Pop.an>) an-vara = in vara anului precedent. De cu vara = fiind inca vara. Peste vara = in timpul verii. ♦ (Adverbial; in forma vara) In cursul anotimpului mai sus definit; in fiecare an, in cursul acestui anotimp. – an title="limba latina">Lat.an> vera (= ver primavara).

anIVERSAR, -A adj. Care aminteste de un eveniment petrecut in trecut la aceeasi data. V. comemorativ. [< fr. anniversaire, lat. anniversarius < annus – an, vertere – a intoarce].

CLONCan, cloncani, an title="substantiv masculin">s. m.an> 1. (an title="invechit">Inv.an> si an title="regional">reg.an>) Nume dat mai multor pasari (corbi, ulii, vulturi) care scot strigate specifice asemanatoare. 2. Epitet depreciativ dat in trecut unor oameni de vaza, unor functionari superiori, unor fruntasi politici. – Clonc + an title="sufix">suf.an> -an.

PRIMAVARA ~eri f. 1) anotimp al anului care cuprinde lunile martie, aprilie si mai. ◊ De ~ a) necesar pentru primavara; b) care are loc primavara; caracteristic primaverii. La ~ cand va sosi primavara; in timpul primaverii viitoare. Asta ~ primavara trecuta. De cu ~ inca din timpul primaverii. ~ara vietii tinerete. 2) la pl. fig. ani (in tinerete) fericiti. [G.-D. primaverii] /<lat. primavera

IARNA ierni f. anotimpul cel mai friguros al anului care urmeaza dupa toamna si cuprinde lunile decembrie, ianuarie si ferbuarie. ◊ Asta-~ iarna trecuta. La ~ in timpul iernii viitoare. De ~ a) necesar pentru iarna; b) care are loc in acest anotimp. De cu ~ inca din timpul iernii. Iarna n-o mananca lupii iarna nu trece fara geruri si viscole. [G.-D. iernii] /<lat. hibernum

PIONIER s.m. si f. 1. Militar dintr-o unitate de geniu care lucreaza la terasamente, la minari etc. 2. Persoana care desteleneste si cultiva un tinut v****n, punand bazele unei vieti civilizate in acea regiune. 3. (Fig.) Militant pentru o cauza, pentru o idee noua, exponent al unei conceptii noi; deschizator de drumuri noi in stiinta, in tehnica etc. 4. (In trecut) Membru al organizatiei de masa a tineretului scolar care ingloba elevi intre 9 si 14 ani si ii educa in spiritul conceptiei marxist-leniniste. [Pron. pi-o-ni-er. / fr. pionnier, rus. pioner].

CURCan, curcani, an title="substantiv masculin">s. m.an> 1. Pasare domestica mare, originara din America, cu coada lata care se desfasoara in forma de evantai (Meleagris gallopavo); p. rest. masculul curcii. ◊ an title="expresie">Expr.an> A se umfla in pene ca un curcan = a se ingamfa, a-si da aere. ♦ (an title="depreciativ">Depr.an>; in trecut) Sergent de strada; vardist. 2. an title="figurat">Fig.an> Porecla data dorobantilor romani din razboiul de la 1877 – 1878. – Curca + an title="sufix">suf.an> -an.

APROAPE an title="adverb">adv.an>, an title="substantiv masculin">s. m.an> an title="articol; articulat">art.an> I. an title="adverb">Adv.an> 1. La o distanta mica in spatiu de cineva sau de ceva; in preajma, in vecinatate. Gara este aproape. ◊ an title="expresie">Expr.an> A cunoaste (pe cineva) de aproape = A cunoaste (pe cineva) foarte bine. 2. La un interval mic de timp (in viitor sau in trecut) fata de prezent. Vara este aproape. ◊ Aproape de... = cu putin timp inainte de... Aproape de sfarsitul anului. 3. Cam, mai, aproximativ. N-a mancat aproape nimic. ♦ Gata, mai-mai, cat pe ce. Aproape sa-l prinda. II. an title="substantiv masculin">S. m.an> an title="articol; articulat">art.an> Orice om (in raport cu altul, considerat apropiat); semen¹. Aproapele nostru. – an title="limba latina">Lat.an> ad-prope.

