Rezultate din textul definițiilor
ANTARCTIDA, continent in emisfera sudica, cuprinzimd partea centrala a reg. polare, scaldat Oc. Pacific, Atlantic si Indian; 13,97 mil. km2. Continentul este acoperit aproape in intregime de o calota de gheata cu grosimea medie de 1.720 m (max. 4.300 m) si cu un volum de c. 24 mil. km2, care reprezinta 85,3 la suta din suprafata si 87 la suta din volumul ghetii de pe Pamint. La tarm se formeaza aisberguri. Relief cu numeroase culmi inalte: Markham (4.350 m), Vinson (5.140 m), Kirkpatrick (4.530 m) etc. Vulcanism activ si astazi (vf. Erebus 3.794 m). Mici zacaminte de cupru, molibden, plumb si carbuni. Clima polar-continentala, cu exceptia litoralului. Temperatura medie anuala este de -50 ºC (iarna sub -70 ºC). Precipitatii sub forma de zapada (300-400 mm/an pe tarm si 100-150 mm/an in interior). Vinturi puternice pe litoral. In „oaze” apar muschi, licheni, alge si plante cu flori. Pe tarmuri traiesc foci, pinguini, pescarusi. Au adus contributii la studierea A.: Shackleton, Amundsen, Scott, Byrd s.a. Cercetarile organizate in cadrul Anului Geofizic international au sporit cunostintele despre A.
MARIT adj. 1. v. extins. 2. v. dilatat. 3. v. holbat. 4. v. sporit. 5. rotunjit, sporit. (Avere ~.) 6. v. majorat. 7. v. amplificat. 8. v. preamarit. 9. v. glorios. 10. v. inaltat. 11. laudat, preainaltat, prealuminat, preamarit, preaslavit, proslavit, slavit, venerat, (reg.) prealuminos, (inv.) prealaudat, preaseninat. (~e Doamne!)
GONIDII s.f.pl. 1. Alge care traiesc in simbioza cu ciuperci, formand impreuna licheni. 2. spori ai unor bacterii. [Sg. gonidie. / < fr. gonidies, cf. gr. gone – samanta].
FORTE1 adj. invar. livr. Care are intensitate sporita; puternic; tare. /<it. forte, lat. fortis
INTENS ~sa (~si, ~se) si adverbial Care are intensitate sporita; puternic. /<fr. intense, lat. intensus
PUTERNIC ~ca (~ci, ~ce) (in opozitie cu slab) 1) (despre fiinte sau despre parti ale corpului lor) Care are o mare putere fizica; voinic; tare. 2) Care rezista la actiunea fortelor din afara; tare; dur; solid. Stalp ~. Gard de fier ~. 3) (despre masini, motoare, mecanisme etc.) Care are putere mecanica mare. 4) (despre sunete, lumini etc.) Care are intensitate sporita; intens. 5) (despre medicamente) Care actioneaza cu putere. 6) (despre actiuni, procese, fenomene) Care se produce cu putere. Ploaie ~ca. 7) (despre sentimente, senzatii) Care se caracterizeaza prin profunzime. 8) (despre persoane oficiale, colectivitati, organizatii, state etc.) Care se bucura de autoritate si influenta. 9) fig. Care este important prin continut sau valoare. Eveniment ~. /putere + suf. ~nic
MICROSPOR s.n. Nume dat anumitor spori masculini ai criptogamelor vasculare. [< fr. microspore, cf. gr. mikros – mic, spora – samanta].
