Rezultate din textul definițiilor
RELIGIE, religii, s. f. 1. Sistem de credinte (dogme) si de practici (rituri) privind sentimentul divinitatii si care ii uneste, in aceeasi comunitate spirituala si morala, pe toti cei care adera la acest sistem; totalitatea institutiilor si organizatiilor corespunzatoare; confesiune, credinta. ♦ Fig. Crez, cult. 2. Disciplina predata in scoala, avand ca scop educarea si instruirea elevilor in spiritul religiei (1) date. – Din fr. religion, lat. religio, -onis, germ. Religion.

SABOTAJ, sabotaje, s. n. Actiune avand ca scop impiedicarea bunului mers al unei activitati, in special franarea desfasurarii normale a unui proces de productie. – Din fr. sabotage.

FILARMONIC, -A, filarmonici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care se refera la activitatea de raspandire a culturii muzicale prin concerte, recitaluri, spectacole muzicale. ◊ Societate filarmonica = institutie, asociatie avand ca scop cultivarea si raspandirea artelor, in special a artei muzicale. 2. S. f. Institutie (de stat) care detine rolul principal in viata de concert si in dezvoltarea culturii muzicale a unei tari, cuprinzand toate aspectele artei interpretative si toate formele de manifestare concertistice. ♦ Orchestra simfonica apartinand unei astfel de institutii. – Din fr. philharmonique.

WAHABISM s.n. Miscare politico-religioasa musulmana din Arabia Saudita, avand ca scop restaurarea islamismului in puritatea sa originala. (din fr. wahhabisme, ar. Muhammad Abd al-Wahhab)

CONCILIATIE, conciliatii, s. f. Conciliere, impacare. ♦ Procedura de impacare, in dreptul international, avand ca scop inlaturarea conflictelor. [Pr.: -li-a-] – Din fr. conciliation, lat. conciliatio.

LATERAL, -A, laterali, -e, adj. 1. Situat pe (una dintre) laturi, pe o parte a unui lucru; situat la margine, la periferie, departe de un centru; laturalnic. ◊ Arie (sau suprafata) laterala = marimea suprafetei unui corp prismatic, fara suprafetele bazelor lui. Arie laterala = zona situata la periferia teritoriului unde se vorbeste un dialect sau o limba. ♦ Fig. Secundar. 2. (In sintagma) Consoana laterala (si substantivat, f.) = consoana articulata prin atingerea varfului limbii de palatul tare sau de alveolele incisivilor superiori, in timp ce suflul de aer iese prin cele doua deschizaturi lasate de marginile limbii. „L” este o consoana laterala. 3. (In sintagma) Gandire laterala = proces specific gandirii creatoare, avand ca scop obtinerea a cat mai multe variante posibile ale obiectului sau fenomenului cercetat. – Din fr. lateral, lat. lateralis.

CUZINET, cuzineti, s. m. 1. Piesa inelara sau din doua bucati semiinelare din metal moale, care imbraca in interior lagarul si vine in contact direct cu fusul sau axul unei masini. 2. Element de constructie confectionat din beton armat, piatra dura etc. asezat intre un bloc de fundatie si un stalp si avand ca scop transmiterea greutatii la blocul de fundatie respectiv. – Din fr. coussinet.

NEOTOMISM s. n. Curent filozofic contemporan care reinvie sistemul scolastic al lui Toma d' Aquino, avand ca scop concilierea stiintei cu religia. [Pr.: ne-o-] – Din fr. neo-thomisme.

AMENAJARE ~ari f. 1) v. A AMENAJA. 2): ~ hidraulica sistem de lucrari avand ca scop prevenirea actiunilor daunatoare ale unui curs de apa si valorificarea resurselor lui potentiale. [G.-D. amenajarii] /v. a amenaja

INSURECTIE ~i f. Forma de lupta armata organizata, avand ca scop rasturnarea unui regim politic sau izgonirea unei armate ocupante. [G.-D. insurectiei] /<fr. insurrection, lat. insurrectio, ~onis

NEOTOMISM n. Doctrina oficiala a bisericii catolice, care reinvie ideile lui Toma dAquino, avand ca scop concilierea stiintei cu religia. [Sil. ne-o-] /<fr. neo-thomisme

ACROMATIZARE s.f. Actiunea de a acromatiza. ♦ Ansamblu de tehnici si operatii avand ca scop obtinerea acromatismului unui sistem optic. [< acromatiza].

ANTIGIVRAJ s.n. Tehnica avand ca scop prevenirea sau remedierea efectelor givrajului. [Cf. fr. antigivrage].

BIPAC s.n. (Cinem.) 1. Pachet de doua filme cu emulsiile in contact, fiecare sensibila la alta culoare pentru o singura expunere. 2. Procedeu de filmare combinata, avand ca scop efectuarea unor trucaje dificile; dublarea unui personaj sau introducerea intr-un decor a unor elemente pentru a realiza caderi de la inaltime etc. [< engl. bipack].

INTELECTRONICA s.f. Disciplina stiintifica avand ca scop combinarea inteligentei umane cu posibilitatile oferite de masinile electronice de calcul. [Cf. engl. intellectronics].

SALPINGOSTOMIE s.f. (Med.) Interventie chirurgicala plastica avand ca scop refacerea unui orificiu tubar si legarea lui cu ovarul. [Gen. -iei. / < fr. salpingostomie, cf. gr. salpinx – trompa, stoma – gura].

INSURECTIE s.f. Forma de lupta armata, organizata, a fortelor patriotice, revolutionare, avand ca scop inlaturarea unui regim politic sau izgonirea de pe teritoriul national a unei armate ocupante. [Gen. -iei. / cf. fr. insurrection].

MEDICAL, -A adj. Care tine de medicina; de medic. ◊ Concediu medical = concediu de boala; gimnastica medicala = sistem de exercitii metodice de gimnastica, avand ca scop corectarea diferitelor defecte fizice sau reactivarea unor functii fiziologice. [< fr. medical].

PSIHAGOGIE s.f. Ansamblu de metode educative, psihologice si pedagogice, avand ca scop sa favorizeze dezvoltarea personalitatii. [Gen. -iei. / < fr. psychagogie, cf. gr. psyche – suflet, agoge – conducere].

RITMIC, -A adj. Care are ritm; cadentat. ♦ Gimnastica ritmica = gimnastica avand ca scop sa imprime miscarilor armonie si siguranta. [Cf. lat. rhytmicus, fr. rythmique].

ALGORITM s. n. 1. sistem de reguli, simboluri si operatori pentru efectuarea oricarui tip de calcule logice sau matematice. 2. suita de rationamente sau operatii avand ca scop rezolvarea unor probleme. (< fr. algorithme)

BIPAC s. n. (cinem.) 1. pachet de doua pelicule cu emulsiile in contact, fiecare sensibila la alta culoare pentru o singura expunere. 2. procedeu de filmare combinata, avand ca scop efectuarea unor trucaje dificile. (< engl. bipack)

BRAINSTORMING [-STORMING] s. n. tehnica de lucru in colectiv, in procesul predarii, avand ca scop stimularea prin participarea libera si spontana la discutii a tuturor membrilor unui grup. (< amer., fr. brainstorming)

JAM-SESSION GEIM-SESN/ s. n. (jaz) reuniune de solisti si acompaniatori, avand ca scop improvizatia colectiva. (< amer. jam-session)

MEDICAL, -A adj. referitor la medic(ina). ♦ concediu ~ = concediu de boala; gimnastica ~a = sistem de exercitii metodice de gimnastica avand ca scop corectarea diferitelor defecte fizice sau fiziologice. (< fr. medical)

SOMPTUAR, -A adj. 1. referitor la cheltuieli. ♦ legi e = legi avand ca scop reducerea cheltuielilor; cheltuiala ~a = cheltuiala excesiva. 2. arte e = arte de lux, ca mozaicul, orfevreria etc. (< fr. somptuaire, lat. somptuarius)

YOGA s. f. scoala filosofica indiana cu traditii stravechi, care preconizeaza adancimea autocunoasterii eului in vederea eliberarii lui de contingentele materiale si a contopirii cu spiritul universal, prin extaz mistic si exercitii fizice, avand ca scop perfectionarea proceselor fiziologice si psihice ale organismului uman. (< engl., fr. yoga)

ARTEL, arteluri, s. n. Principala forma socialista de productie in comun (in special in agricultura), avand la baza colectivizarea principalelor mijloace de productie si avand ca scop inlocuirea proprietatii private mici si mijlocii prin proprietatea socialista colectiva. – Rus. artel.

UNIUNEA INTERNATIONALA PENTRU CONSRRVAREA NATURII (UICN, IUCN), organizatie internationala fondata de UNESCO in 1948, avand ca scop promovarea actiunilor menite sa asigure mentinerea cadrului natural si a resurselor naturale, atat pentru valoarea lor culturala sau stiintifica, cat si pentru o sustinuta bunastare economica si sociala a omenirii. Sub egida UICN se realizeaza listele rosii sau carti rosii de plante si animale (care semnaleaza, pentru fiecare tara sau regiune, speciile periclitate, vulnerabile sau rare). UICN stabileste principiile si normele pentru declararea si managementul ariilor protejate, dupa care se ghideaza organele nationale de decizie. Din 1952 se numeste Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii si a Resurselor sale.

HIDROAMELIORARE, hidroameliorari, s. f. Totalitatea lucrarilor de imbunatatiri funciare care au scopul sa mentina in sol un raport favorabil intre apa si ceilalti factori ai fertilitatii solului pe terenurile cu exces sau cu deficit de apa; hidroamelioratieVezi nota. [Pr.: -dro-a-me-li-o-] – Hidro- + ameliorare (dupa fr. hydroamelioration).

HIDROAMELIORATII s. f. pl. Totalitatea lucrarilor de imbunatatiri funciare care au scopul sa mentina in sol un raport favorabil intre apa si ceilalti factori ai fertilitatii solului pe terenurile cu exces sau cu deficit de apa; hidroameliorare. [Pr.: -dro-a-me-li-o-] – Hidro- + amelioratie.

UTILITAR, -A, utilitari, -e, adj. Care are scopuri utile (imediate), care pune pe primul plan utilitatea (imediata); preocupat de interese materiale. – Din fr. utilitaire.

MENIT, -A, meniti, -te, adj. 1. Care are menirea, rostul, misiunea, sarcina (de a...); care are scopul (sa...); hotarat, sortit, destinat, ursit, predestinat. 2. (In credinte si superstitii) Descantat; vrajit, fermecat. – V. meni.

ELECTIV, -A, electivi, -e, adj. Bazat pe alegeri; care are scopul sau dreptul de a alege. – Din fr. electif, lat. electivus.

DETASAMENT ~e n. 1) Grup de oameni condusi de un sef, care au scopuri comune si indeplinesc o actiune comuna. 2) Grup de militari reuniti pentru a indeplini o misiune speciala. /<fr. detachement

A DUBLA ~ez tranz. 1) A face sa se dubleze; a indoi. 2) (materiale) A pune in dublu; a uni doua cate doua. 3) (opere, lucrari, obiecte) A face un exemplar similar cu altul, avand scopuri identice. 4) (titularul unui rol de teatru) A inlocui din diferite motive in interpretarea unui rol. 5) (roluri de teatru) A interpreta alternativ cu titularul. 6) (filme) A transpune in alta limba prin dublaj. 7) (haine) A prevedea cu o captuseala; a captusi. /<fr. doubler

EXORCISM ~e n. (in credintele mistice) Ritual magic care are scopul de a alunga diavolul, duhurile rele. /<fr. exorcisme, lat. exorcismus

IMPERIALISM n. Politica a unui stat care are scopul de a domina alte state, supunandu-le din punct de vedere politic si economic. [Sil. -ri-a-] /<fr. imperialisme, germ. Imperialismus

PUNITIV ~a (~i, ~e) livr. Care pedepseste; care are scopul de a pedepsi. /<fr. punitif

SLIT ~uri n. 1) Scobitura in forma de sant executata la o piesa sau la un element de constructie. 2) Deschizatura facuta la unele obiecte de imbracaminte, avand scop practic sau decorativ. /<germ. Schlitz

AUTOTELIC, -A adj. (Fil.) Care isi are scopul in sine. [< fr. autotelique, cf. gr. autos – insusi, telosscop].

SANITAR, -A adj. Care se refera la sanatatea publica, care are scopul de a intretine si a ocroti sanatatea. ♦ Punct sanitar = mica unitate de asistenta medicala in intreprinderi sau in locuri de munca izolate; agent sanitar (si s.m.) = persoana din cadrul personalului medical inferior care se ocupa cu ingrijirea bolnavilor (in special in mediul rural). ♦ (Despre vehicule) Care serveste la transportarea bolnavilor si a ranitilor. // s.m. Ostas care face parte din serviciul de ingrijire a ranitilor in armata. [< fr. sanitaire, cf. lat. sanitas – sanatate].

AUTOTELIC, -A adj. (fil.) care isi are scopul in sine. (< fr. autotelique)

BREASLA, bresle, s. f. 1. (In oranduirea feudala) Organizatie de casta a meseriasilor din aceeasi bransa, care avea scopul sa impiedice concurenta dintre ei si sa le pazeasca drepturile economice si politice impotriva exploatarii feudalilor si negustorilor; o data cu dezvoltarea modului de productie capitalist, ea se transforma intr-o organizatie inchisa a mesterilor care exploateaza calfele si ucenicii. ♦ (Inv.) Categorie sociala sau profesionala. Piara breasla boiereasca! (BOLLIAC). 2. Meserie, profesiune; functie, slujba. De breasla lui, ciubotar (SEZ.). 3. (Inv.) Trupa de soldati recrutata din breslasi si din diferite categorii ale burgheziei. – Slav (v. sl. bratĩstvo).

LEVANT (in it. „rasarit de soare”) 1. Denumire data in trecut litoralului rasaritean al M. Mediterane (Asia Mica, Siria, Liban, Egipt), ocupat de musulmani si frecventat din sec. 11 de negustori crestini. Comertul cu L. a fost dominat de negustorii italieni (din Venetia si Genova in special) pana la sfarsitul sec. 15, cand suprematia a trecut de partea turcilor otomani. Din initiativa lui Colbert a fost creata Compania Levantului (1670), companie franceza de comert avand scopul de a controla comertul din bazinul oriental al M. Mediterane. Si-a incetat activitatea dupa 1678. 2. Regiune geografica in E Spaniei, cuprinzand provinciile Castelon de la Plana, Valencia, Alicante si Murcia. Climat semiarid: culturi de maslini, vita de vie. Picturi rupestre din Epipaleolitic.

ACT, acte, s. n. 1. Document eliberat, emis etc. de o autoritate prin care se arata un fapt, o obligatie, identitatea cuiva etc. ◊ Act de acuzare = concluzie scrisa intocmita de organele judiciare spre a dovedi vinovatia cuiva. 2. Manifestare a activitatii umane; actiune, fapta, fapt. ◊ Expr. A lua act (de ceva) = a declara in mod formal ca a luat cunostinta (de ceva). A face act de prezenta = a aparea undeva pentru scurt timp, din datorie sau din politete. A face un act de dreptate = a recunoaste meritele si drepturile unei persoane nedreptatite. ♦ Rezultatul unei activitati constiente sau instinctive individuale, care are un scop sau tinde catre realizarea unui scop. 3. Diviziune principala a unei opere dramatice, reprezentand o etapa in desfasurarea actiunii. – Din lat. actum, fr. acte.

CALIGRAMA, caligrame, s. f. Mod special de dispunere a versurilor, care are ca scop reprezentarea grafica a simbolurilor sau sugestiilor dintr-o poezie. – Din fr. calligramme.

HIDROFUGARE, hidrofugari, s. f. Operatie de finisare a tesaturilor care are ca scop micsorarea capacitatii de umezire a acestora, realizandu-se fie prin apretare, fie prin modificarea structurii chimice a fibrelor. – Cf. fr. hydrofugation.

ILUMINISM s. n. 1. Miscare ideologica si culturala, antifeudala, desfasurata in perioada pregatirii si infaptuirii revolutiilor din sec. XVII-XIX in tarile Europei, ale Americii de Nord si ale Americii de Sud si avand drept scop crearea unei societati „rationale”, prin raspandirea culturii, a „luminilor” in mase; luminism2. 2. Conceptie religioasa care sustine existenta inspiratiilor directe de la divinitate. – Din fr. illuminisme.

URMARI, urmaresc, vb. IV. Tranz. 1. A merge, a se deplasa, a fugi dupa cineva, pe urmele cuiva (pentru a supraveghea, pentru a ajunge, a prinde). ♦ A tine pe cineva sub observatie; a supraveghea. ♦ A face demersuri judiciare impotriva cuiva. 2. A se conduce dupa un anumit principiu, dupa o anumita conceptie calauzitoare. 3. A insoti pe cineva sau ceva cu privirile, cu gandul. ♦ A privi ceva in miscare, in desfasurare. 4. Fig. A obseda, a chinui, a tortura. 5. A studia o problema, o tema, activitatea cuiva etc. cu un anumit scop (practic). ♦ A asculta cu atentie o expunere orala, executarea unei compozitii muzicale etc. 6. A avea drept scop, a tinde la... – Urma + suf. -ari.

ARTA, arte, s. f. 1. Activitate a omului care are drept scop producerea unor valori estetice si care foloseste mijloace de exprimare cu caracter specific; totalitatea operelor (dintr-o epoca, dintr-o tara etc.) care apartin acestei activitati. ◊ Loc. adj. De arta = artistic. ◊ Expr. (Fam.) De amorul (sau de dragul) artei = in mod dezinteresat. 2. Indemanare deosebita intr-o activitate; pricepere, maiestrie. ♦ Indeletnicire care cere multa indemanare si anumite cunostinte. – Din fr. art, lat. ars, -tis.

