Rezultate din textul definițiilor
IMPACTOR s. n. aparat medical pentru impactarea fragmentelor osoase prin prinderea in suruburi. (< fr. impacteur)
PODOMETRU s. n. 1. instrument pentru inregistrarea, in numar de pasi, a distantei parcurse de un pieton; pedometru, odometru. 2. aparat medical care inregistreaza dimensiunile piciorului. (< fr. podometre)
GASTROSCOP, gastroscoape, s. n. aparat medical care serveste la gastroscopie. – Din fr. gastroscope.
CORSET, corsete, s. n. Centura elastica lata (si intarita cu balene), care serveste la strangerea taliei. ◊ Corset gipsat = (sau medical) = aparat special facut din ghips sau din alt material, care serveste la imobilizarea coloanei vertebrale sau pentru a corecta unele deformatii ale sistemului osos. – Din fr. corset.
STETOMETRU, stetometre, s. n. (Med.) aparat medical cu ajutorul caruia se efectueaza masurarea conturului toracic. – Din fr. stethometre.
CORSET s. n. centura lata si elastica, intarita uneori cu balene, pentru strangerea taliei. ♦ ~ ghipsat (sau medical) = aparat din ghips sau alt material, servind la imobilizarea coloanei vertebrale. (< fr. corset)
MECANOTERAPIE s. f. Denumire generala pentru terapeutica prin masaj, prin gimnastica medicala, prin aparate mecanice, aplicata mai ales in boli articulare sau neuromusculare. – Din fr. mecanotherapie.
PROTEZA s. f. 1. aparat, piesa medicala care inlocuieste un membru sau (o parte dintr-) un organ al corpului. ♦ ~ dentara = proteza pe care se fixeaza dantura falsa. 2. (fon.) adaugare a unui sunet la inceputul unui cuvant, fara ca acesta sa-si schimbe intelesul. (< fr. prothese, lat., gr. prosthesis)
PROTEZA, proteze, s. f. 1. aparat sau piesa medicala care inlocuieste un organ, un membru, o parte dintr-un membru amputat sau un conduct natural al corpului omenesc ori pe care se fixeaza o dantura falsa. ♦ Operatie chirurgicala prin care se inlocuieste un organ, un membru al corpului etc. printr-o proteza (1). 2. (Fon.) Aparitie accidentala a unei vocale la inceputul unui cuvant care incepe cu o consoana, fara a se schimba intelesul cuvantului. – Din fr. prothese.
GASTROENTEROLOGIE s. f. disciplina medicala care studiaza fiziopatologia aparatului digestiv. (< fr. gastro-enterologie)
STERILIZATOR, -OARE adj. Sterilizant. // s.n. aparat pentru sterilizarea instrumentelor medicale, a pansamentelor etc. [Cf. fr. sterilisateur].
AEROIONOTERAPIE s. f. tratament medical cu aeroioni produsi de aparate speciale. (< engl. aeroionotherapy)
C**************E s. f. disciplina medicala care studiaza inima si aparatul circulator. (< fr. c**************e)
STERILIZATOR, -OARE I. s. m. f. muncitor specializat in operatia de sterilizare. II. s. n. aparat, instalatie pentru sterilizarea instrumentelor medicale, a pansamentelor, a unor produse. (< fr. sterilisateur)
GINECOLOGIE s. f. disciplina medicala care studiaza fiziologia si patologia aparatului genital feminin. (< fr. gynecologie)
SONDA ~e f. 1) Gaura cilindrica forata in scoarta terestra in vederea exploatarii unor hidrocarburi fluide sau in vederea explorarii rocilor. 2) Instalatie speciala care serveste la exploatarea hidrocarburilor fluide din scoarta terestra sau la exploatarea rocilor. 3) aparat care serveste la extragerea unei probe dintr-un material compact, pulverulent sau granular. 4) Instrument pentru determinarea adancimii unei ape si pentru recunoasterea naturii fundului acesteia. 5) aparat pentru explorarea verticala a atmosferei. 6) Instrument medical tubular cu care se examineaza un canal sau un organ cavitar; cateter. [G.-D. sondei] /<fr. sonde
GINECOLOGIE s. f. Ramura a stiintelor medicale care se ocupa cu functiile si cu bolile aparatului (3) genital feminin. – Din fr. gynecologie.