GASTEROMICETE/GASTROMICETE s. f. pl. grup de ciuperci bazidiomicete ai caror spori se formeaza in interiorul unui corp fructifer inchis, in forma de stomac. (< fr. gasteromycetes, gastromycetes)
HIMENOMICETE s. f. pl. ciuperci bazidiomicete ai caror spori se formeaza pe un himeniu expus la soare. (< fr. hymenomycetes)
CIUPERCA (‹ bg.) s. f. 1. (La pl.) Increngatura de talofite lipsite de clorofila, heterotrofe (saprofite sau parazitare) uni- sau pluricelulare, care se reproduc prin spori si au ca aparat vegetativ un tal. Se cunosc c. 10.000 de specii. au importanta in circuitul elementelor minerale in natura, in fermentatii (drojdia de bere); unele sint comestibile (zbirciogul, hribul) altele sint otravitoare (palaria-sarpelui); din ele se extrag antibiotice (penicilina din Penicillium), iar altele (parazite) produc pagube importante in agricultura (malura, taciunele). Multe dintre ele produc micoze la om. Sin. fungi. 2. Obiect de lemn, de forma unei ciuperci (1), pe care se intinde ciorapul cind se cirpeste. 3. Ciuperca sinei = partea superioara, ingrosata, a unei sine de cale ferata pe care ruleaza rotile. 4. C. eoliana = forma de relief eolian rezultata in urma procesului de coraziune. (ex.: Babele din masivul Bucegi, Tigaile din masivul Ciucas s.a.).
INDESI vb. a creste, a se ingrosa, a se inmulti, a spori. (Randurile s-au ~.)
SPORNIC ~ca (~ci, ~ce) 1) Care are spor; care sporeste. Munca ~ca. 2) (mai ales despre alimente) Care nu se consuma repede; care tine mult. 3) Care exista din belsug; imbelsugat; abundent. /<sl. sporinu
sporitOR, -OARE, sporitori, -oare, adj. (Rar) Care are spor2, care progreseaza. – Spori + suf. -tor.
spor (-ruri), s. n. – 1. Prosperitate, progres, abundenta, belsug. – 2. Majorare. – Megl. spor. Sl. sporu „uger”, sporinu „abundent” (Miklosich, Slaw. Elem., 46; Cihac, II, 359), cf. bg., sb. spor, mag. szapor. – Der. spori, vb. (a mari, a creste, a majora; a se intinde; a se intensifica, a se mari; a se inmulti, a se multiplica, a se largi, a se derula; a trancani; a flecari; a prospera; a inainta, a progresa; a folosi); sporis, s. n. (verbina, Verbena officinalis), din sb., cr., slov. sporis; sporitor, adj. (prosper, care sporeste); spornic, adj. (care are spor, care progreseaza; bogat, abundent; folositor, util; activ, eficace); spornicie, s. f. (eficacitate); nespornic, adj. (fara folos).
CRIPTOGAMA, criptogame, s. f., adj. 1. S. f. (La pl.) Grup mare de plante inferioare, lipsite de flori, care au drept caracteristica inmultirea prin spori; (si la sg.) planta care face parte din acest grup. 2. Adj. Care apartine criptogamelor (1), privitor la criptogame. – Din fr. cryptogame.
MARI vb. 1. v. creste. 2. v. extinde. 3. a (se) extinde, a (se) intinde, a (se) largi, a (se) lati. (Si-a ~ stapanirea peste ...) 4. v. dilata. 5. v. holba. 6. a creste, a se ridica, a se umfla. (Apele s-au ~ in matca lor.) 7. a multiplica, a spori, (livr.) a augmenta. (A ~ de mai multe ori o cantitate.) 8. v. inmulti. 9. a creste, a spori, (livr.) a (se) augmenta. (au ~ fondul de rulment.) 10. a rotunji, a spori. (Si-a ~ averea.) 11. a creste, a se inmulti, a se ridica, a spori, a se urca, (inv.) a prisosi, a se multi, a se umnoji. (S-a ~ numarul participantilor.) 12. v. majora. 13. v. amplifica. 14. a creste, a se ridica, a se sui, a se urca. (I s-a ~ temperatura.) 15. v. lungi. 16. v. intensifica. 17. a creste, a (se) ridica, a spori. (S-a ~ nivelul de trai.) 18. v. adanci. 19. v. glorifica. 20. v. preamari.