VIZA2, vizez, vb. I. Tranz. 1. A dirija, a indrepta o arma, un aparat de masura etc. (sau o parte a lor) spre un anumit obiectiv. 2. Fig., A se referi, a face aluzie la ceva; a tinti, a avea ca obiectiv, a avea ca scop. – Din fr. viser.

PACIFIST, -A, pacifisti, -ste, s. m. si f., adj. 1. S. m. si f. Adept al pacifismului. 2. Adj. Care tine de pacifism, privitor la pacifism; care are ca scop mentinerea pacii. – Din fr. pacifiste.

APOLOGETIC, -A, apologetici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care contine o apologie, care tine de apologie. 2. S. f. Sistem (adesea neintemeiat) de aparare sau de justificare a unei idei, doctrine etc. 3. S. f. Parte a teologiei care are ca scop apararea religiei crestine. – Din fr. apologetique.

DEXTERITATE, (2) dexteritati, s. f. 1. Abilitate, dibacie, indemanare (fizica). 2. (Iesit din uz) Obiect de invatamant (desen, muzica, caligrafie, gimnastica, gospodarie, lucru de mana) avand drept scop sa dezvolte insusirile artistice si indemanarea practica a elevilor. – Din fr. dexterite, lat. dexteritas, -atis.

PIONIER, -A, pionieri, -e, subst. 1. S. m. si f. (Iesit din uz) Membru al organizatiei de masa a elevilor de 7-14 ani, care avea ca scop educarea comunista a elevilor. 2. S. m. si f. Persoana care face parte dintr-un grup (de colonisti sau de emigranti) care pune bazele unei vieti civilizate intr-un tinut nelocuit. ♦ Fig. Persoana care lucreaza cea dintai intr-un domeniu nou, inca necercetat, care pune bazele unei metode noi, unei activitati noi; deschizator de drumuri intr-un domeniu oarecare de activitate. 3. S. m. Militar care face parte dintr-o unitate de geniu pregatita special pentru a executa constructiile necesare operatiilor militare, barajele de mine etc. [Pr.: pi-o-ni-er.Var.: (pop.) pioner, -a subst.] – Din fr. pionnier, germ. Pionier, (1) rus. pioner.

PREVENTIV, -A, preventivi, -e, adj. Care are ca scop preintampinarea unui rau, impiedicarea aparitiei sau a raspandirii unei boli, a savarsirii unei infractiuni etc. ◊ (Jur.) Arest preventiv sau inchisoare (ori detentiune) preventiva = detinere provizorie a unui inculpat in timpul solutionarii unui proces penal; preventie (1); p. ext. loc in care sunt detinuti acesti inculpati. (In sintagma) Medicina preventiva = ramura a medicinei care se ocupa cu prevenirea bolilor; profilaxie. – Din fr. preventif.

TRAFIC, traficuri, s. n. 1. Totalitatea transporturilor de marfuri sau de persoane care se fac pe o anumita cale de comunicatie, cu anumite mijloace de transport, intr-un interval de timp si in conditii precizate. ♦ Totalitatea legaturilor de telecomunicatie stabilite intr-un anumit interval de timp si in anumite conditii tehnice. 2. Activitate economica avand drept scop schimbul de marfuri si de alte valori. ♦ Comert ilicit. ♦ Expr. A face trafic de influenta = a trage foloase ilicite din influenta pe care cineva o are asupra cuiva, din trecerea de care se bucura pe langa cineva. – Din fr. trafic.

OBTURATOR, obturatoare, s. n. Dispozitiv utilizat in scopul micsorarii sectiunii de trecere a unui material fluid sau pulverulent, a unui fascicul de lumina printr-o deschidere etc. ◊ Obturator fotografic = dispozitiv mecanic montat pe un aparat fotografic, avand drept scop sa opreasca sau sa permita caderea luminii pe placa sau pe filmul fotografic. – Din fr. obturateur.

MILITIE, militii, s. f. 1. (In fostele tari socialiste din Europa) Institutie de stat avand drept scop mentinerea ordinii publice si respectarea regulilor de convietuire sociala; reprezentantii acestei institutii; p. ext. cladirea in care isi avea sediul aceasta institutie; politie. 2. (In vechea organizare militara) Armata nepermanenta sau de rezerva, care cuprindea si unele corpuri speciale de armata; p. ext. (pop.) serviciu militar, armata. – Din lat. militia, rus. milicya.

ECONOMAT, economate, s. n. (Iesit din uz) Magazin de aprovizionare in cadrul unei intreprinderi si institutii, care avea drept scop procurarea bunurilor de consum de prima necesitate pentru salariati si pentru familiile lor. – Din fr. economat.

EDUCATIE, educatii, s. f. Ansamblu de masuri aplicate in mod sistematic in vederea formarii si dezvoltarii insusirilor intelectuale, morale sau fizice ale copiilor si ale tineretului sau, p. ext., ale oamenilor, ale societatii etc.; rezultatul acestei activitati pedagogice; buna crestere, comportare civilizata in societate. ◊ Loc. vb. A face educatie cuiva = a educa pe cineva. ◊ Educatie fizica = ansamblu de masuri care au ca scop asigurarea dezvoltarii fizice armonioase a oamenilor, intarirea sanatatii, formarea si perfectionarea cunostintelor, priceperii si deprinderilor de miscare necesare atat pentru munca, cat si pentru activitatea sportiva. [Var.: (inv.) educatiune s. f.] – Din fr. education, lat. educatio, -onis.

EGALITAR, -A, egalitari, -e, adj. Care are ca scop egalitatea civila, politica si sociala; privitor la egalitatea civila, politica si sociala; bazat pe egalitate civila, politica si sociala. – Din fr. egalitaire.

EXPLORARE, explorari, s. f. 1. Actiunea de a explora si rezultatul ei; exploratie. 2. Complex de cercetari geologice care, in functie de obiectul studiat si obiectivul urmarit, are drept scop stabilirea limitelor, a conditiilor de zacamant, precizarea structurii, a calitatii unui corp de substanta minerala utila etc. 3. Examen clinic sau de laborator efectuat pentru stabilirea diagnosticului unei boli. – V. explora.

DUEL, dueluri, s. n. Lupta care se desfasoara (dupa un anumit cod) intre doua persoane inarmate, in prezenta unor martori si care are drept scop transarea unui diferend personal. ♦ Lupta in care artileriile celor doua armate inamice trag simultan una asupra celeilalte. ♦ Fig. Polemica vie care are loc intre doua persoane, doua publicatii etc. – Din fr. duel, lat. duellum.

EXORCISM s. n. Practica magica (rugaciuni, descantece etc.) care are drept scop alungarea duhurilor rele, a diavolilor etc. – Din fr. exorcisme.

TUTELA, tutele, s. f. 1. Actiunea de a tutela; institutie legala avand drept scop ocrotirea si administrarea intereselor unui minor sau ale unui alienat sau debil mintal; tutelaj, epitropie. 2. Administrare, control etc. exercitate asupra unei institutii, organizatii etc. aflate in subordine, asupra unui teritoriu dependent etc. 3. Sprijin, ocrotire, protectie. – Din fr. tutelle, lat. tutela.

TRIANGULATIE, triangulatii, s. f. Ansamblu de operatii geodezice care au ca scop stabilirea foarte precisa a coordonatelor unui numar de puncte de pe teren, prin intermediul unor triunghiuri ale caror varfuri sunt aceste puncte. ♦ Retea de triunghiuri stabilita pe teren, care constituie baza oricarei masuratori topografice. [Pr.: tri-an-] – Din fr. triangulation.

RAZIE, razii, s. f. Control inopinat al populatiei dintr-o anumita raza teritoriala, facut de organele politiei, avand drept scop descoperirea unor infractori, a unor contravenienti etc. – Din fr., it. razzia, germ. Razzia.

REVIZIONIST, -A, revizionisti, -ste, adj., s. m. si f. 1. Adj. Care tine de revizionism, care se refera la revizionism; care are ca scop revizuirea unei legi, a unei atitudini etc. 2. S. m. si f. Adept al revizionismului. [Pr.: -zi-o-] – Din fr. revisionniste, (2) si din rus. revizionist.

DECOLORARE, decolorari, s. f. 1. Faptul de a (se) decolora; pierderea culorii (vii). 2. Operatie care are ca scop indepartarea unei substante colorante sau colorate cu ajutorul decolorantilor, in vederea purificarii, albirii, vopsirii si imprimarii a diferite produse. – V. decolora.

COMSOMOL s.n. a. Organizatie revolutionara a tineretului in fosta U.R.S.S.. b. Organizatie de masa, care a activat intre anii 1917-1990 in randurile tineretului din U.R.S.S., avand drept scop propagarea idealurilor comuniste. (din rus. komsomol < Kommunisticeskii Soyuz Molodeji = Uniunea Comunista a Tinerilor) [def. a. MDN, b. NODEX, et. MW]

SERVITUTE, servituti, s. f. 1. (In evul mediu) Stare de dependenta, de aservire; robie, servitudine. ♦ Obligatie, constrangere. 2. (Jur.) Sarcina care greveaza asupra unui bun imobiliar, izvorand din situatia naturala a bunului sau dintr-o conventie, care are ca scop sa serveasca utilitatea publica sau particulara. – Din lat. servitus, -utis.

STAT1, state, s. n. 1. Organizatie politica a clasei economiceste dominante, care are ca scop apararea ordinii economice existente si reprimarea impotriva altor clase; teritoriul si populatia asupra carora isi exercita autoritatea aceasta organizatie; tara. ◊ Stat socialist = stat de tip nou, infaptuit si condus de clasa muncitoare, a carui esenta o formeaza dictatura proletariatului si care are ca scop desfiintarea exploatarii si construirea societatii fara clase. ◊ Loc. adj. De stat = a) care emana de la stat; b) care e condus si controlat de stat, care apartine statului; oficial; c) care angajeaza statul, care se refera la stat. ♦ Om (sau barbat) de stat = persoana cu rol important in conducerea treburilor tarii. 2. (La pl., in oranduirea feudala). Denumire a organelor reprezentative din anumite tari. Statele generale din FrantaFr. etat (lat. lit. status).

SISTEMATIZARE, sistematizari, s. f. Actiunea de a sistematiza si rezultatul ei; aranjare, ordonare, clasare (a unui material) dupa un anumit sistem. ♦ Ansamblu de masuri tehnice, economice si legislative referitoare la spatiile de locuit, la desfasurarea activitatii, la repaus, la circulatia oamenilor etc., care au drept scop asigurarea unor conditii de viata optime pentru populatia de pe un anumit teritoriu. ♦ Ramura a urbanismului care se ocupa cu proiectarea si reorganizarea stiintifica a asezarilor urbane si rurale in scopul crearii conditiilor optime de viata pentru populatie. – V. sistematiza.

BARBA barbi f. 1) Par care creste (la barbati) pe barbie si pe obraji. A-si lasa ~. ◊ A rade in ~ a rade pe ascuns, numai pentru sine. A vorbi in ~ a spune ceva incet; a vorbi numai pentru sine. Cati peri in ~ in numar foarte mare. 2) v. BARBIE. 3) Smoc de par care creste la unele animale sub bot. 4) Totalitate a tepilor unui spic de cereale. ◊ ~a-imparatului planta erbacee, cultivata mai ales in scopuri decorative, avand flori de diferite culori si radacini cu proprietati purgative. ~a-caprei a) planta erbacee, avand frunze lungi si inguste, flori galbene si fructe achene de forma lunguiata; b) ciuperca comestibila sub forma unor ace suculente. [G.-D. barbii] /<lat. barba

CHIRURGIE f. Ramura a medicinei care se ocupa cu tratamentul bolilor prin interventii operatorii. ◊ ~ estetica chirurgie care are drept scop sa repare unele defecte nepatologice. [Art. chirurgia; G.-D. chirurgiei; Sil. -gi-e] /<lat. chirurgia, fr. chirurgie

COMSOMOL n. Organizatie de masa, care a activat intre anii 1917-1990 in randurile tineretului din U.R.S.S., avand drept scop propagarea idealurilor comuniste. /<rus. komsomol

DEFENSIVA ~e f. (in opozitie cu ofensiva) Forma de lupta care are ca scop de a rezista atacurilor inamice; aparare. /<fr. defensive

FINALISM n. Conceptie filozofica conform careia orice fenomen sau proces din natura are un scop prestabilit; teleologie. /<fr. finalisme

GALA ~e f. Serbare mare, cu caracter solemn (cu sau fara reprezentatii artistice), avand drept scop punerea in evidenta a unor valori (materiale sau spirituale). ◊ De ~ de sarbatoare; solemn; de ceremonie. ~ de box spectacol de sport, constand din mai multe meciuri de box. [G.-D. galei] /<it. gala

IREDENTISM n. 1) Miscare politica (aparuta in sec. XIX in Italia), care avea drept scop eliberarea unor teritorii aflate sub stapanire straina. 2) Miscare politica sovina ai carei adepti urmaresc anexarea la o tara a unor teritorii in care conationalii sunt in minoritate. /<it. irredentismo, fr. irredentisme

REDUCERE ~i f. 1) v. A REDUCE si A SE REDUCE. 2) Operatie chirurgicala care are drept scop de a pune la loc un os luxat sau un organ deplasat. 3) Operatie logica prin care se verifica corectitudinea concluziei silogistice. ◊ ~ la absurd metoda de demonstrare a adevarului unei teze prin dovedirea ca teza contrara este falsa. /v. a se reduce

SOCIETATE ~ati f. 1) Totalitate a oamenilor care traiesc impreuna si intre care exista anumite relatii bazate pe legi comune; colec-tivitate. 2) Organizatie (cu caracter national sau international) avand drept scop actiuni de interes comun. ~ stiintifica. ~ sportiva. 3) Intreprindere intemeiata pe investirea de capital de catre doua sau mai multe persoane, care desfasoara o activitate sociala sau lucrativa. 4) Grup de persoane care isi petrec timpul liber impreuna; companie. [G.-D. societatii; Sil. -ci-e-] /<lat. societas, ~atis, fr. societe, it. societa

STATIE ~i f. 1) Punct de stationare a vehiculelor special amenajat pe o cale de comunicatie, destinat urcarii si coborarii calatorilor sau incarcarii si descarcarii marfurilor. 2) Loc special amenajat in orase, unde stationeaza transportul in comun pentru urcarea si coborarea pasagerilor. 3) Centru inzestrat cu un ansamblu de instalatii, avand diferite scopuri. ~ telefonica. ~ meteorologica. [G.-D. statiei; Sil. -ti-e] /<lat. statio, ~onis, fr. station, germ. Station, rus. stantija

TELEOLOGIE f. Conceptie filozofica care considera ca orice fenomen sau proces din natura are un scop prestabilit; finalism. [G.-D. teleologiei; Sil. -le-o-] /<fr. teleologie

A URMARI ~esc tranz. 1) (fiinte) A tine mereu in campul vizual, mergand pe urma. ~ hotul. 2) A privi cu atentie. ~ o emisiune. 3) (despre ganduri, sentimente, imagini etc.) A preocupa in permanenta si complet; a obseda; a stapani. 4) A supune unor observatii (cu gandul); a examina. ~ cursul evenimentelor. 5) jur. (persoane sau fapte) A supune prevederilor legii. 6) A avea drept scop. ~ instituirea unui cenaclu. /urma + suf. ~ari

CEFALOTRIPSIE s.f. (Med.) Operatie care are ca scop zdrobirea capului fatului in pantecele mamei, pentru a facilita scoaterea lui. [Gen. -iei. / < fr. cephalotripsie, cf. gr. kephale – cap, tripsis – zdrobire].

CINECLUB s.n. Asociatie care are ca scop sa formeze cultura cinematografica a membrilor ei. [Cf. fr. cine-club].

EXCURSIE s.f. 1. Plimbare, calatorie (facuta de obicei in grup si avand un scop educativ, sportiv sau distractiv). 2. (Fon.) Moment in care organele articulatorii iau pozitia necesara pentru articularea sunetului; tensiune. [Gen. -iei, var. excursiune s.f. / < fr. excursion, lat. excursio].

INVERSIE s.f. 1. Schimbare de semn a unui parametru fizic in functie de altul. 2. (Fot.) Operatie avand drept scop obtinerea unei imagini pozitive pe insasi emulsia fotosensibila folosita la fotografiere. 3. Transformare a unei substante optic-active intr-alta asemanatoare ca structura, dar care prezinta un efect de rotatie opus. ♦ Transformarea zaharazei in glucoza prin hidroliza. [Gen. -iei, var. inversiune s.f. / < fr. inversion].

VIZA2 vb. I. tr. 1. A prinde in campul unui aparat optic un obiect sau un punct de pe un teren, care trebuie observat; (p. ext.) a ochi. 2. (Fig.) A avea in vedere, a se referi, a face aluzie la ceva; a urmari, a avea ca scop. [< fr. viser, cf. lat. visus – vazut].

APOLOGETICA s.f. 1. Ramura a teologiei care are ca scop justificarea religiei crestine si care se ocupa cu respingerea atacurilor indreptate impotriva acestei religii. 2. Sistem preconceput, teorie etc. prin care se apara, se justifica sau se infrumuseteaza in mod neintemeiat o idee, un sistem etc. [Gen. -cii. / cf. fr. apologetique, it. apologetica].

