Rezultate din textul definițiilor
NEVAZUT2, -A, nevazuti, -te, adj. Care nu se vede sau nu se poate vedea, invizibil; p. ext. care nu se poate aprecia, constata, sesiza. ◊ Expr. A se face nevazut = a pleca brusc, a disparea. ♦ (Rar) Care nu este bagat in seama, observat, luat in consideratie. – Ne- + vazut.
NEBAGAT2, -A, nebagati, -te, adj. (in expr.) Nebagat in seama = a) care nu este luat in consideratie, care este trecut cu vederea; b) care nu a fost vazut, observat. – Ne- + bagat.
bagaRE s. f. Actiunea de a (se) baga si rezultatul ei. ◊ bagare de seama = grija, atentie (deosebita). – V. baga.
BINISOR adv. Diminutiv al lui bine. ♦ Cu bagare de seama; fara graba, cu calm. ◊ Expr. Sezi binisor! = fii cuminte! astampara-te! ♦ Cu blandete, prietenos. ◊ Expr. (Substantivat) (A lua pe cineva sau a o lua) cu binisorul = (a proceda) cu blandete, cu rabdare, cu tact. – Bine + suf. -isor.
CASCA, casc, vb. I. 1. Tranz. A deschide gura pentru a vorbi, pentru a striga, pentru a manca etc. ◊ Expr. A casca gura = a privi cu interes, cu mirare sau curiozitate naiva; p. ext. a umbla fara nici o treaba, a pierde vremea. A casca ochii = a deschide ochii tare, mai ales de mirare; a se holba, a se zgai; p. ext. a baga de seama, a fi atent. ◊ Compus; casca-gura s. m. = gura-casca. 2. Intranz. A deschide gura mare printr-o miscare de inspirare adanca, urmata de o expiratie prelungita, tradand oboseala, plictiseala si mai ales somn. 3. Refl. (Despre obiecte) A se deschide (putin); a se crapa. – Lat. *cascare.
GRIJA, griji, s. f. 1. Teama sau neliniste simtite de cineva la gandul unei eventuale primejdii sau intamplari neplacute pe care le-ar putea indura; ingrijorare. ◊ Expr. A intra la griji = a incepe sa fie ingrijorat. ♦ Cauza ingrijorarii cuiva. 2. Interes deosebit, preocupare pentru cineva sau ceva, atentie acordata unei fiinte, unei probleme etc. ◊ Loc. vb. A (nu) avea grija (de cineva sau de ceva) = a (nu) se ingriji (de cineva sau de ceva); a (nu) supraveghea, a (nu) pazi (pe cineva sau ceva). ◊ Expr. A avea grija (sa...) = a baga de seama, a fi atent (sa...). A da (sau a lasa) in grija (cuiva) = a da (sau a lasa) in directa supraveghere (a cuiva); a incredinta. – Din bg. griza.
INGRIJIRE, ingrijiri, s. f. Actiunea de a (se) ingriji si rezultatul ei. I. 1. Grija purtata unei fiinte, unui lucru; solicitudine. ◊ Personal de ingrijire = personal care se ocupa de curatenia dintr-o institutie. ◊ Expr. A da primele ingrijiri = a da primul ajutor unui accidentat, unui bolnav etc. 2. bagare de seama, atentie. II. (Inv.) Ingrijorare, teama. – V. ingriji.
ZAPSI, zapsesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) 1. A prinde (pe cineva) asupra unui fapt savarsit in ascuns; a surprinde. 2. A simti, a observa, a prinde de veste, a baga de seama. – Et. nec.
ZARI, zaresc, vb. IV. 1. Tranz. A vedea (ceva) slab, vag, nedeslusit (din cauza departarii sau a intunecimii); a intrezari. ◊ Expr. A zari ca prin sita (sau ca printr-o panza) = a vedea numai conturul obiectelor, fara a distinge bine forma si culoarea, a vedea neclar, confuz. ♦ A vedea (ceva) numai in treacat, in fuga. ♦ Intranz. si refl. impers. (Rar) A vedea. 2. Tranz. A observa, a baga de seama, a descoperi pe cineva sau ceva; a remarca. 3. Refl. A se arata, a se ivi; a aparea, a se vedea. ◊ Expr. A se zari de ziua = a se face ziua, a se revarsa zorile, a se lumina de ziua. (Rar) A se zari de luna = a aparea, a iesi luna. 4. Intranz. (Pop.) A straluci, a lumina. – Din zare.