A CASTIGA castig 1. tranz. 1) (bani sau bunuri materiale) A dobandi prin munca (sau prin alte mijloace). 2) fig. A obtine prin munca sau prin lupta sustinuta. ~ simpatia publicului. ~ bunavointa colegilor. 3) (lupte, partide, procese etc.) A obtine inregistrand victorie. 2. intranz. 1) A avea un castig. 2) A-si spori valoarea (sau continutul, greutatea etc.). /<lat. castigare
ADANCI vb. 1. v. afunda. 2. a se afunda, a se cufunda, a se infunda, (Transilv.) a se zgaura. (Ochii i s-au ~ in cap.) 3. v. casca. 4. a (se) agrava, a (se) amplifica, a creste, a (se) intensifica, a (se) mari, a spori, (fig.) a (se) ascuti. (Disensiunile s-au ~.)
EXTINDE vb. 1. a (se) intinde. (Se ~ pe o suprafata tot mai mare.) 2. a creste, a (se) largi, a (se) mari, a (se) ridica, a spori, a (se) urca. (Suprafetele cultivate s-au ~ la ...) 3. a (se) intinde, a (se) largi, a (se) lati, a (se) mari. (Si-a ~ stapanirea peste ...) 4. a se intinde, a se lati, a se propaga, a se raspandi, (rar) a palalai, (pop.) a merge, (inv. si reg.) a palai, (inv.) a sari. (Focul s-a ~ si la curtea vecina.) 5. v. raspandi.
A SE INDESI pers. 3 se ~este intranz. 1) A deveni mai des. Respiratia s-a ~it. Plimbarile se ~esc. Ploaia se ~este. 2) (despre lichide) A deveni mai dens; a se ingrosa. 3) (despre multimi de persoane) A spori numeric; a se inmulti. Randurile s-au ~it. /in + des
DESTUL, -A, destui, -le, adj., adv. 1. Adj., adv. (Care este) in cantitate suficienta, atat cat trebuie. 2. Adj., adv. (Care este) in cantitate sau in numar mare; mult. ◊ (Substantivat, n. pl.) A suferit destule. 3. Adj., adv. (Care este) mai mult decat trebuie, prea mult. ♦ (Cu valoare de interjectie) Ajunge! inceteaza!. 4. Adv. (Urmat de un adjectiv sau de un adverb de care se leaga prin prep. „de”) a) (Exprima ideea de diminuare a calitatii pozitive indicate de adjectivul sau adverbul pe care-l insoteste) Aproape..., suficient de..., relativ... S-au inteles destul de bine. b) (Exprima ideea de sporire a calitatii negative indicate de adjectivul sau adverbul pe care-l insoteste). Destul de putin. Destul de rau. – De4 + satul.
A SE APRINDE ma aprind intranz. 1) A incepe sa arda; a lua foc. Paiele s-au aprins. 2) fig. (despre persoane) A manifesta o activitate sporita; a se infierbanta; a se inflacara; a se infoca; a se intarata. 3) fig. (despre persoane) A se inrosi la fata (din cauza unei emotii). 4) fig. A incepe brusc si cu violenta; a se starni; a se declansa; a izbucni. 5) (despre cereale, plante furajere, faina etc.) A-si pierde calitatile initiale (din cauza umezelii, a ingramadirii etc.), capatand gust neplacut; a se incinge. /<lat. apprehendere
A AMPLIFICA amplific tranz. 1) A face sa se amplifice. 2) (valori electrice, acustice, optice) A spori in intensitate; a intensifica; a inteti; a mari. [Sil. am-pli-] /<lat. amplificare, fr. amplifier
SUPRAPONDERABILITATE s. f. (Fiz.) Stare a unui corp de a avea o greutate mai mare ca urmare a unei forte gravitationale sporite. – Supra- + ponderabilitate.
MAJORA vb. a creste, a (se) mari, a (se) ridica, a (se) scumpi, a spori, a (se) sui, a (se) urca. (A ~ pretul; preturile s-au ~.)
