Rezultate din textul definițiilor
REPETENT, -A, repetenti, -te, adj., s. m. si f. (Elev sau student) care repeta clasa sau anul de studii deoarece nu a obtinut nota de trecere. – Din germ. Repetent.
OSTERLING [ostərliŋ], anders Johan (1884-1981), scriitor si critic literar suedez. Creator sa uneia dintre cele mai reprezentative poezii lirice ale literaturii suedeze contemporane, intr-o cromatica apropiata de simbolism si impregnata de melancolie („Arbori in floare”, „Cartea idilelor”, „Ecoul marii”, „Tarziu in viata”, „Fuga anilor”). an style='color:white;background:green'>studii an> critice („Impresii in timp”, „Poezia si viata”), memorialistica („Oameni si peisaje”); traduceri.
SABATIC, -A, sabatici, -ce, an title="adjectiv">adj. an> De sabat. ◊ an sabatic = an de studiu acordat universitarilor din anumite state, in care acestia sunt scutiti de obligatiile didactice. – Din an title="limba franceza">fr. an> sabbatique, an title="limba engleza">engl. an> sabbatical.
PROGRAMA, programe, an title="substantiv feminin">s. f. an> (De obicei cu determinarile „scolara” sau „analitica”) Document scolar care stabileste volumul cunostintelor si sistemul lor de predare pentru o anumita clasa ori an de an style='color:white;background:green'>studii an> si la un anumit obiect de studiu, in cursul unui an de invatamant. – Din an title="limba rusa">rus. an> programma.
REPETA, repet, vb. I. Tranz. A spune, a face, a produce inca o data (sau de mai multe ori) ceea ce a mai fost spus, facut sau produs. ♦ A citi sau a spune inca o data un rol, o lectie, pentru a le retine, pentru a le fixa in memorie sau pentru a le intelege mai bine continutul; (despre artisti) a face exercitii pregatitoare in vederea unui spectacol sau a unei auditii publice, a face repetitia unui rol, a unei piese de teatru etc. ♦ (Despre elevi, studenti) A urma din nou cursurile clasei sau anului de studii (in care a ramas repetent). ♦ Refl. A se produce, a se intampla inca o data (sau de mai multe ori), a avea loc din nou. [Var.: (inv.) repeti vb. IV] – Din fr. repeter, germ. repetieren.
INTERN2 ~i m. 1) Elev sau ucenic care locuieste si ia masa in institutia scolara pe care o frecventeaza. 2) Student in medicina (in ultimii ani de an style='color:white;background:green'>studii an>) care face practica intr-un spital. /<lat. internus, fr. interne
INTERNAT ~e n. 1) Scoala in care elevii sunt asigurati cu locuinta si hrana. 2) Practica efectuata de studentii de la institutiile de medicina (intr-un spital sau intr-o clinica) in ultimii ani de an style='color:white;background:green'>studii an>. /<fr. internat
PROMOTIE ~i f. Totalitate a absolventilor din acelasi an de an style='color:white;background:green'>studii an> la o institutie de invatamant. [G.-D. promotiei] /<fr. promotion, lat. promotio, ~onis
REPETENT ~ta (~ti, ~te) si substantival Care repeta o clasa sau un an de an style='color:white;background:green'>studii an> (din cauza ca nu a obtinut note de trecere). Elev ~. /<germ. Repetent
SABATIC, -A adj. Referitor la sabat, de natura sabatului. ♦ an sabatic = an de studiu acordat periodic universitarilor din anumite state, in care acestia nu au obligatii didactice. [Cf. fr. sabbatique].
SABATIC, -A adj. referitor la sabat, de sabat. ♦ an ~ = an de studiu acordat periodic universitarilor din anumite state, in care acestia sunt scutiti de obligatii didactice. (< fr. sabbatique)
AN2, ani, s. m. 1. Perioada de timp care corespunde unei revolutii a Pamantului in jurul Soarelui si care cuprinde 12 luni. ◊ anul nou = ziua de 1 ianuarie (in care se serbeaza inceputul unui an). ◊ Loc. adv. In anul... = in cursul anului... La anul = in cursul anului viitor. Acum un an (sau doi ani etc.) = cu un an (sau cu doi etc.) in urma. De ani si ani = de multi ani, de multa vreme. An de (sau cu) an = in fiecare an, mereu. Cu anii = ani intregi, ani indelungati. La (sau intr-) un an o data = o singura data intr-un an; rar. 2. (Astron.; in sintagma) An-lumina = unitate de lungime pentru masurarea distantelor mari, egala cu distanta strabatuta de lumina intr-un an. 3. Stadiu de studiu in unele forme de invatamant. ◊ (Urmat de determinari) Anii de studentie. Anii de ucenicie. 4. Masura a varstei unei fiinte sau a vechimii unui lucru. Copil de cinci ani. 5. (La pl.) Epoca din viata; vreme. Anii copilariei. – Lat. annus.