MANTA, mantale, s. f. 1. Haina lunga, groasa sau impermeabila care apara de frig, de ploaie etc.; spec. palton de uniforma militara. ◊ Expr. Manta de vreme rea = om pe care nu-l bagi in seama decat atunci cand ai nevoie de el. A-si intoarce mantaua dupa vant a-si schimba atitudinea dupa imprejurari. A-si gasi mantaua (cu cineva) = a o pati (cu cineva), a avea necazuri (cu cineva). ♦ (Inv.) Mantie. 2. Invelis care serveste pentru a proteja o piesa sau un sistem tehnic. 3. (La gasteropode) Rasfrangere a tegumentului care captuseste cochilia; palium. – Cf. pol., ucr., manta.
FEREALA s. f. 1. Faptul de a (se) feri; ferire. ♦ Paza, precautiune, bagare de seama, circumspectie. 2. Loc unde cineva este ferit de primejdie; adapost. – Feri + suf. -eala.
ATENTIE, (3) atentii, s. f. 1. Insusire care consta in orientarea si in concentrarea activitatii psihice intr-o anumita directie. 2. Interes, grija, preocupare speciala a cuiva pentru ceva. ◊ Expr. In atentia cuiva = reclamand luarea-aminte speciala a cuiva. A da (sau a acorda) atentie (unei probleme) = a considera ca important. ♦ (Cu valoare de interjectie) Asculta! baga de seama! ia seama! 3. Atitudine de bunavointa, de amabilitate; gest, fapta amabila. ◊ Loc. vb. A da (sau a acorda) atentie (unei persoane) = a fi amabil, curtenitor (cu cineva). ♦ (Concr.) Dar, cadou. [Var.: atentiune s. f.] – Din fr. attention, lat. attentio, -onis.
PARATIRISI, paratirisesc, vb. IV. Tranz. (Inv.) A baga de seama, a fi atent, a observa. – Din ngr. paratiriso (viit. lui paratiro).
PRECAUT, -A, precauti, -te, adj. (Despre oameni) Care prevede un pericol posibil, care actioneaza cu bagare de seama si ia toate masurile de prevedere pentru evitarea unui pericol, unei neplaceri; (despre vorbe, gesturi etc.) care dovedeste prudenta; prudent, prevazator, circumspect. [Acc. si: precaut] – Din lat. praecautus.
PRECAUTIE, precautii, s. f. Atitudinea, comportarea omului precaut; bagare de seama, prevedere, circumspectie, prudenta. [Pr.: -ca-u-. – Var.: precautiune s f.] – Din fr. precaution, lat. praecautio, -onis.
OBSERVA, observ, vb. I. Tranz. 1. A baga de seama, a remarca. ♦ A exprima o observatie, a constata. ♦ A atrage cuiva atentia; p. ext. a dojeni, a reprosa. 2. A examina cu atentie, a studia, a cerceta; a scruta. 3. A spiona, a iscodi, a pandi. 4. (Rar) A respecta legile, obiceiurile etc. – Din fr. observer, lat. observare.
ESCAMOTA, escamotez, vb. I. Tranz.1. A face sa dispara ceva fara sa se bage de seama, a ascunde ceva cu iscusinta. ♦ Fig. A denatura, a falsifica. 2. A introduce trenul de aterizare al unei aeronave in locurile anume construite in corpul ei, pentru a micsora rezistenta la inaintare a avionului in timpul zborului. [Var.: scamota vb. I] – Din fr. escamoter.
REMARCA, remarc, vb. I. Tranz. A observa; a baga de seama; a releva. ♦ Refl. A se distinge, a se deosebi; a se evidentia. – Din fr. remarquer.
DELICAT, -A, delicati, -te, adj. 1. (Despre fiinte si lucruri, cu privire la forma, la aspectul lor) Fin, gingas, subtirel, gratios; p. ext. fragil; (despre fiinte) plapand, subred, slabut. ♦ (Despre culori, nuante) Discret, atenuat, pal, estompat. 2. De calitate buna (in ceea ce priveste finetea materialului si a executiei). ♦ (Despre mancaruri, bauturi, parfumuri) Fin, ales. 3. (Despre oameni si despre manifestarile lor; adesea adverbial) Plin de atentie, de grija; lipsit de asprime, de brutalitate, prevenitor. 4. (Despre probleme, situatii etc.) Care cere mare bagare de seama, prudenta, rezerva, subtilitate; gingas. – Din fr. delicat, lat. delicatus.
SURPRINDE, surprind, vb. III. Tranz. 1. A prinde pe cineva pe neasteptate asupra unui fapt. ♦ A gasi pe cineva nepregatit, neprevenit, a da peste cineva, a-l lua prin surprindere. 2. A mira, a uimi, a ului. 3. A baga de seama, a observa (pe furis), a sesiza; a remarca; a descoperi in mod brusc. – Din fr. surprendre (dupa prinde).
BAGARE s. 1. bagat, introducere, varare, varat. (~ cheii in broasca.) 2. bagat, introducere, punere, varare, varat. (~ vinului in sticle.) 3. bagat, introducere, trecere, varare, varat. (~ atei prin urechea acului.) 4. intrare, introducere, varare, varat. (~ lui prin spartura zidului.) 5. ascundere. 6. bagare de seama v. prudenta.