MALTHUSIANISM s. n. teorie social-politica potrivit careia populatia ar creste in proportie geometrica, in timp ce mijloacele de subzistenta sporesc doar in proportie aritmetica, asadar cauzele suprapopulatiei si mizeriei maselor ar fi de ordin natural. (< fr. malthusianisme)
SUPRAPONDERABILITATE s. f. stare a unui corp de a avea o greutate mai mare, ca urmare a unei forte gravitationale sporite. (< supra1- + ponderabilitate)
ACOTILEDONAT, -A, acotiledonati, -te, adj. (Despre plante) Cu embrionul lipsit de cotiledoane. ♦ (Substantivat, f. pl.) Clasa de vegetale care n-au embrion format inainte de germinare si care se inmultesc prin spori; (si la sg.) planta care face parte din aceasta clasa. – Dupa fr. acotyledone.
adaug, a adauga si (est) -gesc, a adaugi si (vechi) a adauge, part. adaus v. tr. (lat. adaugere, pop. adaugere, part. adauctum, id., d. augere, a mari. V. augment). Pun ceva pe linga altu sau altele: a adauga un franc la suta, sare ciorbei. Fig. Mai spun ceva: nu mai adaug nimic la cele spuse. Vechi. Maresc, sporesc: a adauga banii, averea. Incarc la plata birului: sa n' aiba voie a-i scadea, nici a-i adaugi. L-a adaugat cu pira, l-a incarcat cu pira. I-a adaugit pintecele, a lasat-o gravida. V. refl. Vechi. Cresc, sporesc: apa, patima, suspinu se adaoge [!]. Ma unesc. Trans. Ma recasatorec. Ma inmultesc: pacatosii se adaug [!]. Ma compar, ma aseman (Cor.). Ma adaug la masa cuiva, ma pun la masa lui. V. intr. Boala adaogea, se agrava. – Forme vechi: adao-: sa-si adaoga, Domnu sa va adaoga, se va adaoge, va adaoga, va adaogi, au adaos (adauga), il adaosera (adaugara).
ASEXUAT, -A, asexuati, -te, adj. (Despre plante si animale) Care nu are caractere de apartenenta la unul dintre sexe. ◊ Reproducere asexuata = reproducere prin spori sau prin diviziune. [Pr.: -xu-at] – Din fr. asexue.
A TRESARI tresar intranz. 1) A avea o miscare involuntara momentana (din cauza unui e******t neasteptat). 2) (despre inima) A-si spori pentru moment ritmul si intensitatea. /<fr. tresaillir
VIBRAFON s.n. Instrument muzical de percutie, care produce sunete prin lovirea unor lame metalice de lungimi diferite, avand dedesubt instalate tuburi de rezonanta, inchise sau deschise prin niste moristi actionate electric, care sporesc amplitudinea sonoritatii. [< fr. vibraphone].
CRESTE vb. 1. a se dezvolta, a se inalta, a se mari, (inv. si pop.) a odrasli, (pop.) a se ridica, a salta, a (se) zburataci. (Ce mult a ~ copilul!) 2. a se dezvolta, a trai, a vegeta. (Ciupercile ~ in sol bogat.) 3. v. inalta. 4. v. regenera. 5. v. educa. 6. (prin Transilv.) a scula. (~ doi porci.) 7. v. cultiva. 8. v. inmulti. 9. v. extinde. 10. a (se) mari, a spori, (livr.) a (se) augmenta. (A ~ fondul de rulment.) 11. v. indesi. 12. a se mari, a se ridica, a se umfla. (au ~ apele in matca lor.) 13. v. dospi. 14. v. majora. 15. a (se) mari, a (se) ridica, a spori. (A ~ nivelul de trai.) 16. a se mari, a se ridica, a se sui, a se urca. (I-a ~ temperatura.) 17. v. intensifica. 18. v. inteti. 19. v. adanci.
MALTHUSIANISM s.n. Teorie reactionara care sustine teza falsa ca, in timp ce mijloacele de existenta nu pot spori decat in progresie aritmetica, populatia creste in proportie geometrica si ca deci cauzele mizeriei maselor exploatate ar fi de ordin natural si biologic, nu social. [Pron. -si-a-. / < fr. malthusianisme, cf. Malthus, teolog si economist englez].