BARAJ s.n. 1. Obstacol artificial ridicat pe cursul unei ape curgatoare pentru a ridica nivelul apei sau a-i regulariza cursul; stavilar, zagaz. ♦ Lucrare provizorie intr-un put de mina, care opreste patrunderea apelor in timpul saparii acestuia. 2. Piedica; bariera. ♦ Lucrare de fortificatie care impiedica inaintarea inamicului pe anumite directii. 3. Foc dens si rapid de artilerie sau de arme automate, care are drept scop sa opreasca atacul inamicului. 4. (Sport) Intrecere suplimentara pentru promovarea mai multor echipe sau concurenti aflati la egalitate intr-o categorie superioara sau pentru stabilirea ordinii lor intr-un clasament. [Pl. -je, -juri. / < fr. barrage].

CHIRURGIE s.f. Ramura a medicinii care se ocupa cu tratamentul bolilor prin operatii. ◊ Chirurgie estetica = chirurgie care are drept scop sa repare unele defecte nepatologice. [Gen. -iei, var. hirurgie s.f. / cf. fr. chirurgie, it., lat. chirurgia, gr. cheirourgia < cheir – mana, ergon – munca].

CONSERVARE s.f. Actiunea de a conserva; conservatiune. ◊ Instinct de conservare = instinct de aparare la om si la animale, care are ca scop mentinerea fiintei proprii. [< conserva].

arta (arte), s. f.1. Activitate care are drept scop producerea unor valori estetice. – 2. Maiestrie, pricepere. It. arte, din lat. ars (sec. XIX). – Der. artist, s. m.; artista, s. f.; artistic, adj.

MILITIE s.f. 1. Corp de armata nepermanent infiintat la inceputul republicii romane, care era chemat sub arme numai in timp de razboi. ♦ (In trecut) Armata neregulata de rezerva, compusa din oraseni si tarani, cuprinzand si unele corpuri de armata speciale. 2. (In fostele tari socialiste din Europa) Institutie care avea drept scop mentinerea ordinii si a securitatii publice. [Gen. -iei. / < rus. militiia, cf. lat. militia, fr. milice].

MNEMOTEHNICA s.f. Complex de reguli care au ca scop insusirea si pastrarea in memorie a unor informatii necesare; mnemotehnie; mnemonica. [< fr. mnemotechnique, cf. gr. mneme – memorie, techne – arta].

PLASTIC, -A adj. 1. Care prezinta plasticitate, care poate fi modelat, fasonat. ♦ Care formeaza sau are proprietatea de a lua diferite forme. ♦ Masa plastica (sau produs) plastic = material sintetic de natura organica, anorganica sau mixta, care poate fi modelat in procesul fabricarii unor produse, pastrandu-si forma ce i-a fost data; arte plastice = arte care au ca scop sa reproduca formele prin modelarea unor materiale, prin culori etc. ♦ (Despre idei, imagini etc.) Expresiv, viu; evocator, care arata cu multa putere ceva. 2. Chirurgie plastica = chirurgie care se ocupa cu indreptarea unor malformatii ale corpului. // s.n. 1. Amestec de cauciuc nevulcanizat, folosit la repararea anvelopelor etc. 3. Varietate de exploziv. [Cf. fr. plastique, lat. plasticus, gr. plastikos].

SERVITUTE s.f. 1. Stare de dependenta, de servire; servitudine; robie. ♦ Obligatie, constrangere. 2. (Jur.) Sarcina care greveaza asupra unui bun imobiliar, izvorand din situatia naturala a bunului sau dintr-o conventie, care are ca scop sa serveasca utilitatea publica sau particulara. [< lat. servitus].

SINDICAT s.n. 1. Organizatie de masa care reuneste pe baza de adeziune voluntara oameni ai muncii din intreprinderi sau institutii si care are drept scop sa lupte pentru satisfacerea revendicarilor economice si politice ale membrilor sai. 2. Totalitatea membrilor unui sindicat (1). ♦ Sediu al unei organizatii sindicale. 3. Organizatie economica monopolista in cadrul careia desfacerea marfurilor si uneori achizitionarea materiilor prime se fac in comun, cu scopul de a elimina pe concurenti si de a spori astfel profiturile. [Cf. fr. syndicat, rus. sindikat].

STAT1 s.n. 1. Organizatia politica a clasei economiceste dominante in societate, care are drept scop apararea ordinii economice si politice existente si reprimarea impotriva claselor opuse; tara. 2. Unitate administrativ-teritoriala autonoma in unele republici din America si in Australia. 3. (La pl.; in oranduirea feudala) Denumire a organelor reprezentative din anumite tari. [Pl. -te, -turi. / < lat. status, it. stato, fr. etat].

STUDIU s.n. 1. Faptul de a studia; munca intelectuala care are ca scop insusirea de cunostinte speciale, aprofundate. ♦ Cercetare, examinare amanuntita si aprofundata a unei probleme, a unui fenomen etc. 2. Lucrare, opera stiintifica. 3. Schita unui desen, a unei sculpturi proiectate. ♦ Bucata muzicala compusa mai ales pentru exercitii. 4. Materie de invatamant. [Pron. -diu, pl. -ii. / < it. studio, lat. studium, cf. fr. etude].

SOVINISM s.n. Nationalism extremist care are drept scop atatarea vrajbei nationale si a urii intre popoare sau intre nationalitati conlocuitoare, propagarea rasismului si exclusivismului national. [Cf. fr. chauvinisme].

TRAFIC s.n. 1. Transport de marfuri sau de persoane raportat la o anumita cale de comunicatie si la un interval de timp dat. 2. Activitate economica avand drept scop schimbul de marfuri si de alte valori. ♦ Comert ilicit. ♦ Trafic de influenta = negociere a trecerii de care se bucura cineva pe langa o persoana influenta, facuta in scopul unui castig personal ilicit. [< fr. trafic, cf. it. traffico].

desface (desfac, desfacut), vb.1. A dezlega. – 2. A descompune. – 3. A suprima, a elimina. – 4. A da drumul, a s*****i. – 5. A dezghioca, a desfaca. – 6. A vinde, a lichida. – 7. (Refl.) A se deschide, a se crapa, a se farima. – Mr. disfac, disfeatire. Lat. disfacere (Candrea-Dens., 538; Candrea); sau, mai probabil, de la facere, cu pref. des-; cf. it. disfare (calabr. disfaciri), prov. defar, fr. defaire, sp. deshacer, port. desfazer.Der. desfacut, s. n. (farmec sau descintec care are drept scop anihilarea influentei nefaste a altui descintec potrivnic); desfacatura, s. f. (veriga, farmec).

APOLOGETIC, -A I. adj. care contine o apologie. II. s. f. 1. ramura a teologiei care are ca scop apararea crestinismului. 2. sistem preconceput, teorie etc. prin care se elogiaza neintemeiat o persoana, o idee, un sistem etc. (< fr. apologetique)

CINECLUB s. n. asociatie care are ca scop sa formeze cultura cinematografica a membrilor ei. (< fr. cine-club)

CONSERVARE s. f. 1. actiunea de a conserva. ♦ instinct de ~ = instinct de aparare la om si la animale, care are ca scop mentinerea fiintei proprii. 2. tratament la care sunt supune unele produse perisabile spre a nu se altera. (< conserva)

EXCURSIE s. f. 1. plimbare, calatorie pe jos sau cu orice mijloc de transport, de obicei in grup si avand un scop instructiv-educativ, sportiv sau de agrement. 2. (fon.) moment in care organele articulatorii iau pozitia necesara pentru articularea sunetului; tensiune. (< fr. excursion, lat. excursio)

LOGOTERAPIE s. f. metoda psihoterapica avand drept scop corectarea limbajului oral sau scris. (< logo- + -terapie2)

MILITIE s. f. 1. armata nepermanenta sau de rezerva, cuprinzand si unele corpuri speciale. 2. (in unele tari si la noi pana in 1989) organ de stat avand drept scop apararea ordinii publice, a proprietatii de stat si a celei personale, precum si a drepturilor si libertatilor cetatenesti. (< lat. militia, /2/ rus. militiia)

PLASTIC2, -A I. adj. 1. (despre materiale) care are proprietatea de a-si pastra deformatiile produse de fortele exterioare dupa incetarea actiunii acestora; care poate fi modelat, fasonat. ♦ masa ~a (sau material) ~ = material sintetic de natura organica, anorganica sau mixta, care poate fi modelat in procesul fabricarii unor produse. 2. referitor la pictura sau sculptura. ♦ arte e = arte care au ca scop sa reproduca formele prin modelarea unor materiale, prin culori etc. 3. (despre idei, imagini etc.) cu multa putere de evocare, expresiv, viu; evocator. 4. (biol.) formativ, capabil de a se schimba, de a lua o forma. ♦ chirurgie ~a = chirurgie care se ocupa cu indreptarea unor malformatii ale corpului. II. s. f. tehnica executarii obiectelor de arta prin fasonarea, modelarea unei substante plastice; domeniul artelor plastice. ◊ parte din studiul unei opere de arta care se ocupa cu raportul armonios al volumelor si al reliefului. (< fr. plastique, lat. plasticus, gr. plastikos)

REPRODUCTIV, -A adj. 1. care reproduce. ◊ care reprezinta o reproducere. 2. care are ca scop sau ca rezultat reproductia. (< fr. reproductif)

SINDICAT s. n. 1. organizatie profesionala de masa care are drept scop apararea intereselor salariatilor. 2. uniune monopolista in cadrul careia desfacerea marfurilor si, uneori, achizitionarea materiilor prime se face printr-un oficiu comun. (< fr. syndicat)

SOCIETATE s. f. 1. ansamblu unitar, sistem organic inchegat de relatii intre oameni, istoriceste determinate, al caror fundament il constituie relatiile de productie. ◊ formatiune social-economica. ◊ grup (organizat) in care traiesc unele fiinte. 2. asociatie de persoane organizata potrivit unui anumit scop. 3. categorie sociala; cerc limitat de oameni. ◊ anturaj; companie. 4. asociatie intre oameni de afaceri alcatuita pe baza unor investitii de capital social si in vederea unor profituri comune. 5. organizatie cu caracter (inter)national, obstesc etc. care are drept scop promovarea unor idei sau actiuni de interes general. (< fr. societe, lat. societas)

STUDIU s. n. 1. actiunea de a studia; munca intelectuala care are ca scop insusirea de cunostinte speciale, aprofundate. ◊ cercetare, examinare amanuntita si aprofundata a unei probleme, a unui fenomen etc.; studiere. ◊ insusire de cunostinte stiintifice, invatatura. 2. materie de invatamant. 3. lucrare, opera stiintifica. 4. schita a unui desen, a unei sculpturi proiectate. 5. compozitie muzicala cu caracter de virtuozitate, scrisa mai ales pentru exercitii. (< lat. studium, it. studio)

ASOCIATIA INTERNATIONALA DE STUDII SUD-EST EUROPENE (A.I.S.S.E.E.), organism stiintific neguvernamental, creat din initiativa Romaniei, in 1963, cu sediul la Bucuresti. Are ca scop promovarea studiilor din sud-estul european in domeniul stiintelor umanistice. Publica un buletin.

ACT, acte, s. n. 1. Document eliberat, emis etc. de o autoritate prin care se arata un fapt, o obligatie, identitatea cuiva etc. ♢ Act de acuzare = concluzie scrisa, intocmita de organele judiciare si servind ca baza de dezbateri la un proces. 2. Manifestare a activitatii umane; actiune, fapt. ♢ Expr. A lua act (de ceva) = a declara in mod formal ca a luat cunostinta (de ceva). A face act de prezenta = a aparea undeva pentru scurt timp, din datorie sau din politete. A face un act de dreptate = a recunoaste meritele si drepturile unei persoane nedreptatite. ♦ Rezultat al unei activitati constiente sau instinctive individuale, care are un scop sau tinde catre realizarea unui scop. 3. Diviziune mai mare in desfasurarea actiunii unei opere dramatice. – Lat. lit. actum (fr. acte).

APOLOGETICA s. f. 1. Sistem preconceput de aparare sau justificare neintemeiata a unei idei, doctrine etc. 2. Parte principala a teologiei, care are ca scop justificarea religiei crestine. – Fr. apologetique.

CENTRALA, centrale, s. f. 1. Institutie care are ca scop coordonarea activitatii si buna desfasurare a muncii intr-o anumita ramura de productie. 2. Ansamblu de instalatii tehnice, servind la producerea unor anumite forme de energie. 3. Statiune unde se efectueaza punerea in legatura a posturilor unei retele de electrocomunicatii. – Fr. centrale.

ACQUIS s. n. (In sintagma) Acquis comunitar = ansamblu de masuri convenite intre Uniunea Europeana si fiecare tara candidata la aderare, care are ca scop stabilirea unei consultante speciale pentru ca acestea sa adopte, cu costuri minime, corpusul de reguli si legi dupa care se administreaza Uniunea Europeana. [Pr.: aki] – Din fr. acquis.

AGENTIA INTERNATIONALA PENTRU ENERGIA ATOMICA (A.I.E.A.; in engl.: International Atomic Energy Agency – I.A.E.A.), agentie specializata guvernamentala in cadrul sistemului O.N.U., cu sediul la Viena (Austria), creata la 7 oct. 1957, in scopul coordonarii activitatilor internationale pentru cooperarea tehnico-stiintifica in domeniul utilizarii tehnologiei nucleare in scopuri pasnice. Are birouri de legatura in Canada, Geneva, New York si Tōkyō, laboratoare in Austria si Monaco si un centru de cercetari la Triest (Italia), administrat de U.N.E.S.C.O. A.I.E.A. are 134 state membre (2002), printre care si Romania (din 1957).

CONSILIUL DE AJUTOR ECONOMIC RECIPROC (C.A.E.R.), organizatie internationala de colaborare economica intre state socialiste. Creata in 1959 pe baza tratatului din 1949. Membri fondatori: Bulgaria, Ceho-Slovacia, Polonia, Romania, Ungaria si U.R.S.S. Ulterior, la C.A.E.R. au aderat Albania (in 1949; din 1962 nu mai participa la activitati), R.D.G. (1951), Mongolia (1962), Cuba (1972) si Vietnam (1978). Iugoslavia a avut un statut de observator. Constituit dupa modelul si teoriile economice sovietice, C.A.E.R. a avut drept scop satelizarea fata de Moscova a tarilor membre, atit in planul economic cit si in cel politic; desfiintat la 28 iunie 1991.

RASPUNS (lat. responsum) s. n. 1. Ceea ce se spune, se scrie, se comunica celui care intreaba ceva. ♦ Expunere, dovedire a nivelului de cunostinte intr-un anumit domeniu in fata unui examinator. ♦ Replica, riposta. 2. (In legatura cu verbele „a duce”, „a aduce”) Stire, informatie. ♦ Solutie, dezlegare. 3. (TELEC.) Functia de timp reprezentand marimea de iesire a unui sistem de transmisiune cand la intrarea lui se aplica un anumit semnal in regim tranzitoriu sau in regim sinusoidal. 4. (BIOL.) R. imun = ansamblul reactiilor declansate de sistemul imun in momentul contactului organismului cu un agent strain (antigen), reactie care are drept scop neutralizarea si eliminarea agresorului. In cadrul r.i. globulele albe specializate (limfocite) sintetizeaza proteine numite anticorpi care interactioneaza cu antigenele, neutralizandu-le. Sin.: reactie imuna.

conceptualizm n. (d. mlat. conceptualis, d. conceptus, concepere). Doctrina lui Abelard fundata pe concepte si care avea de scop concilierea realizmului [!] cu nominalizmu [!], adica ca ideile de gen sau de specie ar avea oare-care realitate ca conceptiune a spiritului.

conciliatoriu, -e adj. Care are de scop sa concilieze: demers conciliatoriu.

RECONSTRUCTIE (‹ fr.) s. f. Faptul de a reconstrui; reconstituire, refacere. ♦ (LINGV.) Refacere, cu ajutorul comparatiei dintre formele existente in limbile inrudite, a unor forme ale limbii de baza neatestate in texte; reconstituire. ◊ R. ecologica, realizarea unor habitate complexe, care sa favorizeze o mare diversitate de biocenoze naturale, pe terenuri care au fost anterior puternic degradate sau care au fost implicate in activitati economice la care s-a renuntat (ex. terenuri agricole abandonate, foste exploatari miniere la zi, terenuri pe care au dezafectate unele constructii). Are ca scop refacerea biodiversitatii si integrarea armonioasa a teritoriului respectiv in peisajul natural.

cooperativ, -a adj. (d. cooperat cu sufixu -iv; fr. -atif). Care are de scop o cooperatiune: societate cooperativa.

criticizm n. (d. critic). Sistema filosofica a lui Kant care avea de scop sa determine limitele inteligentei omului.

1) cuget n., pl. e (d. cuget 2). Rar azi. Gind, minte: citesc in cugetu tau. Gind, plan, scop: hotu are cuget rau. Constiinta: a avea cugetu curat. Mustrare de cuget, adinca cainta.

ENCICLOPEDIST, -A, enciclopedisti, -ste, subst., adj. 1. S. m. pl. Nume dat ganditorilor, savantilor si scriitorilor francezi precursori ai Revolutiei Franceze de la sfarsitul sec. XVIII, care s-au grupat in scopul editarii unei enciclopedii. 2. Adj., s. m. si f. (Rar) (Persoana) care are cunostinte enciclopedice. – Din fr. encyclopediste.