RETROSPECTIV, -A adj. care priveste in urma, referitor la fapte si situatii din trecut. ♦ expozitie ~a (si s. f.) = expozitie de arta plastica unde se prezinta opere create de-a lungul anilor (ale unui artist, ale unei scoli sau epoci). (< fr. retrospectif)

anius, profet care a domnit in insula Delos pe vremea razboiului troian. Era fiul lui Apollo, iar prin mama sa, Rhoeo, se tragea din Dionysus. anius s-a casatorit cu Dryope, cu care a avut trei fete: pe Oeno, S****o si Elais. Ele primisera in dar de la stramosul lor, Dionysus, puterea de a transforma orice obiect ar fi dorit in vin, griu sau untdelemn. Cind Agamemnon a trecut prin Delos in drum spre cetatea Troiei, anius, care stia ca razboiul avea sa se prelungeasca zece ani, i-a oferit serviciile fetelor sale, pentru a asigura hrana necesara soldatilor. Ele l-au insotit un timp pe Agamemnon dar, de la o vreme urindu-li-se, au fugit. Urmarite de greci au implorat sprijinul lui Dionysus, care le-a metamorfozat in porumbei. Se spunea ca in amintirea lor ar fi fost oprita, in insula Delos, uciderea porumbeilor.

GOTLanDIan s.n. (Geol.) Perioada a paleozoicului considerata in trecut ca o diviziune superioara a silurianului, astazi ca silurian propriu-zis. // adj. Care apartine acestei perioade. [Pron. -di-an. / < fr. gothlandien, cf. Gotland – insula din marea Britanie].

VARA¹ veri f. 1) anotimp al anului care cuprinde, in emisfera nordica, lunile iunie, iulie, august. ◊ De ~ a) necesar pentru vara; b) care are loc vara. La ~ in timpul verii viitoare. Asta ~ vara trecuta. De cu ~ inca din timpul verii. Pierde-vara om care nu are nici o ocupatie, care nu face nimic; haimana. [G.-D. verii] /<lat. vera

TOAMNA ~e f. anotimp al anului care urmeaza dupa vara si cuprinde, in emisfera nordica, lunile septembrie, octombrie si noiembrie. ◊ ~ tarzie sfarsit de toamna. La ~ a) cand va sosi toamna; b) in timpul toamnei viitoare. Asta ~ toamna trecuta. [G.-D. toamnei] /<lat. autumnus

buhai (buhai), an title="substantiv masculin">s. m.an> – 1. Taur. – 2. Berbec sau tap de peste doi ani. – 3. Instrument muzical (an title="confer">cf.an> bou 3). – 4. Pelerina. an title="rutean(a)">Rut.an> buchai, an title="rus(a)">rus.an> bugaj, (DAR) din an title="turc(a)">tc.an> buga „taur” (an title="confer">cf.an> buga). Ar putea fi si invers. Dupa Lokotsch 339, an title="roman(a)">rom.an> provine din an title="turc(a)">tc.an>; si din an title="roman(a)">rom.an> a trecut in an title="polonez(a)">pol.an> dupa Miklosich, Wander., 12, si in an title="maghiar(a)">mag.an> bohaj (Edelspacher 10).

ALEXanDRU MACEDON (356-323 an title="inainte de Hristos">i. Hr.an>), rege al Macedoniei (336-323 an title="inainte de Hristos">i. Hr.an>). Fiu al lui Filip II si discipol al lui Aristotel. Dupa reprimarea rascoalei oraselor grecesti, initiata de Teba (335 an title="inainte de Hristos">i. Hr.an>), a inceput lunga campanie impotriva an title="Imperiu -- atunci cand este urmat de alt cuvant">Imp.an> Persan. A trecut Helespontul, a invins armata persana la Granicos (334 an title="inainte de Hristos">i. Hr.an>) si Issos (333 an title="inainte de Hristos">i. Hr.an>) si a cucerit Fenicia si Egiptul. Dupa Batalia decisiva de la Gaugamela (331 an title="inainte de Hristos">i. Hr.an>) impotriva lui Darius III, a cucerit (330-327 an title="inainte de Hristos">i. Hr.an>) provinciile din centrul an title="Imperiu -- atunci cand este urmat de alt cuvant">Imp.an> Ahamenid: Babilonul, Susa, Ecbatana, Persepolis. Dupa campania din N Indiei (327-326 an title="inainte de Hristos">i. Hr.an>) a murit la Babilon in virsta de 33 de ani. Intemeietor a peste 70 de orase care-i poarta numele. Domnia lui A. marcheaza inceputul perioadei elenistice. Dupa moartea sa, vastul imperiu a fost impartit intre generalii sai, denumiti, diadohi.