ASCUTIT2, -A, ascutiti, -te, adj. I. (Despre obiecte) Prevazut cu un varf care poate intepa; prevazut cu o muchie taioasa. ♦ Unghi ascutit = unghi mai mic de 90 de grade. II. Fig. 1. Ager, patrunzator; fin, subtil. Minte ascutita 2. (Despre senzatii, sentimente etc.) Intens, viu. 3. (Despre vorbe, privire) Care strapunge; sfredelitor; aspru, taios. ♦ Expr. A avea limba ascutita = a avea obiceiul sa critice (cu rautate). 4. (Despre sunete, glas, ras) Subtire, strident. 5. (Despre actiuni, conflicte etc.) Intetit, sporit; aprig, inversunat, darz.- V. ascuti.
CIUPERCA, ciuperci, s. f. 1. (La pl.) Increngatura de plante inferioare, lipsite de clorofila, care traiesc ca parazite sau ca saprofite si se raspandesc prin spori; (si la sg.) planta din aceasta increngatura, de obicei in forma de palarie carnoasa cu picior. ◊ Expr. Doar n-am mancat ciuperci! = doar n-am innebunit! Paguba-n ciuperci! = nu e nimic, putin imi pasa! 2. Obiect de lemn in forma de ciuperca (1), pe care se intinde ciorapul cand se carpeste. ♦ (Ir.) Palarie veche, adesea mototolita si turtita. 3. (In sintagma) Ciuperca sinei = partea superioara si ingrosata a unei sine de cale ferata, pe care se sprijina rotile vehiculelor, cand ruleaza. – Din bg. cepurka, scr. pecurka.
CRESTERE, cresteri, s. f. Actiunea de a creste. Dezvoltare, marire treptata. 2. sporire, marire a numarului, volumului, intensitatii, duratei etc. unui lucru, unui fenomen etc. 3. Prasire, inmultire. ◊ Cresterea animalelor = ramura a agriculturii care are ca obiect inmultirea si cresterea animalelor si pasarilor, a viermilor de matase, a pestilor si stuparitului. 4. Educare, educatie. ◊ Loc. adj. Fara crestere = prost crescut, needucat. ◊ Expr. Buna crestere = educatie aleasa. – V. creste.
ACOTILEDONAT, -A adj. (Despre plante) Care are embrionul fara cotiledoane; acotiledon. // s.f.pl. Clasa de plante cu embrionul neformat inainte de germinare, a caror inmultire se face prin spori; (la sg.) planta din aceasta clasa. [Cf. fr. acotyledone(s)].
SPORI, sporesc, vb. IV. 1. Intranz., refl. si tranz. A creste sau a face sa creasca; a (se) mari, a (se) inmulti. 2. Intranz. A progresa, a inainta, a avea spor2. 3. Intranz. (Inv.) A-si da silinta, a se zori. ♦ Tranz. A impinge, a imboldi. 4. Tranz. (Reg.) A povesti (exagerand); a flecari, a sporovai. – Din spor2. Pentru sensul 4, cf. bg. sporja, scr. sporiti „a discuta”.