INTRU prep. 1) (exprima un raport spatial, concretizand interiorul unui spatiu sau al unui obiect, directia) In. Lucreaza intr-un cabinet spatios. 2) (exprima un raport temporal, concretizand perioada de timp) Au plecat intr-o duminica. 3) (exprima un raport modal) Au strigat intr-un glas.Intr-un suflet in mare graba. Intr-adins in mod intentionat; in mod voit. Intr-o doara la intamplare; la nimereala. 4) inv. (exprima un raport final si formeaza cu cuvintele pe care le introduce complemente circumstantiale de scop) In. I-au venit intr-ajutor. 5) (exprima un raport instrumental) S-a imbracat intr-o rochie noua. 6) (exprima un raport transgresiv si formeaza cu cuvintele pe care le introduce complemente indirecte sau atribute) Cenusareasa s-a transformat intr-o printesa. /<lat. intro

PLEIADA ~e f. 1) Grup de persoane remarcabile care activeaza in acelasi domeniu, avand conceptii si scopuri comune. 2) chim. Grup de izotopi ai aceluiasi element chimic. 3) la pl. art. Ansamblu de stele din constelatia Taurului; Closca-cu-Pui. [G.-D. pleiadei; Sil. -ia-] /<fr. pleiade

VOINTA ~e f. 1) Capacitate de a-si concentra eforturile spre realizarea unui anumit scop; voie. A avea ~. Lipsa de ~. 2) Indrazneala in actiuni; hotarare; fermitate; decizie. 3) Intentie premeditata. 4) Senzatie de satisfacere a gustului; voie; placere; plac; pofta; chef. A indeplini ~a cuiva.~a cea de pe urma (sau ultima ~) dorinta unei persoane care se afla pe patul de moarte. Rea-~ atitudine rauvoitoare. [G.-D. vointei] /a voi + suf. ~inta

TENDENTIOS, -OASA adj. Cu tendinta, care are un anumit scop; care vrea sa insinueze ceva. [Pron. -ti-os. / cf. fr. tendancieux, it. tendenzioso].

POLIVALENT, -A adj. 1. (despre elemente chimice) care se poate prezenta in compusii sai in diferite stari de valenta; multivalent, plurivalent. 2. (despre seruri, vaccinuri) cu eficacitate contra mai multor specii de bacterii. 3. care indeplineste mai multe functii diferite. ◊ (despre un local) utilizat in mai multe scopuri. 4. (fig.) care are valori, functii multiple. (< fr. polyvalent)

GEST, gesturi, s. n. 1. Miscare a mainii, a capului etc. care exprima o idee, un sentiment, o intentie, inlocuind uneori vorbele sau dand mai multa expresivitate vorbirii. 2. Fapta sau purtare dictata de un anumit scop, de anumite interese, avand o anumita semnificatie etc. – Din fr. geste, lat. gestus.

FINALITATE s. f. scop in vederea caruia are loc o activitate. ♦ Tendinta sau orientare a cuiva sau a ceva spre un anumit scop. – Din fr. finalite.

MINCIUNA, minciuni, s. f. 1. Denaturare intentionata a adevarului avand de obicei ca scop inselarea cuiva; neadevar. ◊ Expr. A da (sau a face) (pe cineva) de minciuna sau a prinde (pe cineva) cu minciuna = a dovedi ca cineva a spus un neadevar. A purta (sau a duce, a tine) (pe cineva) cu minciuni = a promite mereu (ceva cuiva) fara a se tine de cuvant; a duce cu vorba. ♦ Deprindere de a minti. ♦ Inselaciune, viclesug. ♦ Fictiune, nascocire, plasmuire. ♦ (La pl.) Fleacuri, nimicuri. 2. Minciunica (2). – Lat. mentio, -onis.

RECIRCULARE, recirculari, s. f. (Tehn.) 1. Reintroducere a unui material sau a unei substante in ciclul de fabricatie, in scopul imbunatatirii unor parametri ai productiei. 2. Recirculatie. – V. recircula.

RECIRCULATIE s.f. Reintroducere a unui material in ciclul de fabricatie, in scopul imbunatatirii unor parametri ai productiei. ♦ Reintroducerea agentului caloric sau frigorific intr-o instalatie in care se produce o reactie chimica. [Gen. -iei. / < fr. recirculation].

TELEFON s.n. 1. Telecomunicatie constand in realizarea de convorbiri la distanta prin intermediul undelor electromagnetice propagate de-a lungul unor fire; ansamblul instalatiilor folosite in acest scop. 2. Aparat electric care are un transmitator si un receptor, cu ajutorul caruia se pot face convorbiri la distanta. ♦ Chemare telefonica. ♦ Numarul telefonului (2) unui abonat. [< fr. telephone, cf. gr. tele – departe, phone – sunet].

POMPAJ s. n. 1. pompare. 2. (fig.) ~ optic = e******e a atomilor sau a ionilor activi ai unui laser, in scopul ridicarii acestora pe un nivel energetic superior. 3. fenomen nedorit care apare in functionarea compresoarelor centrifuge sau axiale ca urmare a desprinderii fileurilor de aer de pe palete. (< fr. pompage)

RECIRCULATIE s. f. reintroducere a unui material in ciclul de fabricatie, in scopul imbunatatirii unor parametri ai productiei. ◊ reintroducere a agentului caloric sau frigorific intr-o instalatie de incalzire sau de racire ori a unui material intr-o instalatie in care se produce o reactie chimica. (< fr. recirculation)

NON SCHOLAE, SED VITAE DISCIMUS (lat.) nu invatam pentru scoala, ci pentru viata – Seneca, „Epistulae ad Lucillium”, 106. Instruirea nu este un scop in sine. Ea are in vedere pregatirea omului pentru viata sociala.

RAZBOI DE SECESIUNE (1861-1865), denumirea Razboiului civil din S.U.A. purtat intre coalitia statelor din nord (abolitioniste) si a celor din sud (sustinatoare ale sclavagismului), care s-au desprins din „Uniune” si au format o confederatie. In urma alegerii ca presedinte a lui A. Lincoln, cunoscut pentru convingerile sale abolitioniste, statele din S tarii s-au rasculat (apr. 1861) cu scopul de a mentine sclavia. Dupa victoriile de la Gettysburg si Vicksburg, nordistii au silit pe rebeli sa capituleze la Appomattox. In urma razboiului, sclavajul (abolit inca de la 1 ian. 1863) a fost desfiintat de pe intreg terit. S.U.A.

CIRENAIC, -A adj. Scoala cirenaica = scoala filozofica intemeiata de Aristip la Cirene, ai carei adepti proclamau ca scop al vietii obtinerea unui maximum de placeri. // s.m. Adept al acestei scoli. [Pron. -na-ic. / < fr. cyrenaique < Cyrene – colonie greceasca din Africa de nord].

DETURNARE s.f. Actiunea de a deturna si rezultatul ei; (spec.) folosire ilegala a unor fonduri in alte scopuri decat acelea pentru care au fost destinate. [< deturna].

DETURNA vb. I. tr. 1. A intrebuinta in mod ilegal fonduri (sau alte materiale) in alt scop decat cel pentru care au fost destinate. ♦ A delapida. 2. A intoarce un vehicul aerian din cursa lui; a fura un vehicul aerian in scop de santaj sau ca act de piraterie aeriana. [< fr. detourner].

UMORIST, -A s.m. si f. Scriitor ale carui opere au mult umor, folosit in scopul biciuirii moravurilor. [Var. humorist, -a s.m.f. / cf. fr. humoriste].

BIOSATELIT s. m. satelit avand vietuitoare la bord, in scopuri experimentale. (< engl., fr. biosatellite)

DETURNA vb. tr. 1. a intrebuinta ilegal (fonduri) in alt scop decat acela pentru care au fost destinate. ◊ a delapida. 2. a abate, a devia, a schimba directia. ◊ a fura un vehicul aerian in scop de santaj sau ca act de piraterie aeriana. (< fr. detourner)

DESTINATIE s. functie, scop, (inv.) savarsire, savarsit. (Ce ~ va avea aceasta constructie?)

SENS s. I. 1. (LINGV.) acceptie, continut, insemnare, inteles, semnificatie, valoare, (rar) semantica, semantism, (inv.) noima, simt, talc. (~ul unui cuvant.) 2. v. semnificatie. 3. coerenta, logica, noima, sir. (Vorbeste fara ~.) 4. justificare, logica, motivare, noima, ratiune, rost, temei. (Nu vad ~ul acestei decizii.) 5. inteles, mesaj, semnificatie, talc, (inv.) socoteala. (~ul adanc al unei poezii.) 6. semnificatie, talc, (fig.) pret. (Iscat-am frumuseti si ~uri noi.) 7. v. scop. 8. importanta, insemnatate, semnificatie, valoare, (fig.) pret. (~ul actului Unirii.) II. 1. directie, parte. (In ce ~ o iei?) 2. directie, latura, parte. (Din toate ~urile veneau spre noi.) 3. cale, directie, linie. (Ce ~ va urma aceasta dezvoltare?) 4. directie, linie, orientare. (~ul luat de un fenomen.) 5. chip, fel, gen, maniera, mod, (rar) spirit. (Se pot face si alte observatii in acelasi ~.)

A COINCIDE pers. 3 coincide intranz. 1) (despre actiuni, evenimente, fenomene) A se produce simultan; a avea loc in acelasi timp. 2) (despre scopuri, sarcini etc.) A se potrivi intocmai; a corespunde exact. 3) (de-spre figuri geometrice) A se suprapune perfect. [Sil. co-in-] /<fr. coincider, it. coincidere

GEMANARITA ~e f. Planta erbacee cu flori mari purpurii, ai carei tuberculi sunt folositi in scopuri medicinale. /geaman + suf. ~arita

PLOP ~i m. Arbore cu tulpina inalta si dreapta, cu ramuri subtiri verticale, cu frunze late, lungi, petiolate si cu flori dispuse in amenti plecati, folosit in scopuri industriale. ◊ ~ alb varietate de plop avand scoarta albicioasa si frunze argintii pe dos. ~ negru varietate de plop avand coroana larga si scoarta negricioasa, adanc brazdata. ~ piramidal v. PLUTA II. ~ tremurator varietate de plop a carei frunza tremura la cea mai usoara adiere de vant. Cand va face ~ul pere si rachita micsunele niciodata. Var (sau matusa, unchi) de ~ ruda indepartata. /<lat. ploppus

CONCURENT, -A adj. 1. Care face concurenta altuia. 2. Care tinde catre acelasi rezultat, catre acelasi scop. ♦ (Mat.; despre linii, planuri) Care au un punct sau o dreapta comuna. // s.m. si f. 1. Participant la un concurs sportiv. 2. Negustor sau producator care face concurenta altora. [Cf. lat. concurrens, fr. concurrent].

AUTOSPECIALA s.f. Autovehicul cu destinatie speciala, avand caroseria adaptata pentru un anumit scop. [Cf. it. autospeciale].

FARMACOTERAPIE s.f. Parte a farmacologiei avand ca obiect folosirea medicamentelor in scop terapeutic. [Gen -iei. / < fr. pharmacotherapie, cf. gr. pharmakon – remediu, therapeia – ingrijire].

AUTOSPECIALA s. f. autovehicul cu destinatie speciala, avand caroseria adaptata pentru un anumit scop. (< it. autospeciale)

NONPROFIT adj. invar. Al carui scop nu este acela de a avea un profit. – Non- + profit.

CONSTANTA (KONSTANZ) 1. Lac alpin in Europa Centrala, intre Germania, Elvetia si Austria, la 395 m alt., strabatut de Rin; 538 km2. Lungime: 64 km; latime max.: 14 km. Ad. max.: 252 m. Navigatie. Pescuit. Turism. Pe malurile sale sint situate orasele Konstanz, Bregenz si Friedrichshafen. Se mai numeste Bodensee. 2. Oras in S Germaniei (Baden-Wurttemberg), pe malurile lacului cu acelasi nume; 70,5 mii loc. (1987). Electrometalurgie, constr. de masini; produse textile si chimice; echipament electronic; prelucrarea lemnului. Statiune balneoclimaterica. Universitate. Catedrala (sec. 11-16), biserica gotica (sec. 15). Aici a avut loc un conciliu ecumenic (1414-1418) cu scopul de a pune capat schismei din Biserica catolica, de a o organiza si a condamna ca eretici pe John Wycliffe, Jan Hus si Ieronimus din Praga.

ARS, -A, arsi, -se, adj. 1. Distrus, mistuit de foc. ◊ (Substantivat) Miroase a ars. ♦ Care prezinta o arsura. ◊ Expr. A sari (ca) ars = a sari repede (de surprindere, de spaima, de indignare). ♦ Carbonizat in parte sau integral; distrus sub actiunea unui agent corosiv, a unui acid etc. Mancare arsa. Stofa arsa. ♦ Care a fost supus actiunii focului (cu un scop anumit). Caramida arsa. ♦ (Despre oameni) Care are pielea inrosita, parlita sau basicata de soare; (despre pielea oamenilor) inrosit, parlit sau basicat de soare. 2. (Adesea fig.) Uscat, parjolit (de soare, de seceta etc.). 3. Fig. (Despre inima, suflet etc.) Zdrobit, distrus. – V. arde.

CONFERINTA, conferinte, s. f. 1. Expunere facuta in public asupra unei teme din domeniul stiintei, artei, politicii etc., cu intentia de a informa, de a instrui, de a omagia etc. 2. Reuniune a reprezentantilor unor state, ai unor organizatii politice, stiintifice etc., cu scopul de a dezbate si de a hotari asupra unor probleme curente si de perspectiva ale activitatii lor. 3. For superior al unei organizatii de partid, care se intruneste pentru a dezbate probleme ale activitatii organizatiei, a alege organele sale de conducere etc. 4. Consfatuire, convorbire. ◊ Conferinta de presa = intalnire in cadrul careia o personalitate a vietii politice, sociale, culturale etc. face o expunere sau declaratii si raspunde la intrebarile reprezentantilor presei. [Var.: (inv.) conferenta s. f.] – Din fr. conference, lat. conferentia.

TENTATIVA s.f. Actiune intreprinsa in scopul de a realiza ceva, fara a avea insa siguranta izbandei; incercare (neizbutita). ♦ (Jur.) Incercare de a savarsi o infractiune. [Cf. fr. tentative, it. tentativo].

RADIOGRAFIE s. f. 1. inregistrare pe un film sau pe o placa fotografica a imaginii unui obiect cu ajutorul razelor X; schiagrafie. ◊ imaginea obtinuta. 2. analiza a unui text in scopul decoperirii unor particularitati intime, care n-au fost puse suficient in evidenta. (< fr. radiographie)

TAKING TECHING/ s. n. operatiuni de revanzare sau de rascumparare a unor monede ori a unor cantitati de aur care au fost cumparate sau vandute numai cu scopul obtinerii unui profit imediat. (< engl. taking)

ORGANIZATIA INTERNATIONALA A ZIARISTILOR (O.I.Z.; in fr.: Organization Internationale des Journalistes – O.I.J.), organizatie internationala neguvernamentala, continuatoare a Federatiei Internationale a Ziaristilor, fondata la Paris, in 1926, cu actuale denumire din 1946, cand e aprobat un nou statut. Sediul actual: Praga (Cehia). A fost creata in scopul apararii libertatii presei si a ziaristilor. Are membri colectivi si individuali in 110 tari (1984), intre care si Romania.

ANTRENAMENT, antrenamente, s. n. 1. Proces complex si sistematic de pregatire a unui sportiv, a unui cal etc. pentru a avea o buna comportare in competitiile sportive, in scopul obtinerii unor performante. 2. Exercitiu metodic la care este supus un organ, un aparat sau intregul organism animal, in scopul obtinerii unui productii superioare. – Din fr. entrainement.

SPECIAL ~a (~i, ~e) si adverbial 1) Care este cu insusiri deosebite; particular. Caz ~. Timbru ~. ◊ In ~ a) indeosebi; mai ales; b) in (mod) particular. 2) Care are o anumita menire; destinat pentru un anumit scop. Fond ~. Corespondent ~. 3) Care constituie o exceptie; intrebuintat in circumstante extraordinare. Autorizatie ~a. 4) Care este realizat cu o anumita ocazie. Editie ~a. 5) Care este caracteristic pentru o anumita specialitate; de specialitate. Invatamant ~. 6) Care este facut in mod intentionat; inadins; anume; dinadins. [Sil. -ci-al] /<lat. specialis, fr. special, germ. speziell

VRERE ~i f. 1) rar Capacitate de a-si concentra eforturile spre realizarea unui anumit scop; vointa; voie. ◊ Fara ~ involuntar. 2) Dorinta de a avea sau de a realiza ceva; pofta; chef. 3) Anticipare mintala a rezultatului spre care este orientata o activitate; scop; tel. 4) Atitudine cu caracter determinant adoptata dupa o serie de deliberari; hotarare. /v. a vrea

BRETTON WOODS [bretn u:dz], statiune climaterica in NE S.U.A. (New Hampshire), in M-tii Apalasi. Aici a avut loc la 1-22 iul. 1944 o conferinta avind ca scop initierea unor masuri pentru reconstructia economica si financiara a lumii postbelice. Reprezentantii a 44 de state (inclusiv U.R.S.S.) au votat proiectele pentru realizarea Bancii Internationale pentru Reconstructie si Dezvoltare si a Fondului Monetar International. Intelegerile de la B.W., impreuna cu viitorul Plan Marshall, au stat la baza reconstructiei economice a statelor occidentale.