RABOJ, rabojuri, s. n. 1. Bucata de lemn in forma cilindrica sau paralelipipedica pe care, in trecut, se insemnau, prin crestaturi, diferite calcule, socoteli (zilele de munca, banii datorati, numarul vitelor etc.). ◊ Expr. A sterge de pe raboj = a da uitarii; a ierta. (Reg.) A crede dupa raboj = a crede tot ce se spune. A(-si) iesi (sau a scoate pe cineva) din raboj (afara) = a (se) supara. 2. (Pop.) Socoteala, calcul. Pierdusem rabojul timpului. ◊ Expr. A i se uita cuiva rabojul = a i se uita numarul anilor. 3. Crestatura facuta, ca semn distinctiv, la urechea unei vite. [Var.: rabus s. n.] – Din bg., scr. rabos.

NOU³ noua (noi) (in opozitie cu vechi) 1) Care este facut de curand; care exista de putin timp; proaspat; recent. ◊ ~-nout absolut nou. 2) (despre produse agricole) Care este din recolta anului in curs. Paine noua. 3) si fig. Care exista de putin timp; recent. Carte noua. ◊ Luna noua a) luna in faza ei initiala, in forma de secera subtire; b) timpul cat dureaza aceasta faza. (Copil) ~-nascut (copil) care s-a nascut de curand. Ce mai (e) ~? ce noutati mai sunt? Nimic ~ nici un fel de noutati. 4) (despre persoane) Care a venit undeva de curand (si este inca necunoscut sau putin cunoscut). 5) Care nu a fost cunoscut mai inainte. Metoda noua. 6) Care difera (in mod esential) de ceea ce a fost in trecut. Vremuri noi. 7) Care tine de timpurile noastre; propriu timpului prezent sau trecutului apropiat; modern; contemporan. Tehnica noua. 8) (inaintea unui substantiv) Care prin calitatile sale aminteste de cineva (sau de ceva). ~l Orfeu. 9) Care se adauga la cele de mai inainte. Forte noi. /<lat. novus

HALLE (Halle an der Saale) [halə], oras in partea central-estica a Germaniei (Saxonia Superioara), la 50 km NV de Leipzig, port pe Saale; 294 mii an title="(dupa cifre) locuitori; (inaintea unei unitati frazeologice) locutiune">loc.an> (1995). Nod de comunicatie. an title="exploatari">Expl.an> de lignit. Constr. de strunguri si utilaje electrotehnice, an title="prelucrare">prelucr.an> cauciucului, an title="confectii">conf.an> si tricotaje, produse an title="alimentar">alim.an>, an title="incaltaminte">incalt.an> Universitate (1694). Monumente: Moritzkirche (an title="secolul, secolele">sec.an> 14-16), primarie (an title="secolul, secolele">sec.an> 15-16), Der Rote Turm (an title="secolul, secolele">sec.an> 15), Marktkirche (an title="secolul, secolele">sec.an> 16), dom (an title="secolul, secolele">sec.an> 16) si castelul Moritzburg (an title="secolul, secolele">sec.an> 15-16, reconstruit in an title="secolul, secolele">sec.an> 19, azi muzeu). Academie de Arte Frumoase. Muzeul „G.F. Handel”. Mentionat documentar in 806. A facut parte din Hansa (1281-1478). Resedinta arhiepiscopala (1503-1680). A aderat la Reforma in 1522. Prin Pacea Westfalica (1648), H. a trecut la Brandenburg (in 1680).