O'FAOLAIN [oufælən], Sean (1900-1991), scriitor si critic literar irlandez. Importanta contributie la modernizarea literaturii irlandeze; a publicat, ca director al revistei „The Bell”, scriitori tineri, precum si opere ale celor mai renumiti scriitori autohtoni din perioada postbelica. Lucrari de critica literara („Disparitia eroului. studiu asupra romancierilor din anii '20”, „Nuvela”). Romane („O vara in Italia”, „Pasarea Singuratica”). Biografii ale unor compatrioti ilustri.
VACanTA, vacante, an title="substantiv feminin">s. f. an> 1. Perioada de odihna acordata elevilor si studentilor la sfarsitul unui trimestru, semestru sau an de scoala ori de an style='color:white;background:green'>studii an>. ♦ Concediu (acordat unui salariat). 2. Interval de timp in care o institutie, un organ reprezentativ etc. isi inceteaza activitatea. ♦ Interval de timp in care un post, o functie, o demnitate etc. raman vacante. [an title="varianta">Var. an>: (an title="invechit">inv. an>) vacantie an title="substantiv feminin">s. f. an>] – Din an title="limba franceza">fr. an> vacance, an title="limba italiana">it. an> vacanza.
GRAMATICIan, -A, gramaticieni, -e, an title="substantiv masculin">s. m. an> si an title="feminin">f. an> Persoana specializata in an style='color:white;background:green'>studii an> de gramatica; autor de manuale, tratate sau an style='color:white;background:green'>studii an> de gramatica; gramatic. [an title="pronuntat">Pr. an>: -ci-an] – Gramatica + an title="sufix">suf. an> -ian (dupa an title="limba franceza">fr. an> grammairien).
FIZICIan, -A, fizicieni, -e, an title="substantiv masculin">s. m. an> si an title="feminin">f. an> Persoana care se ocupa cu studiul fizicii (4), specialist in fizica. [an title="pronuntat">Pr. an>: -ci-an] – Din an title="limba franceza">fr. an> physicien.
SAUCIUC-SAVEanU, Theofil (1884-1971, an title="neutru; (urmat de o cifra sau de un nume de localitate) nascut">n. an> Bosanci, an title="judet">jud. an> Suceava), istoric roman. an title="membru corespondent">M. coresp. an> al an title="academie; academician">Acad. an> (1945). an title="profesor universitar">Prof. univ. an> la Cernauti si Bucuresti. In urma unor ample sapaturi arheologice (1925-1940) a descoperit ruinele orasului Callatis. an style='color:white;background:green'>studii an> de epigrafie si asupra an title="antichitate">antic. an> greco-romane („Istoria antica elina si an style='color:white;background:green'>studii an> de istorie elina in cei 25 de ani din urma”).
BOZ, Lucian (1908-2002, an title="neutru; (urmat de o cifra sau de un nume de localitate) nascut">n. an> Hirlau), critic literar roman. Stabilit in Australia. an style='color:white;background:green'>studii an> si analize istorico-critice („Eminescu. Incercare critica”, „anii literari ’30”). Medalioane literare („Cartea cu poeti”); nuvele („Moartea albastra”).
REVISTA DE ISTORIE, publicatie a sectiei de istorie si arheologie a Academiei Romane. Apare lunar la Bucuresti (din 1974). In 1948-1974 a aparut sub titlul de „an style='color:white;background:green'>studii an>” (in 1948-1954 trimestrial, in 1955-1973 de sase ori pe an). Din 1990 apare cu titlul „Revista istorica”, editata de Institutul de Istorie „N. Iorga” al Academiei Romane.
anGIOFLUOROGRAFIE, angiofluorografii, an title="substantiv feminin">s. f. an> (an title="medicina">Med. an>) studiu radioscopic sau radiografic al vaselor sanguine cu ajutorul fluorului. [an title="pronuntat">Pr. an>: an-gi-o-flu-o-] – Din an title="limba franceza">fr. an> angiofluorographie.
BIBLIOGRAFIE s.f. 1. Disciplina care se ocupa cu studiul tipariturilor, al editiilor operelor etc. 2. Lista (cu indicatii asupra titlului, anului si locului tipariturii) a scrierilor care se refera la o anumita problema; material informativ asupra unei probleme. ♦ totalitatea operelor unui autor. 3. Lista, publicatie (periodica) care cuprinde titluri recent aparute. [Gen. -iei. / fr. bibliographie, cf. gr. biblion – carte, graphein – a scrie].
PROPEDEUTIC, -A I. adj. referitor la propedeutica. II. s. f. 1. disciplina care constituie o introducere in studiul unei alte discipline. 2. (in unele tari) ciclu preparator (de un an) la treapta de invatamant superior. 3. ramura a medicinei la invatamantul pregatitor clinic. (< fr. propedeutique, /II/ germ. Propadeutik)
anUAR, anuare, an title="substantiv neutru">s. n. an> Publicatie periodica anuala care prezinta activitatea unei institutii, intreprinderi etc. sau care contine an style='color:white;background:green'>studii an> stiintifice. ◊ anuar astronomic = publicatie in care se dau, pe o perioada de un an, diferite date astronomice. [an title="pronuntat">Pr. an>: -nu-ar] – Dupa an title="limba franceza">fr. an> annuaire.