BAIE bai f. 1) Cufundare a corpului in apa (calda), in alt lichid sau intr-o substanta pulverulenta (cu scop igienic, curativ sau din placere). A face ~. 2) Apa (sau alt lichid) folosita pentru imbaiat; scaldatoare. ◊ ~ de sange a) cantitate mare de sange, pierduta de cineva; b) varsare de sange; macel. 3) Cladire sau incapere special amenajata pentru imbaiat. ~ publica. 4) Vas mare pentru imbaiat; cada. A se spala in ~. 5) Expunere a corpului (gol) la actiunea diferitor factori externi (in scopuri curative). ~ de aer. ~ de soare. 6) la pl. Localitate avand izvoare cu ape termale sau minerale bune pentru tratamentul diferitelor boli; statiune balneara. A pleca la bai. 7) Recipient servind la efectuarea diferitelor operatii tehnice sau chimice cu ajutorul unor lichide si solutii. 8) Lichid sau solutie chimica folosite pentru efectuarea unor asemenea operatii. ~ de galvanizare. ~ de developare. [Art. baia; G.-D. baii; Sil. ba-ie] /<sl. banja

FLUTURE ~i m. 1) Insecta cu corpul alungit, cu patru aripi catifelate (divers si viu colorate), care, in stadiul larvar, e o omida. ◊ ~ albastru (sau de varza) fluture de talie medie, a carui larva ataca frunzele de varza si conopida; albilita. 2) la pl. Disc mic, subtire si lucios (din metal, sticla etc.), aplicat pe imbracaminte in scopuri decorative; paieta; sic. 3) la pl. fig. Idei stranii. Are ~i in cap. 4) Procedeu de inot prin care bratele executa o miscare asemanatoare cu fluturarea aripilor. /Cuv. autoht.

PERDEA ~ele f. 1) Bucata de tesatura care se atarna la ferestre (uneori la usi, la paturi etc.) in scop decorativ sau pentru a ascunde ceva vederii. ◊ A avea ~ la ochi a) a nu observa; b) a nu intelege ceva. A pune cuiva ~ (sau ~ele) la ochi a impiedica pe cineva sa inteleaga corect lucrurile. A-i lua cuiva ~eaua de pe ochi a face pe cineva sa inteleaga lucrurile asa cum se prezinta ele in realitate. Cu ~ a) in mod indirect; b) cuviincios. Fara ~ a) in mod direct; b) necuviincios; obscen. 2) Fasie continua de vegetatie (arbori, tufari) menita sa protejeze culturile agricole sau drumurile. 3) fig. Factor ce impiedica vederea. ~ de ceata. ~ de fum. 4) pop. Boala de ochi care se manifesta prin opacifierea cristalinului; cataracta. 5) Adapost de iarna pentru oi. [Art. perdeaua; G.-D. perdelei] /<turc. perde

PODBEAL podbeli m. Planta erbacee cu tulpina e****a, scunda, paroasa, avand frunze mari, rotunde, si flori galbene, folosita in scopuri medicinale si alimentare. [Var. podbal] /<bulg., sb. podbel

PARVENI vb. IV. intr. 1. A se ridica, a ajunge la o situatie buna fara a avea merite deosebite; a se imbogati. 2. A-si atinge scopul, a reusi, a izbuti. 3. (Despre stiri) A ajunge (la destinatie). [P.i. parvin. / < fr. parvenir].

ARMATA SALVARII (in engl. SALVATION ARMY [səlveiʃn a:mi]) organizatie fondata la Londra in 1865 cu scopul raspindirii crestinismului, mai ales prin actiuni de caritate. Are o organizare cvasimilitara si poarta o uniforma caracteristica. Cuprinde c. 3 mil. de persoane din 83 de tari.

ARS, -A, arsi, -se, adj. 1. Distrus, mistuit de foc. ◊ (Substantivat) Miroase a ars. ♦ Care prezinta o arsura. ♦ Stricat prin expunere prea indelungata la actiunea focului. Friptura arsa. ♦ Care a fost expus actiunii focului (cu un scop anumit). Caramida arsa. ♦ (Despre obiecte) Pe care s-au trasat, cu un instrument incalzit, linii, desene etc. ♦ Innegrit de foc, de fum etc.; parlit, bronzat. 2. Fript. ◊ Expr. A sari (ca) ars = a sari repede (de surprindere sau de spaima). 3. (Adesea fig.) Ofilit, uscat. 4. Fig. (Despre inima, suflet etc.) Zdrobit, pustiit. ♦ Fierbinte, arzator. Ea sopteste vorbe arse (EMINESCU). ◊ Expr. A-i trece (sau a-i da cuiva) un fier ars prin inima = a simti deodata o mare tulburare sufleteasca. – V. arde.

JOGGING [dʒogiŋ] (cuv. engl.) subst. Alergare necompetitiva, practicata pe orice fel de teren, in scopul mentinerii formei fizice si al reducerii obezitatii. Poate avea consecinte grave in cazul in care alergatorul isi depaseste limitele fizice.

EXPLICATIE, explicatii, s. f. 1. Lamurire, clarificare a unei probleme (dificile), a unui fenomen etc. ◊ Expr. A cere cuiva explicatii = a cere cuiva socoteala. A avea o explicatie cu cineva = a discuta cu cineva cu scopul de a se lamuri asupra unui lucru, pentru a inlatura un conflict etc. ♦ Predare a unei lectii, expunere a unei teme. 2. Cauza. – Din fr. explication, lat. explicatio.

VOINICICA voinicele f. Planta erbacee cu miros caractersitic (de usturoi), avand tulpina e****a, paroasa la baza, frunze triunghiulare, folosita in scopuri alimentare si medicinale; usturoita. /voinic + suf. ~ica

BASTON s.n. 1. Obiect in forma de bat sau de ciomag lucrat frumos, folosit de obicei ca sprijin la mers. ◊ Baston de maresal = baston purtat de maresal ca semn distinctiv al demnitatii. ♦ Bat de marimi diferite folosit in gimnastica medicala cu scop corectiv. 2. Piesa cilindrica de metal sau de lemn, care are diferite intrebuintari la bordul unei nave. [< it. bastone].

caleidoscop n., pl. oape (vgr. kalos, bun, frumos, eidos, vedere, si scop din micro-scop). Un tub care contine doua oglinzi plane si are in auntru [!] niste piese de diferite colori [!] si marimi care, cind il intorci, prezenta [!] o infinitate de imagini.

HERMANDAD (SANTA HERMANDAD) („Fraternitatea”), liga armata spaniola, fundata in sec. 15, cu scopul de a starpi hotia ce ameninta ordinea in stat; avea putere de jurisdictie. In Castilia a functionat pana in 1835.

CALAPAR m. reg. Planta erbacee perena, aromatica, avand tulpina catifelata, frunze ovale si flori galbene, cultivata si in scop decorativ; calomfir. /<sb. kaloper

CALA2 ~e f. Planta erbacee perena, din familia araceelor, avand flori mari, albe, rasucite in forma de cornet, cultivata in scopuri decorative. /< germ. Kalla, lat. calla

CALOMFIR ~i m. Planta erbacee perena aromatica, avand tulpina catifelata, frunze ovale si flori galbene, cultivata si in scop decorativ. /<bulg. kalofer

CAUTARE ~ari f. 1) v. A CAUTA. 2) Cercetare a locului cu scopul de a gasi pe cineva sau ceva. 3) Ingrijire medicala. 4): A avea ~ a se bucura de consideratie; a avea trecere. /v. a cauta

CHIPAROS ~si m. Arbore exotic, avand frunzele vesnic verzi, lemn rezistent si puternic parfumat, folosit in scopuri decorative si in industrie; cipru. /<ngr. kyparissi

IARBA ierburi f. 1) Orice planta erbacee (salbatica) cu frunze verzi si flexibile (care serveste, de regula, drept hrana pentru animale). ◊ ~-creata menta. ~a d******i tutun. ~ rea a) iarba otravitoare; b) iarba care invadeaza culturile, impiedicandu-le sa creasca. ~a-fiarelor planta erbacee otravitoare cu tulpina e****a, avand frunze opuse alungite si flori albe, galbui sau verzui. ~-grasa planta erbacee cu tulpina intinsa pe pamant, avand frunze carnoase lucioase si flori albe sau galbene, folosita in scopuri medicinale. ~-de-Sudan planta erbacee exotica, cu tulpina e****a inalta, cu frunze inguste si lungi, cultivata pentru furaj. 2) la pl. Plante erbacee de tot felul; ierbarie. ◊ Cata frunza si ~ in numar extrem de mare. A cauta (ceva sau pe cineva) ca ~a cea de leac a cauta insistent ceva sau pe cineva. 3) la sing. Vegetatie naturala sau cultivata de plante erbacee (de obicei de aceeasi specie) marunte si dese. 4) Nutret din astfel de plante erbacee proaspat cosite. [G.-D. ierbii] /<lat. herba

URECHELNITA2 ~e f. 1) Planta erbacee cu tulpina e****a, avand frunze carnoase, eliptice si flori roz sau rosii, cultivata in scopuri decorative. 2) Planta erbacee cu tulpina e****a, ramificata, cu frunze ovale si flori galbene, dispuse in umbele; urechea-iepurelui. /ureche + suf. ~elnita

VINDECUTA ~e f. Planta cu miros de usturoi, avand tulpina e****a, paroasa la baza, cu frunze triunghiulare, folosita in scopuri alimentare si medicinale. /a vindeca + suf. ~uta

ANZIO, oras in V Italiei centrale (Latium), port la M. Tireniana, la SE de Roma; 27,1 mii loc. (1981). In timpul celui de-al doilea razboi mondial, aici a avut loc operatia complexa aeronavala de debarcare a Aliatilor (22 ian. 1944), in scopul intreruperii comunicatiilor germane cu Monte Cassino.

MEDICINA, (2) medicini, s. f. 1. Stiinta care are ca obiect pastrarea si restabilirea sanatatii si care studiaza in acest scop procesele fizice, chimice si biologice ale vietii, structurile si functiile organismului, cauzele si mecanismele de producere a bolilor, precum si mijloacele de diagnosticare, tratare si prevenire a lor. ♦ Facultate in care se studiaza medicina (1). 2. (Inv. si reg.) Medicament. – Din lat. medicina, (2) germ. Medizin, rus. meditina.

NOIMA, noime, s. f. 1. Inteles, sens, continut (al unui cuvant sau enunt); rost. ◊ Loc. adj. si adv. Cu noima = logic, cu judecata; intelept, cuminte. Fara (nici o) noima = fara sens, fara judecata; prostesc, absurd. ◊ Expr. A nu avea (nici o) noima = a fi fara sens, absurd. 2. (Pop.) Menire, tel, scop; motiv, cauza. 3. (Rar) Simbol, conventie. – Din ngr. noima.

SPRE prep. 1. (Cu sens local) In directia..., inspre, catre, la. Pornesc spre scoala. ♦ (In numeralele de la 11 la 19, formate prin compunere) Adaugat la..., peste. Unsprezece. 2. (Cu sens temporal) In apropierea..., aproape de..., cam la vremea..., pe la... Spre iarna. ♦ Catre ziua de...; dintre ziua de...; si ziua de... Luni spre marti. ♦ (Arata o actiune ulterioara celei exprimate de verbul precedent, avand valoare copulativa) Dupa aceea, si apoi. 3. (Introduce un complement circumstantial de scop) In vederea..., pentru a..., ca sa... Se duce spre a cerceta personal.Expr. Spre pilda = de pilda, de exemplu. 4. (Introduce un complement circumstantial de mod) (In asa fel) incat (sa produca, sa cauzeze cuiva ceva). I-a daruit o carte spre marea lui bucurie. 5. (Inv. si reg.; introduce un complement indirect) Echivaland cu..., drept, ca. Spre rasplata, cer doua lucruri.Lat. super.

ZBURATOARE ~ f. 1) Pasare care zboara. 2) Planta erbacee cu tulpina e****a, cilindrica, avand frunze lanceolate, flori purpurii sau albe si fructe capsule, folosita in scopuri medicinale; rascoage. / a zbura + suf. ~atoare

BREASLA (‹ sl.) s. f. 1. (In evul mediu) Asociatie de mestesugari de aceeasi bransa, care se supun unei discipline colective in scopul apararii si promovarii intereselor lor economice si de alta natura. B. au aparut in Europa apuseana in sec. 9-10, iar pe teritoriul Romaniei mai tirziu (in Transilvania in sec. 14, in Tara Romaneasca si Moldova in sec. 16). 2. Nume dat organizatiilor profesionale, formate din muncitori si patroni, in timpul dictaturii regale (1938-1940). 3. Meserie.

BASCHET s. n. Joc cu mingea intre doua echipe, pe un teren special amenajat, avand la fiecare capat cate un cos fixat la o anumita inaltime; scopul urmarit este aruncarea mingii in cosul adversarului. [Var.: baschetbal s. n.] – Fr. basket [-ball].

ORGANIZATIA TRATATULUI ASIEI DE SUD-EST (S.E.A.T.O.; in engl.: South Est Asia Treaty Orgnization – S.E.A.T.O.), organizatie guvernamentala regionala (bloc politico-militar), creata la Manila (Filipine), la 8 sept. 1954, in scopul dezvoltarii capacitatii de aparare individuala si colectiva a statelor membre. A avut 8 state membre: Australia, Filipine, Franta, Marea Britanie, Noua Zeelanda, Pakistan (pana in 1972), S.U.A. si Thailanda. Organizatia s-a autodizolvat in 1975.

SACRIFICIU s. 1. v. ofranda. 2. jertfa, jertfire, sacrificare, (fig.) pret. (Cu ~ul vietii sale.) 3. jertfa, sange. (Si-au dobandit libertatea prin ~.) 4. jertfa. (A facut mari ~ii pentru a-si atinge scopul.)

INTERNATIONALISM n. 1) Doctrina care preconizeaza unirea dintre natiuni in scopul sprijinului reciproc si al progresului fiecareia dintre ele. 2) Element in limba care are aceeasi (sau aproape aceeasi) structura fonica si acelasi continut semantic in mai multe limbi. /<fr. internationalisme

POJARNITA ~e f. Planta erbacee cu tulpina e****a, inalta, avand frunze alungite si flori galbene-aurii, dispuse in inflorescente terminale, folosita in scopuri medicinale; sunatoare. /pojar + suf. ~nita

AGREMENT s.n. 1. Placere, distractie. 2. (Jur.) Consimtamant, incuviintare, aprobare; (in diplomatie) acord international intre parti in scopul reglementarii raporturilor juridice; incuviintare data de un stat la numirea reprezentantilor diplomatici ai altui stat. [Pl. -te. / < fr. agrement, cf. engl. agreement].

CIRENAIC, -A I. adj. scoala ~a = scoala filozofica intemeiata de Aristip din Cirene, care proclama ca scop al vietii obtinerea unui maximum de placeri. II. s. m. pl. adepti ai scolii cirenaice. (< fr. cyrenaique)

PARVENI vb. intr. 1. a se ridica, a ajunge la o situatie materiala sau sociala buna fara a avea merite deosebite si folosind mijloace necinstite; a se imbogati. 2. a-si atinge scopul, a reusi, a izbuti. 3. (despre stiri, scrisori etc.) a ajunge (la destinatie). (< fr. parvenir)

UNIUNEA POSTALA UNIVERSALA (U.P.U.; in engl.: Universal Postal Union – U.P.U.), agentie specializata guvernamentala in cadrul sistemului O.N.U. (din 1947), cu sediul la Berna (Elvetia), creata in 1874 (isi incepe activitatea in 1875), in scopul colaborarii intre administratiile statelor membre in domeniul serviciilor postale. U.P.U. are 189 membri (2002), printre care si Romania (din 1874).

BASIC-ENGLISH s. m. Forma simplificata a limbii engleze, avand la baza circa 850 de cuvinte si un minimum de reguli gramaticale, creata cu scopul de a servi ca limba internationala. [Pr.: beizic-inglis] – Cuv. engl.

EMAIL, emailuri, s. n. 1. Masa sticloasa obtinuta prin topire sau prin sinterizare, constituita in special din siliciu si din bariu, care se aplica pe suprafata unor obiecte metalice sau ceramice, pentru a le proteja impotriva coroziunii, a le imbunatati rezistenta mecanica, a realiza izolarea lor electrica, in scop decorativ etc.; smalt, glazura. 2. Obiect emailat. 3. Pelicula obtinuta pe baza de rasini, care au in continutul lor pigmenti. – Din fr. email.

BRUSTURE ~i m. Planta erbacee, avand frunze mari si late si flori purpurii sau violete, folosita, mai ales, in scopuri medicinale. /Orig. nec.

PISICA ~ci f. 1) Mamifer carnivor de talie mica, foarte sprinten, cu blana neteda, de diferite culori, cu ochi ageri (care vad si in intuneric) si cu ghearele ascutite, retractile. ◊ ~ domestica specie de pisica care traieste pe langa case si se hraneste cu soareci. ~ salbatica specie de pisica, mai mare decat cea domestica, cu blana de culoare cenusie intunecata si cu dungi negre transversale, care traieste prin paduri. ~ca cu clopotei nu prinde soareci cel care-si da in vileag intentiile poate rata scopul urmarit. 2) Blana a acestui mamifer. 3): ~-de-mare peste marin veninos, de talie mica, avand corp in forma de romb. [G.-D. pisicii] /pis + suf. ~ica

SIMBRIE ~i f. inv. 1) Plata acordata unei persoane angajate la stapan. ◊ A fi sluga fara ~ a munci din greu fara nici un castig. A tine pe cineva cu ~ a avea pe cineva in calitate de angajat. 2) Salariu platit soldatilor mercenari; solda. 3) Intovarasire cu scopul de a realiza un lucru comun. [G.-D.simbriei; Sil sim-bri-] /sambra + suf. ~ie

USTUROITA ~e f. Planta erbacee cu miros caracteristic de usturoi, avand tulpina e****a, paroasa la baza, frunze triunghiulare si flori mici albe, utilizata in scopuri alimentare si medicinale. /usturoi + suf. ~ita

ORGANIZATIA MONDIALA DE TURISM (O.M.T.; in engl.: World Tourism Organisation – W.T.O.), organizatie internationala interguvernamentala, creata in 1974, cu sediul la Madrid (Spania), in scopul coordonarii activitatii organizatiilor nationale de turism, imbunatatirii calatoriilor turistice in si intre statele membre. Are 139 de state si teritorii autonome (2001) si peste 350 membri afiliati ce reprezinta guverne locale, asociatii si companii private din turism, inclusiv aeriene, grupuri hoteliere si turoperatori.