LIRIC1 ~ca (~ci, ~ce) 1) Care exprima sentimente intime prin intermediul mijloacelor artistice. Poezie ~ca. ◊ Gen ~ gen literar care reflecta realitatea prin prisma sentimentelor si emotiilor poetului. 2) fig. (despre persoane si despre manifestarile lor) Care vadeste afectivitate sporita (ca de poet); sentimental. Pornire ~ca. 3) (despre poeti) Care scrie in genul liric. 4) Care tine de muzica de opera. Comedie ~ca. Teatru ~. 5) (despre voce) Care are sonoritate sentimentala. Artist ~. /<fr. lyrique, lat. lyricus, ngr. lyrikos
TERIBIL2 ~a (~i, ~e) 1) Care inspira teroare; producator de groaza; inspaimantator; ingrozitor. 2) Care are putere mare; de mare intensitate. Un efort ~. 3) pop. Care iese din comun; caracterizat prin proprietati neobisnuite. Un tip ~. Un cantec ~. 4) Care este caracterizat prin agresivitate sporita. Un copil ~. /<fr. terrible, lat. terribilis
A spori ~esc 1. tranz. (in numar, volum sau intensitate) A face mai mare; a mari; a majora. ~ productia. 2. intranz. 1) A deveni mai mare (in numar, volum sau intensitate); a adauga. 2) A avea spor. /Din spor
CIUPERCA ~ci f. 1) la pl. Increngatura de plante inferioare, fara clorofila, care se inmultesc prin spori. 2) Planta din aceasta increngatura, cu corpul carnos, in forma de palarie si cu picior. ~ci otravitoare. ~ci comestibile. ◊ ~ de fermentare microorganism in forma de ciuperca folosit ca ferment. Doar n-am mancat ~ci doar nu mi-am iesit din minti. A rasari ca ~cile (dupa ploaie) a aparea in numar mare si in timp scurt. 3) Obiect din lemn de forma speciala pe care se imbraca ciorapul cand se tese sau se carpeste. 4) fig. iron. Palarie sau caciula veche si mototolita. 5): ~ca sinei partea de sus mai larga a unei sine de cale ferata, pe care ruleaza rotile trenului. [G.-D. ciupercii] /<bulg. tepurca, sb. peturka
CREASTA, creste, s. f. 1. Excrescenta carnoasa, de obicei rosie si dintata, sau mot de pene pe care le au la cap unele pasari. ◊ Compus: creasta-cocosului = a) planta erbacee cu frunze ovale, cu flori rosii sau galbene, reunite la varful tulpinii in forma de creasta ondulata (Celosia cristala); b) numele a doua specii de ferigi cu sporii dispusi pe fata interioara a frunzelor (Polystichum braunii si lobatum); c) numele unei ciuperci mari, comestibile, cu tulpina carnoasa, groasa, foarte ramificata (Clavaria flava). ♦ (Anat.) Proeminenta osoasa. 2. Partea cea mai de sus a unui munte, a unei case, a unui copac, a unui val de apa etc. 3. Coama de acoperis. 4. (In sintagma) Creasta de taluz = linia de intersectie dintre fata unui taluz si suprafata terenului natural sau a platformei unui rambleu. – Lat. crista.
REZERVA s.f. 1. Cantitate (de bunuri) pusa deoparte pentru a fi folosita mai tarziu; depozit. ◊ Rezerva succesorala = parte dintr-o avere succesorala de care testatorul nu poate dispune liber, fiind rezervata de drept unor anumiti mostenitori. ♦ (Fig.; mai ales la pl.) Posibilitati. ◊ Rezerve interne = totalitatea posibilitatilor existente intr-o intreprindere, a caror descoperire si folosire permit realizarea unor cantitati sporite de produse. ♦ Cantitate de substante minerale utile continute intr-un zacamant. 2. Camera de spital unde se interneaza un singur bolnav. 3. Parte din armata chemata sub arme numai in timp de razboi sau in mod exceptional in timp de pace; trupe neangajate in lupta, pastrate pentru a interveni la nevoie. ♦ (Sport) Jucator care poate inlocui la nevoie pe unul dintre jucatorii angajati in competitie. 4. Motiv de indoiala, obiectie. ◊ Fara rezerva = fara retinere, in intregime. ♦ (Fig.) Prudenta, cumpatare, masura; discretie; (p. ext.) raceala, indiferenta, jena. [< fr. reserve < reserver – a pune deoparte].
SINDICAT s.n. 1. Organizatie de masa care reuneste pe baza de adeziune voluntara oameni ai muncii din intreprinderi sau institutii si care are drept scop sa lupte pentru satisfacerea revendicarilor economice si politice ale membrilor sai. 2. Totalitatea membrilor unui sindicat (1). ♦ Sediu al unei organizatii sindicale. 3. Organizatie economica monopolista in cadrul careia desfacerea marfurilor si uneori achizitionarea materiilor prime se fac in comun, cu scopul de a elimina pe concurenti si de a spori astfel profiturile. [Cf. fr. syndicat, rus. sindikat].