HALE [heil], George Ellery (1868-1938), astronom american. an title="provincie">Prov. an> univ. la Chicago. Unul dintre fondatorii astronomiei solare moderne. A inventat (1891) spectroheliograful si a construit (1897), la Yerkes, primul telescop-turn din lume. an style='color:white;background:green'>studii an> asupra magnetismului solar (a descoperit campul magnetic al Soarelui, ciclul solar de 22 de ani si a emis, in 1908, o teorie cu privire la originea petelor solare). Organizatorul observatoarelor de pe muntii Wilson si Palomar.
REVUE DES ETUDES SUD-EST EUROPEENNES [revu dez etud sud-est oropeen], revista editata de Institutul de an style='color:white;background:green'>studii an> Sud-Est Europene al Academiei Romane. Apare la Bucuresti, de patru ori pe an, incepand cu 1963. Este succesoarea publicatiei „Revue Historique du Sud-Est Europeen”.
JUGLAR [ʒuglar], Clement (1819-1905), economist si medic francez. an style='color:white;background:green'>studii an> asupra ciclurilor economice, numite si decenale sau cicluri J., stabilindu-le o periodicitate cuprinsa intre 4-5 ani si 10-12 ani.
CRONOLOGIE s.f. Indicare a unor fapte in ordine cronologica; sistem de socotire a anilor. ♦ Disciplina care se ocupa cu stabilirea epocilor si a datelor istorice. ♦ Lista cuprinzand o succesiune cronologica. [Gen. -iei. / < fr. chronologie, cf. gr. chronos – timp, logos – studiu].
REINES, Frederick (1918-1998), fizician american. Prof. la Institutul Tehnologic Keis si la Univ. California. Impreuna cu Clyde Cowan, a descoperit (1956) antineutrinul in dezintegrarea beta inversa. an style='color:white;background:green'>studii an> care au confirmat existenta neutrinului. Impreuna cu colaboratorii sai, R.a demonstrat experimental (1957) conservarea sarcinii barionice si faptul ca protonoul are timpul de viata de peste 3 • 1024 ani. Premiul Nobel pentru fizica (1995), impreuna cu M.L. Perl.
LanGEVIN [lãʒəvẽ], Paul (1872-1946), fizician francez. Persecutat de nazisti, a plecat (1944) in Elvetia, de unde, la sfarsitul aceluiasi an, s-a reintors la Paris. Prof. la College de France; a condus, dupa P. Curie (1904), Scoala de fizica si chimie industriala din Paris. Contributii in magnetism (o teorie a dia- si paramagnetismului), in teoria cinetico-moleculara, a relativitatii, in studiul radiatiilor X, la ionizarea gazelor. Primul care a utilizat ultrasunete pentru semnalizarea subacvatica si detectarea submarinelor (1916); a elaborat metoda de obtinere a ultrasunetelor cu ajutorul cuartului piezo-electric (1917). Lucrari de filozofie a stiintelor.
CIBERNETICA (‹ fr. {i}) s. f. Stiinta care are ca obiect studiul matematic al legaturilor, comenzilor si controlul in sistemele tehnice si organismele vii, din punct de vedere al analogiilor formale (nu si din acela al constitutiei si al functionarii lor). Are numeroase si variate aplicatii in toate domeniile tehnicii, in economie, biologie, medicina etc. In anul 1938, in lucrarea „Psihologia consonantista”, savantul roman St. Odobleja face prima expunere ampla a unor principii cibernetice, inainte cu zece ani de aparitia lucrarii „Cibernetica” a lui N. Wiener. V. sistem cibernetic. ♦ C. economica = ramura a c. care se ocupa cu aplicarea ideilor si metodelor c. la sistemele economice; priveste economia, precum si verigile structurale si functionale ale acesteia, ca in sisteme in care se desfasoara procese de reglare si de comanda realizate prin circulatia si transformarea informatiei.
COMISIA PENTRU OCROTIREA MONUMENTELOR NATURII, institutie infiintata in anul 1930, sub denumirea de Comisiunea Monumentelor Naturii; este afiliata Academiei Romane (din 1950); are sarcina de a inventaria monumentele naturii si de a adopta masuri pentru ocrotirea lor. Pina in prezent a delimitat c. 400 de rezervatii naturale (ex. Parcul national Retezat, Polita cu Crini din Ceahlau, Valea Fagilor din N M-tilor Macin, Padurea Letea, lacul si piriul Petea etc.) si a declarat monumente ale naturii o serie de elemente floristice (ex. laleaua Cazanelor, floarea de colti) si faunistice (ex. risul, nagitul, ciocinstorsul). C. a propus, pe baza unor studii fundamentate, constituirea a inca 11 parcuri nationale (Rodna, Calimani, Ceahlau, Piatra Craiului, Delta Dunarii s.a.) realizate in 1990 si reglementarea prin legi a protectiei mediului inconjurator.