JERTFA s. 1. v. ofranda. 2. v. sacrificiu. 3. sacrificiu, sange. (Si-au dobandit libertatea prin ~.) 4. v. victima. 5. sacrificiu. (A facut mari ~ pentru a-si atinge scopul.)

INTREBARE ~ari f. 1) v. A INTREBA. 2) Vorbire adresata cuiva cu scopul de a capata un raspuns; adresare care cere raspuns. A pune cuiva o ~.~area n-are suparare (sau ~area vina n-are) se spune pentru a sublinia ca nu este rau sa intrebi daca te indoiesti de ceva. Semnul ~arii semnul „?” care se pune la sfarsitul propozitiilor interogative. 3) rar Tema sau imprejurare care preocupa pe cineva si necesita atentie; chestiune; problema. /v. a intreba

SOFRAN ~i m. 1) Planta erbacee cu frunze lungi si inguste, cultivata pentru substanta care se extrage din florile ei violete. 2) Substanta coloranta obtinuta din florile acestei plante si folosita in diferite scopuri (alimentare, industriale si medicinale). 3) si adjectival Soi de mere galbene, cu dungi portocalii-roscate, care are miez suculent si gust dulce-acriu. /<sl. safranu

CONCURENTA s.f. 1. Rivalitate, lupta intre industriasi sau intre comercianti pentru acapararea pietei, pentru obtinerea unor profituri cat mai mari etc. 2. Intrecere, lupta pentru intaietate. ◊ A face concurenta cuiva = a cauta sa intreaca pe cineva, urmarind acelasi scop ca si el. 3. (Mat.) Proprietate a trei sau mai multor curbe sau suprafete de a avea un punct comun. [Cf. fr. concurrence, it. concorenza].

UNIUNEA INTERNATIONALA A COMUNICATIILOR (U.I.C.; in engl.: International Telecommunication Union – I.T.U.), agentie specializata guvernamentala in cadrul sistemului O.N.U. (din 1947), cu sediul la Geneva (Elvetia), creata la 17 mai 1865, in scopul coordonarii eforturilor statelor membre si cooperarii tehnico-stiintifice in domeniul dezvoltarii comunicatiilor. U.I.C. are 189 state membre (2002), printre care si Romania (din 1866).

PENTRU prep., conj. I. prep. 1. (arata scopul) de. (Planta ~ samanta.) 2. (arata scopul) ca, de, drept, spre. (~ incercare; ~ exemplu.) 3. (arata scopul) contra, impotriva. (Medicament ~ hepatita.) 4. (final) spre, (inv.) catre. (O spun ~ binele tau.) 5. (cauzal) datorita. (~ el, n-am mai plecat.) 6. (cauzal) dupa. (Varsa lacrimi ~ copilul pierdut.) 7. (cauzal) la. (Il pedepsea ~ cea mai mica abatere.) 8. (instrumental) contra. (Iti dau o mie de lei ~ un timbru.) 9. (termen comercial; modal-instrumental) pe, per. (900 de lei ~ un kg de grau.) 10. (si adverbial) pro. (~ si contra.) II. conj. (arata scopul) (pop.) precum. (~ ca sa se stie.)

CALOIAN ~ieni m. folc. Obiect de ritual, confectionat din lut sau din lemn, avand chip de om, care, in timp de seceta, se ingroapa sau se arunca in apa cu scopul de a invoca ploaia. [Sil. -lo-ian] /cf. sl. kalenu

COMPARATIE ~i f. 1) Alaturare a unor lucruri sau fiinte pentru a stabili asemanarile si deosebirile dintre ele. 2) Figura de stil care consta in confruntarea a doua elemente dintr-un enunt cu scopul de a reliefa anumite insusiri specifice asemanatoare. 3): Grade de ~ categorie gramaticala specifica pentru adjectiv (si adverb), avand trei aspecte: pozitiv, comparativ si superlativ. [Art. com-paratia; G.-D. comparatiei; Sil. -ti-e] /<lat. comparatio, ~onis

AMORSA s.f. 1. Nada, momeala (pentru pesti). 2. Dispozitiv de aprindere a unei incarcaturi explozive. 3. Banda neagra de celuloid, opaca, care serveste la incarcarea sau la descarcarea aparatelor cinematografice sau a casetelor de filme la lumina. ♦ (Cinem.) Detaliu plasat in primplanul cadrului cu scopul de a da imaginii profunzime. 4. Amorsa drumului = portiunea din traseul unui drum la intrarea in orase, avand o latime mai mare decat restul traseului. 5. (Cib.) Serie de instructiuni care permit introducerea unui program. [< fr. amorce].

RECICLARE s. f. 1. forma de perfectionare profesionala a cadrelor, organizata periodic, prin cursuri de completare a cunostintelor in scopul adaptarii la progresul stiintific-industrial. 2. (tehn.) actiunea de a introduce in circuit unele materiale care deja au suferit o transformare incompleta, printr-o singura trecere prin procesul de prelucrare. (< recicla)

AD-HOC adv. Anume pentru acest scop, de circumstanta. ♢ (Adjectival; in expr.) Divanul ad-hoc = fiecare dintre cele doua adunari speciale care s-au intrunit in 1857 (la Iasi si la Bucuresti) si au cerut unirea tarilor romanesti. – Lat. lit. ad hoc.

ORGANIZATIA STATELOR ARABE EXPORTATOARE DE PETROL (O.S.A.E.P.; in engl.: Organization of Arab Petroleum Exporting Countries – O.A.P.E.C.), organizatie regionala, cu sediul la Kuwait, creata in 1968, in scopul protejarii intereselor tarilor membre si stabilirii cailor si mijloacelor pentru dezvoltarea cooperarii lor in domeniul petrolului. Are 10 state membre: Algeria, Arabia Saudita, Bahrain, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Iraq, Kuwait, Libia, Qatar, Siria.

GRADINA, gradini, s. f. 1. Suprafata de teren arabil, de obicei ingradita, pe care se cultiva legume, flori sau pomi fructiferi, in vederea obtinerii unor produse; gradinarie. ◊ Expr. O gradina de om = om placut, simpatic. 2. Suprafata de teren plantata (si amenajata cu alei, banci etc.) care serveste ca loc de agrement sau care are rol decorativ. ◊ Gradina botanica = institutie stiintifica dotata cu o suprafata de teren pe care sunt cultivate (in scopul prezentarii si studierii) colectii de plante vii. Gradina zoologica = institutie stiintifica dotata cu o suprafata de teren pe care sunt crescute (spre a fi expuse publicului sau studiate) animale vii din diverse regiuni ale pamantului. ♦ Gradina de vara = restaurant amenajat in timpul verii in aer liber. 3. (In sintagmele) Gradina de copii = gradinita (de copii). Gradina sezoniera = gradina de copii care functioneaza in mediul rural in timpul muncilor agricole. – Din bg., scr. gradina.

CONSTIENT, -A, constienti, -te, adj. 1. (Despre oameni) Care isi da seama de realitatea inconjuratoare, care are constiinta. 2. Care isi da seama de posibilitatile sale, de rolul care-i revine in societate; ♦ Care realizeaza scopuri dinainte stabilite; care actioneaza pe baza cunoasterii legilor obiective ale vietii sociale si isi da seama de consecintele sociale ale actiunilor sale. [Pr.: -sti-ent] – Din fr. conscient (dupa sti).

APARARE, aparari, s. f. Actiunea de a (se) apara.Loc. vb. A lua apararea = a apara (pe cineva sau ceva). ♦ (Mil.) Una din formele principale de lupta, care urmareste oprirea ofensivei inamicului; totalitatea masurilor luate in acest scop. ♦ (Concr.) Parte intr-un proces care apara cauza cuiva. ♦ (Concr.) Totalitatea jucatorilor dintr-o echipa sportiva care au rolul de a apara sau proteja poarta proprie. – V. apara.

POTRIVIT2, -A, potriviti, -te, adj. 1. Care are insusiri comune cu altcineva sau cu altceva, care se armonizeaza cu cineva sau cu ceva; asemenea. 2. Corespunzator (scopului urmarit), adecvat, nimerit. ♦ (Adverbial) Conform cu..., in concordanta cu..., in raport cu... ♦ Bine ales; indicat. 3. Aranjat, asezat; intocmit, mestesugit. ◊ Cheie potrivita = cheie de care se serveste cineva pentru a deschide broasca unei usi, a unei cutii etc. straine; cheie falsa. 4. Moderat, temperat; de mijloc; acceptabil. La o departare potrivita.V. potrivi.

POPILNIC ~ci m. Planta erbacee toxica, cu tulpina scurta, avand doua frunze mari, rotunde, si o floare de culoare rosie-inchisa, al carei rizom se foloseste in scopuri medicinale. /cf. pol. kopytnik, sb. kopitnik

AD-HOC adv. Anume pentru acest scop, de circumstanta. ◊ (Adjectival; in expr.) Divan (sau adunare) ad-hoc = fiecare dintre cele doua adunari speciale care s-au intrunit in 1857 (la Iasi si la Bucuresti) si au cerut unirea tarilor romanesti. – Din lat. ad hoc.

PREVALA, prevalez, vb. I. (Livr.) 1. Intranz. A avea preponderenta; a predomina. 2. Refl. A se folosi de ceva, a face uz de ceva in vederea realizarii unui scop. – Din fr. prevaloir, lat. praevalere.

DE prep. 1. (arata continutul). (Un pahar ~ apa.) 2. (temporal) cu, dupa. (Zi ~ zi.) 3. (local) in. (O trece ~ partea cealalta a drumului.) 4. (arata scopul) pentru. (Planta ~ samanta.) 5. (arata scopul) ca, drept, pentru, spre. (~ incercare; ~ exemplu.) 6. (arata natura, provenienta) din. (Faina ~ porumb; masa ~ brad.) 7. (arata obiectul) (inv.) pregiur. (avea grija ~ oaspeti.) 8. (arata obiectul) despre. (E vorba ~ el.)

PASOPTISM s. n. ideologia participantilor la Revolutia de la 1848 din tarile romane, avand ca trasatura principala constiinta individualitatii nationale, crearea istoriografiei, pretuirea acordata literaturii populare, inclinarea de a explora trecutul in scop propagandistic etc. (< pasopt /1848/ + ism)

ASOCIATIA EUROPEANA A LIBERULUI SCHIMB (A.E.L.S.; in engl.: European Free Trade Association – E.F.T.A.), organizatie guvernamentala regionala, cu sediul la Geneva, creata in 1960, din initiativa Marii Britanii, ca o contramasura fata de infiintarea Comunitatii Economice Europene (C.E.E.), in scopul extinderii comertului intre statele membre (Austria, Elvetia, Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Suedia si Finlanda). Din A.E.L.S. au facut parte Danemarca, Irlanda si Marea Britanie, pina in 1973 si Portugalia, pina in 1986, cind s-a decis aderarea lor la C.E.E.

BANDUNG, oras in Indonezia (Java) la SE de Jakarta; 1,63 mil. loc. (1985, cu suburbiile). Nod de comunicatii. Aeroport international. Centru turistic. Ind. chimica (prelucr. chininei), electrotehnica, alim., textila, de prelucr. a cauciucului natural. Constr. de avioane. Universitate. Centru de cercetari nucleare (1964). Statiune climaterica. Fundat in 1810. Aici a avut loc prima conferinta a statelor independente din Asia si Africa, in 1955, cu participarea reprezentantilor a 29 de tari cu scopul sprijinirii luptei pentru independenta nationala.

AD-HOC adv. Anume pentru acest scop, de circumstanta. ◊ (Adjectival; in expr.) Divan (sau adunare) ad-hoc = fiecare dintre cele doua adunari speciale care s-au intrunit in 1857 (la Iasi si la Bucuresti) si au cerut unirea Tarilor Romane. – Din lat. ad hoc.

FONDUL INTERNATIONAL PENTRU DEZVOLTAREA AGRICULTURII (F.I.D.A.; in engkl.: International Fund for Agricultural Development – I.F.A.D.), agentie specializata guvernametala in cadrul sistemului O.N.U., cu sediul la Roma (Italia), creata ca institutie financiara internationala in iun. 1976 (ca un rezultat al Conferintei Mondiale a Alimentatiei din 1974), in scopul finantarii de proiect agricole in regiunile si tarile cele mai putin dezvoltate ale planetei. F.I.D.A. are 161 state membre (2002), printre care si Romania (membru fondator).

FALANGA1, falange, s. f. 1. Fiecare dintre oasele mici, alungite, care alcatuiesc scheletul degetelor. 2. (In Grecia antica) Formatie de infanteristi inarmati cu lanci, dispusi in randuri compacte si avand centrul si una dintre aripi mai intarite. ◊ Fig. Grup compact si omogen de oameni care lupta impreuna pentru acelasi scop. 3. Grupare politica paramilitara de tip fascist din Spania. 4. (In doctrina sociala utopica a lui Fourier) Unitate social-economica de baza formata din 1500-2000 de oameni cu pregatiri diverse. – Din fr. phalange.

SACRIFICA, sacrific, vb. I. 1. Tranz. si refl. A renunta la ceva sau la cineva pe baza unor considerente care cer ca altceva sau altcineva sa aiba intaietate. ♦ Refl. A se devota pentru cineva sau ceva pana la jertfirea de sine. 2. Tranz. A ucide animale in scopuri stiintifice sau utilitare. ♦ (In antichitate) A jertfi fiinte, dupa anumite ritualuri, ca prinos adus divinitatii. – Din lat. sacrificare, fr. sacrifier.

A CONCENTRA ~ez tranz. 1) A face sa se concentreze. 2) (rezervisti) A mobiliza in timp de pace din diverse motive (pentru instructie, pentru perfectionarea pregatirii militare etc.). 3) (trupe militare) A aduna intr-un singur loc in scopuri strategice. 4) (auzul, atentia etc.) A aplica cu un efort intr-o singura directie. 5) chim. (solutii, lichide) A face sa aiba o concentratie mai mare. /<fr. concentrer

ORGANIZATIA INTERNATIONALA A MUNCII (O.I.M.; in engl.: International Labour Organization – I.L.O.), agentie specializata in cadrul sistemului O.N.U. (din 1946), cu sediul la Geneva (Elvetia), creata in 1919, in scopul ridicarii nivelului de trai si de munca pe plan international si al imbunatatirii conditiilor de munca. O.I.M. are 175 de membri (2002). Romania a fost membru in perioada 1919-1940 si a revenit in organizatie in 1956. In 1969 O.I.M. primeste Premiul Nobel pentru Pace.

CONSILIUL EUROPEI, organizatie guvernamentala regionala, cu sediul la Strasbourg, creata in 1949, in scopul promovarii intereselor comune ale statelor europene. Organele principale sint: Comitetul Ministrilor, Adunarea Consultativa, Secretariatul si comisiile tehnice si consultative. Are 26 de membri: Austria, Belgia, Ceho-Slovacia, Cipru, Danemarca, Elvetia, Finlanda, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Liechtenstein, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, San Marino, Spania, Suedia, Turcia, Ungaria si Polonia; Bulgaria, Iugoslavia, Romania, Estonia, Letonia si Lituania au primit statutul de invitat special. In prezent are 27 de membri (prin acceptarea Bulgariei in 1992). Statutul de invitat special a fost acordat Sloveniei si ridicat Iugoslaviei (1992).

cinetoscop n., pl. oape (cineto- ca in cinetic si scop ca in telescop). Fiz. Un aparat optic inventat de Edison. Se compune dintr´o vacalie de ciur care are niste deschizaturi pin [!] care se vad niste imagini facute in interioru vacaliii. Cind se invirteste, produce impresiunea cinematografului. Se numeste si fenacistiscop. V. cinematograf.

ROL s. 1. (inv.) parte. (A avea un ~ intr-o piesa.) 2. partitura. (Actorul a beneficiat de un ~ generos.) 3. v. personaj. 4. v. functie. 5. v. atributie. 6. v. menire. 7. v. scop.