GIMNASTICA f. 1) Ansamblu de exercitii fizice care contribuie la fortificarea corpului omenesc. 2) Gen de sport care cuprinde un astfel de ansamblu de exercitii. ◊ ~ sportiva gimnastica la aparate. ~ artistica gimnastica cu diferite obiecte (cercuri, mingi etc.). ~ medicala gimnastica speciala pentru corectarea unor deficiente fizice. [G.-D. gimnasticii] /<fr. gymnastique, germ. Gymnastik
PHILIPS [filips], companie olandeza fondata in 1891, la Eindhoven, de inginerul Gerard P. (1858-1942) si de tatal sau, bancherul Frederik P. Initial s-a numit P. Electronics N.V.; in 1912 a luat actualul nume, iar in 1914 a creat P. Research Laboratories. Dupa Primul Razboi Mondial, a devenit cea mai mare exportatoare din lume de lampi cu incandescenta. Dupa 1927, s-a lansat in fabricarea tuburilor electronice si a aparatelor de radio, creandu-si numeroase filiale. In prezent isi desfasoara activitatea in aproximativ 60 de tari, cuprinzand productie de instalatii de iluminat, aparate electrocasnice, instalatii si aparate pentru sunet si imagine, semiconductori, echipamente electronice si medicale etc.
SANATORIU (‹ fr.; {s} lat. sanatorius „care vindeca”) s. n. Institutie medicala pentru tratamentul unor boli cronice (in special tuberculoza, afectiuni ale aparatului respirator, afectiuni neuropsihice), situate de obicei in locuri unde bolnavii pot beneficia de factori naturali de cura (conditii climatice favorabile, aerosoli, ape minerale, namoluri curative) in asociatie cu fizioterapie, alimentatie dietetica si regim special de tratament si odihna. Exista si s. pentru repaus si recuperare a capacitatii de munca sub supraveghere medicala. Printre cele mai cunoscute din Romania se numara s. de la Moroieni, Predeal, Techirghiol, Eforie, Mangalia. Sin. casa de sanatate.
FLEXIMETRU s. n. 1. aparat de masura a sagetii si a deplasarilor transversale la constructii. 2. instrument medical pentru masurarea amplitudinii de flexiune a unei articulatii. (< it. flessimetro)
MASAJ, masaje, s. n. Actiunea de a (se) masa; procedeu medical de stimulare si de destindere a muschilor, de activare a circulatiei sangelui etc., constand din frictiuni sau lovituri usoare, executate cu ajutorul mainilor sau al unor aparate speciale. [Pl. si masajuri] – Din fr. massage.
A MANIPULA ~ez tranz. 1) (aparate, mecanisme) A folosi cu ajutorul mainilor, dirijand cu dibacie; a manui; a manevra. 2) A aranja cu grija in vederea executarii unor experiente sau operatii tehnice, stiintifice sau medicale. /<fr. manipuler
OCHELARI s. m. pl. Dispozitiv optic medical sau de protectie format din doua lentile (fixate intr-o rama), care se pune la ochi (sprijinit pe radacina nasului) cu scopul de a corecta un defect de vedere, de a apara ochii de praf, de o lumina prea puternica etc. ♦ P. ext. Dispozitiv format din doua bucati de piele prinse de curelele laterale ale capetelei si asezate in dreptul ochilor cailor pentru a-i impiedica sa vada lateral. ◊ Expr. A avea ochelari de cal, se spune despre persoane marginite, care vad lucrurile printr-o prisma prea ingusta. – Din ochi1 (dupa lat. ocularis).