TUTELA ~e f. 1) Autorizatie acordata cuiva prin lege de a avea grija de o persoana lipsita de capacitatea de a actiona independent sau de bunurile acesteia. 2) Institutie legala care are menirea de a ocroti minorii sau persoanele puse sub interdictie. 3) fig. Sprijin binevoitor, acordat unei persoane in vederea atingerii unui scop. 4) fig. depr. Dependenta jenanta; ocrotire suparatoare. [G.-D. tutelei] /<fr. tutelle, lat. tutela

EXPLICATIE s. f. 1. explicare; lamurire (a ceea ce este neinteles, obscur), clarificare a unei chestiuni. ♦ a cere ĩi (cuiva) = a cere socoteala; a avea o ~ cu cineva = a discuta cu cineva in vederea evitarii unui diferent. 2. cauza. 3. operatie prin care se dezvaluie temeiul sau scopul unei actiuni, unui fenomen sau eveniment. ◊ rezultatul acestei operatii; propozitiile, expresiile prin care se realizeaza. (< fr. explication, lat. explicatio)

ORGANIZATIA TARILOR EXPORTATOARE DE PETROL (O.P.E.C.; in engl.: Organization of the Petroleum Exporting Countries), organizatie internationala guvernamentala, cu sediu la Viena (Austria), creata in 1960, in scopul unificarii si coordonarii politicilor si strategiilor tarilor membre in domeniul comertului international cu petrol si apararea intereselor lor in general. Are 11 state membre: Algeria, Arabia Saudita, Emiratele Arabe Unite, Indonezia, Iraq, Iran, Kuwait, Libia, Nigeria, Qatar si Venezuela. In cadrul organizatiei functioneaza Fondul O.P.E.C.pentru Dezvoltare Internationala (in engl.: Fund for International Development), cu sediu la Viena (Austria), creat in 1976 si avand ca membri statele O.P.E.C.

aloc si -chez, a -ca v. tr. (d. un tip latin alloco, -are, dupa fr. allouer, care vine d. louer, a inchiria, lat. locare. V. culc, locatiune). Hotarasc (fixez) o suma p. un scop: a aloca o suma construirii (sau pentru construirea) unui pod.

LALEA (‹ tc.) s. f. Planta decorativa erbacee, vivace, din familia liliaceelor, originara din Europa, Africa de Nord, Asia Centrala si de Est (avand c. 100 de specii si cateva mii de hibrizi), cu tulpina inalta de 30-40 cm, frunze lanceolate, groase si flori mari, simple sau invoalte, campanulate etc., avand o gama foarte mare de culori (Tulipa). Se inmulteste de obicei prin bulbi, dar si prin seminte (mai ales in scopul obtinerii de noi soiuri). Infloreste primavara devreme. In Europa este cultivata de c. 500 ani, cea mai importanta cultivatoare fiind Olanda, unde s-au obtinut si un insemnat numar de noi soiuri.

DIVERGENT, -A, divergenti, -te, adj. 1. (Despre linii geometrice, raze luminoase dintr-un fascicul etc.) Care se departeaza dintr-un punct comun in directii diferite; (despre fascicule de raze luminoase) a carui sectiune creste pe masura departarii de un punct de referinta; (despre sisteme optice) care produce un fascicul de raze de lumina ce se departeaza unele de altele. ♦ (Mat.; despre siruri de numere) Care nu are o limita finita, care tinde spre infinit. 2. Fig. (Despre pareri, conceptii, atitudini) Care se deosebesc, se contrazic intre ele; care urmaresc scopuri diferite. – Din fr. divergent, lat. divergens, -ntis.

COLONIE1, colonii, s. f. 1. (In antichitate) Cetate sau oras intemeiat, in scopuri comerciale sau strategice, de fenicieni, de greci sau de alte popoare pe teritorii straine. ♦ Oras intemeiat de romani in tinuturile cucerite, avand rol economic, administrativ si militar. 2. Teritoriu ocupat si administrat de o natiune straina si care este dependent de aceasta pe plan politic, economic, cultural etc. 3. Grup compact de persoane (de aceeasi origine) asezat intr-o tara sau intr-o regiune a unei tari si care provine din imigrare sau din stramutare. 4. Grup de copii trimisi la odihna in statiuni climaterice sau balneare; loc unde este gazduit acest grup de copii. 5. Grup de animale din aceeasi specie, care duce viata in comun. Colonie de corali.Colonie microbiana = grup de bacterii aflat in cultura pe medii sociale, vizibil cu ochiul liber, derivat dintr-un germen unic sau dintr-un numar redus de germeni care s-au inmultit pe loc. – Din fr. colonie, lat. colonia.

POLOG2 ~oage n. 1) Invelitoare confectionata dintr-o tesatura groasa (de canepa sau in), avand diferite intrebuintari; veretca. 2) Panza fina pentru draperii si perdele. 3) Acoperamant special, asemanator unui cort, care se atarna deasupra unui pat in scop protector (impotriva tantarilor, mustelor etc.). 4) Pat cu un astfel de acoperamant, instalat vara in aer liber. /<rus. polog

MUTUAL, -A adj. 1. Care se face in mod reciproc si simultan. ◊ Asistenta mutuala = forma de colaborare politica si militara intre state, in conditii stipulate de contracte, in scopul apararii comune impotriva unui eventual atac armat; inductie mutuala = inductie electromagnetica exercitata reciproc intre doua circuite strabatute de curenti electrici variabili. 2. (Impr.) Care are loc reciproc si fara cuvinte. [Pron. -tu-al. / < fr. mutuel, cf. lat. mutuus].

GALBENEA ~ele f. 1) Planta erbacee, cu tulpina groasa si inalta, avand frunze crestate si flori galbene, care creste in locuri umede. 2) la pl. Planta erbacee cu frunze palmate si cu flori galbene-aurii, cultivata in scopuri decorative si medicinale. /galben + suf. ~ea

BANCA EUROPEANA PENTRU RECONSTRUCTIE SI DEZVOLTARE (B.E.R.D.), institutie financiara interguvernamentala la care participa 39 de state, creata in 1991, la Londra, in scopul efectuarii de operatiuni de credit pentru tarile Europei Centrale si de Est. Este condusa de un consiliu al guvernatorilor, format din reprezentantii tarilor membre. Are un capital initial de 10 miliarde ECU (12 miliarde dolari).

COMPANIA INDIILOR ORIENTALE 1. Companie comerciala engleza, intemeiata in 1600 de un grup de negustori londonezi pentru comertul cu India, SE Asiei si China. A avut un rol hotaritor in expansiunea coloniala britanica in aceasta parte a lumii; si-a incetat activitatea in 1858. 2. Companie comerciala olandeza, intemeiata in 1602; a avut un rol in crearea imp. colonial olandez; si-a incetat activitatea in 1798. 3. Companie comerciala franceza, intemeiata in 1664 si organizata din initiativa lui Colbert in scopul instituirii monopolului francez asupra comertului cu India; in 1719 a fuzionat cu Compania Occidentala, intemeiata de John Law. Si-a incetat activitatea in 1794.

ADUNAREA ELECTIVA A ROMANIEI, organ al puterii legislative, constituit la 24 ian. 1862, prin contopirea Adunarii Elective a Tarii Romanesti cu cea a Moldovei. A adoptat masuri privind unificarea legislatiilor Principatelor Unite. In cadrul A. s-a format (1862-1863) o alianta intre conservatori si liberalii radicali, in scopul detronarii lui Al. I. Cuza si inlocuirii lui cu un print dintr-o familie domnitoare straina, conform rezolutiilor Adunarilor Ad-Hoc. Neintelegerile cu guvernul l-au determinat pe Al. I. Cuza sa dizolve A. prin lovitura de stat de la 2/14 mai 1864. O noua A. a fost aleasa in toamna anului 1864. La 18 mai 1866 A. a fost dizolvata, fiind inlocuita cu Adunarea Constituanta.

BANCA INTERNATIONALA PENTRU RECONSTRUCTIE SI DEZVOLTARE (B.I.R.D.; in engl. International Bank for Reconstruction and Development), institutie bancara internationala guvernamentala, cu sediul la Washington, creata in 1945 (isi incepe activitatea in 1946), in scopul acordarii de imprumuturi pentru finantarea unor proiecte economice, precum si al asistentei tehnice necesare. Institutie specializata a O.N.U. din 1947, B.I.R.D. are 150 membri (1990), printre care si Romania (din 1972).

AGRICULTURA, agriculturi, s. f. 1. Cultivare a pamantului. 2. Ramura a productiei materiale care are ca obiect cultura plantelor si cresterea animalelor in vederea obtinerii unor produse alimentare si a unor materii prime; totalitatea lucrarilor si a metodelor intrebuintate in acest scop. – Din fr. agriculture, lat. agricultura.

INDEMNIZATIE, indemnizatii, s. f. 1. Suma de bani care se acorda cuiva in afara salariului, destinata sa acopere cheltuielile facute de un angajat in scopul indeplinirii unei sarcini de serviciu; indemnizare. ♦ Despagubire pentru un prejudiciu, pentru o paguba suferita etc.; indemnitate. ♦ Contravaloarea in bani a unei plati in natura. 2. Care nu are caracter de salariu. [Var.: indemnizatie s. f.] – Din fr. indemnisation.

ORGANIZATIA AVIATIEI CIVILE INTERNATIONALE (O.A.C.I.; in engl.: International Civil Aviation Organization – I.C.A.O.), agentie specializata in cadrul sistemului O.N.U., din 3 oct. 1947 cu sediul la Montreal (Canada), creata cu titlu provizoriu la 15 aug. 1945 (isi incepe activitatea la 4 apr. 1947), in scopul dezvoltarii navigatiei aeriene internationale, supravegherii transporturilor aeriene internationale, pentru asigurarea bunei desfasurari a securitatii zborurilor, dezvoltarea rutelor de navigatie aeriana si aeroporturilor. O.A.C.I. are 187 membri (2002), printre care si Romania (din 1965).

FONDUL MONETAR INTERNATIONAL (F.M.I.; in engl.: International Monetary Fund – I.M.F.), agentie specializata guvernamentala (din 1947) in cadrul sistemului O.N.U., cu sediul la Washington (S.U.A.), creata la 27 dec. 1945 in urma Conferintei de la Bretton Woods din 22 iul. 1944 (isi incepe activitatea la 1 mart. 1947), in scopul promovarii cooperarii in sectoarele monetar si al stabilitatii valutare, prin acordarea de imprumuturi tarilor membre care evidentiaza un deficit al balantei de plati. F.M.I. are 183 state membre (2002), printre care si Romania (din 9 dec. 1972).

ORGANIZATIA INTERNATIONALA PENTRU MIGRARE (O.I.M.; in engl.: International Organisation for Migration – I.O.M.), organizatie umanitara, nonpolitica, cu sediul la Geneva (Elvetia), fondata in 1951, in scopul acordarii de asistenta guvernelor tarilor membre in rezolvarea problemelor legate de migrare, incurajarii dezvoltarii sociale si economice prin migrare, asigurarii bunastarii migrantilor si respectarea demnitatii lor umane. Are 60 de state membre, iar alte 50 au statut de observator.

ORGANIZATIA TRATATULUI CENTRAL (C.E.N.T.O.; in engl.: Central Treaty Organization – C.E.N.T.O.), organizatie guvernamentala regionala (bloc politico-militar), creata la 24 febr. 1955, cu sediul la Ankara (Turcia), in scopul apararii comune si dezvoltarii economice a statelor membre. Pana in 1959 s-a numit Organizatia Tratatului Orientului Apropiat initial ca un tratat bilateral intre Turcia si Iraq, la care au aderat in acelasi an Marea Britanie (4. apr.), Pakistan (23 sept.) si Iran (3 nov.). Organizatia s-a autodizolvat in 1979.

ORGANIZATIA METEOROLOGICA MONDIALA (O.M.M.; in engl.: World Meteorological Organization – W.M.O.). Creata in 1873 ca organizatie neguvernamentala; agentie specializata guvernamentala (din 1951) in cadrul sistemului O.N.U., cu sediul la Geneva (Elvetia), creata in 1947 (isi incepe activitatea in 1951), in scopul stabilirii unei colaborari pe baze mondiale in domeniul operatiilor si serviciilor meteorologice, difuzarii de informatii meteorologice, incurajarii cercetarilor stiintifice si aplicarii meteorologiei in diverse domenii. O.M.M. are 185 membri (2002), printre care si Romania (din 1947).

CAUTARE, cautari, s. f. Actiunea de a (se) cauta. 1. Cercetare facuta cu scopul de a gasi ceva. 2. Ingrijire; p. restr. tratament sau ingrijire medicala. 3. (Inv.) Administrare a unui bun material. 4. (Inv.) Inspectie, examinare. 5. Osteneala; nazuinta. 6. Privire; cautatura. 7. Pret bun, trecere. ◊ Expr. A avea cautare = (despre oameni) a se bucura de consideratie; (despre marfuri) a fi solicitat. [Pr.: ca-u-. Var.: (pop.) catare s. f.] – V. cauta.

SELECTIE, selectii, s. f. 1. Alegere efectuata dupa un anumit criteriu si cu un scop; selectionare. 2. Proces de supravietuire a indivizilor dotati cu cele mai apte insusiri in lupta pentru existenta. ◊ Selectie naturala = fenomen natural constand in persistenta si continua evolutie a speciilor care au o mai mare putere de adaptare la mediu, in detrimentul celor mai putin dotate. Selectie s*****a = alegere naturala si artificiala care se face in urma eliminarii de la actul reproducator a indivizilor slabi si rau inzestrati. Selectie artificiala = metoda de ameliorare a speciilor animale si vegetale, constand in selectionarea, in vederea reproductiei, a indivizilor care intrunesc cele mai multe calitati biologice. 3. Operatie de extragere a unitatilor dintr-o colectivitate generala, dupa anumite principii; parte dintr-o colectivitate cu ajutorul careia se cerceteaza diversele caracteristici ale intregii colectivitati. [Var.: (inv.) selectiune s. f.] – Din fr. selection, lat. selectio, -onis.

ACOPERIRE, acoperiri, s. f. Actiunea de a (se) acoperi si rezultatul ei. 1. Punere, asezare a unui obiect deasupra altuia cu scopul de a-l inveli, a-l ascunde, a-l apara etc. 2. Fig. (Mil.) Masura speciala de protectie care asigura anumite actiuni (de concentrare sau manevra) ale trupelor. ♢ Expr. A avea acoperire = a fi la adapost de un repros sau de o acuzare, pentru o actiune savarsita conform unor indicatii precise. 3. (Fin.) Posibilitatea de a face fata unei cheltuieli, de a lichida un deficit etc. Acoperirea acestei sume se face esalonat. ♦ (Concr.) Fond care serveste la achitarea unei obligatii. ♢ Acoperire in aur = cantitate de metal pretios (si devize) detinuta de banca de emisiune a unei tari, pentru a putea preschimba la cerere bancnotele in bani efectivi (aur).

CAUTARE, cautari, s. f. Actiunea de a (se) cauta. 1. Cercetare facuta cu scopul de a gasi ceva. 2. Ingrijire; (prin restrictie) tratament sau ingrijire medicala. 3. (Inv.) Administrare a unui bun material. 4. (Inv.) Inspectie, examinare. 5. Osteneala; nazuinta. 6. Privire; cautatura. 7. Pret bun, trecere. ◊ Expr. A avea cautare = a se bucura de consideratie. [Var.: (pop.) catare s. f.]

FINIT, -A, finiti, -te, adj. 1. Care are o existenta limitata. ♦ (Substantivat, n.) Categorie filozofica ce se refera la starile relative ale materiei, care au o existenta limitata si se pot transforma unele intr-altele. 2. (Despre produse, marfuri etc.) Care a trecut prin toate fazele de transformare a materiei prime si poate fi intrebuintat in scopul pentru care a fost facut. – V. fini. Cf. fr. fini, it. finito.

ROST s. 1. v. semnificatie. 2. justificare. 3. ratiune, socoteala. (Are si aceasta un ~.) 4. socoteala, (inv. si reg.) sart. (Toate au ~ul lor.) 5. v. randuiala. 6. randuiala, (pop.) seama, (prin Transilv.) agod. (Stie ~ul nuntii.) 7. v. socoteala. 8. v. situatie. 9. ordine, organizare, randuiala. (~ul lumii nu se schimba cu pamflete.) 10. v. menire. 11. v. scop.

CATRE prep. 1. (Cu sens local) Spre, inspre, la. Catre casa.Expr. De catre = dinspre, de la... ♦ (Pop.) Aproape de..., pe langa. Zari catre un desis un fel de casa (ISPIRESCU). 2. (Cu sens temporal) Pe la..., cam la... Catre seara. 3. Fata de... Am aratat asprime catre multi (NEGRUZZI). ♦ (Inv.) Impotriva, in contra. Razvratit catre cer (BALCESCU). 4. (Precedat de prep. „de”) De. Eliberarea patriei noastre de catre Armata Sovietica. 5. (Cu sens final; inv.) Cu scopul... pentru...Sa randuiasca tunuri... catre impuscare (ARHIVA ROMANEASCA). [Var.: (reg.) catra prep.] – Lat. contra.

COMUNITATEA FRANCEZA, asociatie de state si teritorii creata in 1958 (succedind Uniunii Franceze, fondata in 1946) in scopul conlucrarii pe plan politic, economic, social si cultural, din care fac parte Franta, departamentele si teritoriile franceze de peste mari, precum si unele din fostele posesiuni coloniale franceze ce si-au dobindit independenta. Nu are organe proprii, insa sint organizate anual intilniri la nivel inalt franco-africane.

A TINTI tintesc 1. tranz. 1) A lua ca tinta; a lua la ochi; a ochi. 2) A atinge cu proiectilul sau cu ceva aruncat; a ochi. 3) fig. A avea in vedere printr-o aluzie; a viza. 4) rar v. a atinti. 2. intranz. 1) A potrivi din ochi tinta pentru a putea nimeri; a ochi. 2) fig. A-si orienta activitatea spre atingerea unui scop (fiind stapanit de o dorinta puternica); a nazui; a tinde; a aspira. /Din tinta

SINTETIZOR s. n. 1. instrument electric cu claviatura, comutatoare de filtre, posibilitati de memorizare etc., avand o larga paleta de timbre si sonoritati, in muzica electronica, usoara si de film. 2. aparat electronic complex care permite efectuarea sintezei cuvintelor; procesor electronic care reduce redundanta semnalelor vorbirii umane in scopul manipularii lor cu eficienta maxima in diferite sisteme. (< fr. synthetiseur)

acolo si (pop.) acolu (sud) si acolo (nord) adv. de loc si de directiune (lat. eccu-illo, de unde s' a facut aculo, ca' n Mac., acolo, ca' n nord, si aclo, ca' n Mac. si Banat. Pe urma, dupa vbg. kolie, s' a facut acolo si colo, acolea si colea). In acel loc, in opoz. cu aci, aici, acolea, acilea: stau acolo, ma duc acolo. Se uziteaza si ca termin [!] care mareste ideia de dispret: ia un prost si el acolo! are si el 2-3 franci acolo, si se fuduleste! Intr' acolo (nord), in colo. Dintr' acolo, din colo. V. colo.A lucra intr' acolo (germ. dahin arbeiten), barb. ardelenesc = „a lucra in acest scop, a lucra pentru”.

CEATA, cete, s. f. 1. Grup (neorganizat) de oameni, adunati de obicei in vederea unui scop comun. ♦ (Urmat de determinari) Gramada de animale (de acelasi fel). 2. (In evul mediu, in Tara Romaneasca si in Moldova) Grup de organizare speciala, militara si fiscala, alcatuit din subalternii de la sate ai dregatorilor domnesti; palc (2), stol (2); trupa inarmata si organizata. – Din sl. ceta.

COMUNITATILE EUROPENE, sistem de organizatii internationale guvernamentale, cu sediul la Bruselles, creat prin Tratatul de la Bruxelles din 1965, intrat in vigoare in 1967, in scopul coordonarii activitatii a trei entitati: Comunitatea Economica Europeana (C.E.E.), Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului (C.E.C.O.) si Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (EURATOM). Tote cele trei comunitati au aceiasi membri si aceleasi organe principale. Membri fondatori: Belgia, Franta, R.F.G., Italia, Luxenburg si Olanda. Alti membri: Danemarca, Irlanda si Marea Britanie (din 1973), Grecia (din 1981, membru plin in 1986), Spania si Portugalia (din 1986). Principalele organe sint Comisia Comunitatilor Europene, Consiliul European (format din sefi de state si de guvern), Consiliul Ministerial, Parlamentul (Vest-) European (Adunarea Europeana), Curtea de Justitie si Curtea de Control Financiar. Alte organe comune: Banca Europeana de Investitii, Comitetul Economic si Social, Fondul European de Cooperare Monetara s.a. In 1971, Consiliul Ministerial a adoptat un program privind realizarea unei uniuni economice si monetare, in vederea deplasarii treptate a centrelor de decizie economica de pe plan national pe plan comunitar si a crearii unui sistem monetar de flotare concertata.

SAH, (1) sahi, s. m., (2) sahuri, s. n. 1. S. m. Titlu purtat de suveranii Iranului, corespunzator titlului de imparat; persoana care are acest titlu; sahinsah. 2. S. n. Joc de origine orientala care se disputa intre doua persoane, pe o tabla impartita in 64 de patratele, alternativ albe si negre, cu 32 de piese, miscate dupa anumite reguli, scopul final fiind castigarea regelui adversarului; p. ext. tabla si piesele care servesc la joc; satrange. ♦ Situatie in cursul jocului mai sus definit, in care regele uneia dintre parti este atacat de o piesa a adversarului; (cu valoare de interjectie) cuvant insotind miscarea care creeaza aceasta situatie. ◊ Expr. A da sah = a pune in pericol regele adversarului. A tine (pe cineva) in sah = a limita jocul adversarului la apararea regelui; fig. a tine pe cineva in tensiune, a-l imobiliza. – Din tc. sah. Cf. germ. Schach.

OMOGENIZARE, omogenizari, s. f. Actiunea de a omogeniza si rezultatul ei. ♦ Operatie de amestecare a componentilor unui sistem eterogen pentru a se obtine un amestec care sa aiba aceeasi compozitie mijlocie in toata masa lui. ♦ Incalzire prelungita, la temperaturi inalte, a otelurilor, pentru a obtine difuzarea in toata masa lor a particelelor de alta compozitie; tratament termic aplicat anumitor aliaje in scopul realizarii omogenitatii lor fizice, chimice, structurale. ♦ Concordanta, unitate a sonoritatii vocilor intr-un cor. [Var.: omogeneizare s. f.] – V. omogeniza.

TENDINTA, tendinte, s. f. 1. Dispozitie fireasca pentru ceva, inclinare, nazuinta; pornire, actiune constienta spre un scop determinat. ♦ Orientare comuna a unei categorii de persoane; directie. ♦ Evolutie a cuiva intr-un anumit sens. 2. Forta care face ca un corp sa se miste intr-o anumita directie; directia pe care o are un corp in miscare. – Din fr. tendance.

DIPLOMAT2, -A, diplomati, -te, subst., adj. I. 1. S. m. si f. Persoana oficiala care are misiunea de a intretine relatii cu reprezentantii oficiali ai altor state sau de a trata in numele statului sau. 2. S. m. si f. Persoana care stie cum sa trateze o afacere, cum sa se comporte intr-o situatie (pentru a-si atinge scopurile). 3. Adj. Care este abil, subtil, siret in relatiile sociale; care arata, tradeaza abilitate, subtilitate, siretenie; diplomatie2. II. S. n. Prajitura preparata dintr-o crema aromata cu rom peste care se adauga frisca si fructe zaharisite. – Din fr. diplomate.

PLAN s.n. 1. Suprafata neteda, plana, fara ridicaturi. ♦ Suprafata care contine toate dreptele care trec printr-un punct fix si intersecteaza o dreapta. ♦ (Anat.) Suprafata care sectioneaza imaginar corpul omenesc sub o anumita incidenta. 2. Desen tehnic care reprezinta grafic o suprafata de teren, o constructie, o masina etc. 3. Parte a unei suprafete in raport cu departarea de ochiul observatorului si cu reprezentarea ei intr-o pictura, intr-un tablou etc. ♦ (Cinem.) Fiecare serie de instantanee dintr-un film, privind aceeasi actiune sau acelasi subiect, luate sub acelasi unghi de vedere si intr-un cadru constant. ♦ Mod de incadrare a subiectului filmat ori a diverselor sale elemente sub aspect dimensional. 4. Suprafata de sustinere in aer a unei aeronave; (p. ext.) aripa. 5. Fel cum sunt asezate, dispuse partile unei opere stiintifice, literare etc. in momentul cand au fost coordonate intre ele; proiect, alcatuire; (p. ext) proiect pentru o actiune care urmeaza sa fie indeplinita. 6. Proiect elaborat cu anticipare, cuprinzand o suita ordonata de operatii destinate sa duca la atingerea unui scop; program de lucru. [Pl. -nuri, -ne. / < fr. plan, cf. lat. planum].

ACADEMIA SPATIALA EUROPEANA (A.S.E., in engl. European Space AgencyE.S.A.), organizatie europeana creata in 1980, cu sediul la Paris, in scopul asigurarii si dezvoltarii cooperarii, exclusiv pasnice, intre statele europene in domeniile cercetarii si tehnologiei spatiale. A.S.E. iti desfasoara activitatea in trei centre: Noordwijk ann Zee (Olanda), Darmstadt (Germania) si Frascati (Italia). Are 13 membri.

ORGANIZATIA MONDIALA A SANATATII (O.M.S.; in engl.: World Health Organization – W.H.O.), agentie specializata guvernamentala (din 15 nov. 1947) in cadrul sistemului O.N.U., cu sediul la Geneva (Elvetia), creata la 22 iul. 1946 (isi incepe activitatea la 21 iul. 1948), in scopul coordonarii activitatilor internationale cu caracter sanitar, al cercetarilor farmaceutice, organizarii schimbului de informatii in domeniul sanatatii, asigurarii asistentei tehnice pentru tarile in curs de dezvoltare si eradicarea bolilor epidemice si endemice. O.M.S. are 191 membri (2002), printre care si Romania (din 8 iun. 1948).

COMPETITIE (‹ fr., lat.) s. f. Concurs, intrecere (sportiva). ♦ Forma de interactiune psiho-sociala mutuala constind in rivalitatea dau concurenta dintre doua sau mai multe persoane pentru atingerea unui scop indivizibil. C. poate fi orientata prin educare, spre cooperare, dar se poate transforma si in conflict. ♦ (BIOL.) relatii antagonice intre doua sau mai multe organisme apartinind aceleiasi specii (c. intraspecifica) ori unor specii diferite (c. interspecifica) care au aceleasi cerinte de mediu (hrana, adapost, loc de trai). C. este atit mai puternica cu cit resursele mediului sint mai reduse. Sin. concurenta.

BURETE ~ti m. 1) Specie de ciuperci. ~-alb. ~-pucios. ◊ Doar n-am mancat ~ti doar n-am innebunit. 2): ~-de-mare animal marin, nevertebrat, avand scheletul format dintr-o retea de fibre elastice, care isi duce viata in colonii masive, prins de stancile subacvatice. 3) Obiect spongios, facut din scheletul acestui animal (sau din cauciuc poros), servind la spalat, la sters tabla si in alte scopuri. /<lat. boletis

LABIRINT1 s. n. 1. constructie cu foarte multe incaperi si galerii in care orientarea este dificila. ◊ gradina ornamentala din benzi inguste de arbusti. 2. dalaj meandric in unele catedrale din evul mediu, pe care credinciosii trebuiau sa-l urmeze ca pe un drum de expiere. 3. joc de inteligenta care cere a gasi iesirea dintr-o retea de linii intortocheate. ◊ joc constand dintr-un cub din plastic transparent, din 64 de camarute, la care unii pereti au cate un orificiu ce lasa sa treaca o bila de metal. 4. (fig.) incurcatura, incalceala datorata unor dificultati, unei proceduri. ◊ situatie incurcata, fara iesire. 5. dispozitiv folosit in diverse instalatii pentru a obliga un fluid sa parcurga un drum lung, in scopul de a-i micsora viteza. 6. parte a urechii interne, formata din cavitati sinuoase. (< fr. labyrinthe, lat. labyrinthus)

ROBOTICA (‹ engl., fr.) s. f. Domeniu pluridisciplinar al stiintei si tehnicii care studiaza proiectarea si tehnica construirii sistemelor mecanice, informatice sau mixte si a robotilor, in scopul inlocuirii totale sau partiale a omului in procesele tehnologice, in actiunea asupra mediului inconjurator etc. Multe aspecte ale r. implica inteligenta artificiala: robotii pot fi echipati cu senzori echivalenti cu organele de simt ale omului, pentru vedere, pipait, perceperea temperaturii. Unii au chiar capacitatea de a lua decizii simple, iar in prezent cercetarile in domeniu sunt orientate spre obtinerea de roboti cu un grad de autocontrol care sa le permita mobilitatea si luarea de decizii intr-un mediu necontrolat direct de catre oameni.

FLOTA, flote, s. f. 1. Totalitatea navelor fluviale, maritime sau aeriene ale unui stat. ♦ Totalitatea marilor unitati navale ori aeriene afectate unei regiuni sau unui anumit scop sub o conducere unica. 2. Solutie sau suspensie de coloranti sau de alte substante chimice, folosita in operatiile de finisare a materialelor textile (albire, vopsire etc.). 3. Bazin de tabacire cu zemuri concentrate, in care pieile se tin nemiscate un timp indelungat, dupa ce au parcurs sirurile de bazine de pretabacire. – Din fr. flotte.

ASOCIATIE ~i f. 1) Uniune constituita printr-un statut in vederea atingerii unui scop comun; societate. ~ sportiva. 2) Proprietate a psihicului de a lega intre ele mai multe imagini senzoriale sau idei. 3) Legatura intre doua sau mai multe imagini ori idei. 4): ~ moleculara reunire a doua sau mai multe molecule identice. ~ de stele grupuri rare de stele care au aceeasi origine. [G.-D. asociatiei; Sil. -ci-a-ti-e] /<fr. association, lat. associatio, ~onis

CONSTIENT, -A adj. 1. Care are constiinta treaza, care isi da seama de realitatea unui fapt, a unui lucru. 2. Care isi da seama de posibilitatile proprii, de rolul care ii revine in societate. // s.n. (Fil.) Categorie care exprima ceea ce omul infaptuieste in conformitate cu un anumit scop. [Pron. -sti-ent. / < fr. conscient].

ACORDUL GENERAL PENTRU TARIFE SI COMERT (in engl.: General Agreement on Tariffs and TradeG.A.T.T.), organizatie internationala guvernamentala, cu sediul la Geneva, creata in 1947 (isi incepe activitatea in 1948), in scopul dezvoltarii comertului mondial prin reducerea taxelor vamale, acordarea reciproca a clauzei natiunii celei mai favorizate. Interzicerea restrictiilor cantitative la import si acordarea de concesii comerciale fara reciprocitate tarilor in curs de dezvoltare. Face parte din sistemul O.N.U. G.A.T.T., are 104 membri cu drepturi depline (1991), printre care si Romania (din 1971) si relatii speciale cu inca 31 de state.

MOBIL, -A, mobili, -e, adj., s. n. 1. Adj. Care se misca, se deplaseaza sau care poate fi miscat, deplasat. ◊ Bunuri mobile sau avere mobila = avere constand din obiecte care se pot transporta dintr-un loc in altul. 2. S. n. Corp in miscare. 3. Adj. Nestabil; schimbator, variabil. ♦ (Despre ochi, privire, figura) Care isi schimba usor expresia; care este mereu in miscare. 4. S. n. Cauza determinanta a unei actiuni; impuls, imbold, scop, obiectiv. [Pl. si: (4) mobiluri] – Din fr. mobile, lat. mobilis.

PORTOFOLIU, portofolii, s. n. 1. (Livr.) Functie de ministru. ♦ Ministru fara portofoliu = persoana care are functia de ministru intr-un guvern, fara a fi titularul unui minister. 2. (Inv.) Mapa, dosar etc. in care se pastreaza acte, hartii de valoare etc. 3. (Rar) Portofel. 4. Efecte de comert, valori bancare etc. aflate la dispozitia cuiva. 5. Totalitatea lucrarilor manuscrise aflate in evidenta unei edituri, in scopul tiparirii lor. – Dupa it. portafoglio.

TRATA, tratez, vb. I. 1. Tranz. A avea fata de cineva sau de ceva o anumita comportare, a se purta cu cineva intr-un anumit fel. 2. Tranz. A oferi unui oaspete mancare, bautura; a ospata. 3. Tranz. si refl. A (se) supune unui tratament medical. 4. Tranz. A discuta o chestiune economica, sociala, politica etc., cu scopul de a ajunge la o intelegere, la incheierea unei conventii etc.; a duce tratative. 5. Tranz. A dezvolta, a expune (in scris sau oral) o tema stiintifica, literara etc. 6. Tranz. A supune unui tratament (3). ♦ Spec. A supune semintele si plantele actiunii unor agenti chimici sau fizici care distrug germenii bolilor. [Var.: (inv.) tracta vb. I] – Din it. trattare, lat. tractare.

PADUCEL (lat. peducellus) s. m. 1. Arbust din familia rozaceelor, inalt de c. 8 m, cu frunze ovale sau rombice si flori albe (Crataegus monogyna). Se cultiva uneori in scopuri ornamentale sau in perdele de protectie. este raspandit in Europa, Africa de Nord, V Asiei. In Romania creste frecvent, in toate regiunile, de la campie pana la alt. de 1.400 m. Fructele sunt comestibile si sunt folosite in ind. alimentara la prepararea marmeladelor. Frunzele, florile si fructele au utilizari in medicina ca hipotensive, vasodilatoare si sedative. 2. (Pop.) Boala de piele la talpile picioarelor si intre degetele de la picioare, care se manifesta prin mancarimi.

PROSTI1, prostesc, vb. IV. 1. Refl. (Despre oameni) A-si pierde puterea de gandire, inteligenta, a deveni prost; a se tampi. ♦ (Fam.; despre oameni) A avea o comportare nenaturala, afectata, plina de mofturi, de pretentii; (fam.) a se fandosi, a se izmeni (1). ♦ Refl. si tranz. A-si pierde sau a face sa-si piarda cumpatul, dreapta judecata; a (se) zapaci. ♦ (Despre lucruri) A-si pierde din calitati, din valoare, a nu mai corespunde scopului. 2. Tranz. (Fam.) A induce pe cineva in eroare, a-l duce cu vorba; a pacali, a insela. – Din prost.

ORGANIZATIA MARITIMA INTERNATIONALA (O.M.I.; in engl.: International Maritime Organization – I.M.O.), agentie specializata guvernamentala in cadrul sistemului O.N.U., cu sediul la Londra (Marea Britanie), creata in 1948 (isi incepe activitatea in ian. 1959) in scopul facilitarii cooperarii in domeniul navigatiei maritime internationale, asigurarii securitatii maritime, prevenirii poluarii marilor si oceanelor si al elaborarii conventiilor internationale privind navigatia maritima. Pana la 22 mai 1982 s-a numit Organizatia Interguvernamentala Consultativa pentru Navigatie Maritima (in engl.: Intergovernmental Consultative Organization – I.M.C.O.). O.M.I. are 158 membri (2002), printre care si Romania (din 20 mart. 1965).



Copyright (C) 2004-2020 DEX online (http://dexonline.ro)