FEREALA s. v. adapost, atentie, bagare de seama, circumspectie, grija, luare-amin-te, precautie, prevedere, prudenta.
PAZA s. v. arest, atentie, bagare de seama, circumspectie, grija, inchisoare, luare-aminte, ocna, penitenciar, precautie, prevedere, prudenta, puscarie, temnita.
PRIVEGHERE s. v. atentie, bagare de seama, circumspectie, grija, luare-aminte, paza, precautie, prevedere, prudenta, straja, strajuire, supraveghere, veghe, veghere.
PRUDENTA s. atentie, circumspectie, grija, precautie, prevedere, bagare de seama, luare-aminte, (pop.) fereala, paza, priveghere, (inv.) socotinta, veghere. (Sa procedati cu multa ~.)
SOCOTINTA s. v. apreciere, atentie, bagare de seama, calcul, cinste, cinstire, cir-cumspectie, consideratie, gand, grija, idee, intentie, judecata, luare-aminte, minte, numarare, numarat, numara-toare, onoare, opinie, parere, plan, pre-cautie, pretuire, prevedere, proiect, prudenta, punct de vedere, rationa-ment, ratiune, respect, socoteala, stima, trecere, vaza.
VEGHERE s. v. atentie, bagare de seama, circumspectie, grija, luare-aminte, nesomn, precautie, prevedere, prudenta, trezie, veghe.
bagare de seama s. f. + prep. + s. f.
A CASCA casc 1. tranz. (gura) A desface despreunand buzele si falcile (pentru a manca, a vorbi etc.); a deschide. ◊ ~ gura (la ceva sau la cineva) a) a privi cu curiozitate sau mirare naiva la ceva sau la cineva; b) a umbla fara nici o treaba (uitandu-se in toate partile). ~ ochii a) a face ochi mari (de mirare, de spaima etc.); a se holba; b) a baga de seama; a fi atent. Casca-gura (sau gura-casca) calificativ atribuit unei persoane care umbla fara nici un rost. 2. intranz. A deschide larg gura printr-o miscare reflexa, inspirand adanc si expirand prelung (din cauza somnului, oboselii etc.). /<lat. cascare
DELICAT1 ~ta (~ti, ~te) 1) Care este plin de gratie. 2) (despre constitutia fizica) Care este lipsit de vigoare, de rezistenta; plapand; slab; gingas; firav. 3) (despre oameni sau despre manifestarile lor) Care vadeste multa bunavointa si amabilitate in relatiile cu alti oameni; prevenitor. 4) (despre culori) Care nu bate la ochi; putin intens; atenuat. 5) (despre mancaruri, bauturi) Care are gust placut; ales; delicios; savuros; suculent. 6) (despre obiecte) Care este executat cu multa indemanare. 7) (despre situatii, probleme) Care cere precautie si bagare de seama. /<fr. delicat, lat. delicatus
A ESCAMOTA ~ez tranz. 1) rar (lucruri, obiecte etc.) A dosi fara sa se bage de seama; a ascunde. 2) fig. A face sa fie fals; a prezenta altfel decat este de fapt; a denatura; a falsifica. 3) (rotile de aterizare ale unei aeronave) A retrage in fuzelaj pentru a reduce rezistenta in timpul zborului. /<fr. escamoter
GRIJA ~i f. 1) Gand ce provoaca neliniste, cauzat de o eventuala neplacere sau primejdie. 2) Atitudine binevoitoare, plina de atentie si de interes fata de cineva sau de ceva; preocupare pentru cineva sau ceva. ~a fata de generatia in crestere. ◊ A avea ~ sa..., a fi atent sa..., a baga in seama sa... A purta ~a cuiva, a purta ~ de cineva (sau de ceva), a purta cuiva de ~ a se preocupa de cineva (sau de ceva). A da (sau a lasa) in ~a cuiva (pe cineva sau ceva) a da insarcinare cuiva sa supravegheze ceva sau pe cineva. [G.-D. grijii] /<bulg. griza
A IGNORA ~ez tranz. 1) (studii, legi etc.) A refuza in mod constient sa cunoasca si sa aplice. 2) (persoane) A trata fara consideratie; a nu baga in seama; a dispretui; a desconsidera. 3) (probleme, datorii etc.) A trece cu vederea; a lasa fara atentie; a nesocoti. [Si ignor] /<fr. ignorer, lat. ignorare
INCET1 adv. 1) Fara graba; pe indelete; alene; agale; lin; domol. Noaptea trece ~. ◊ ~ul cu ~ul (sau ~-~, cu ~ul) putin cate putin. 2) Fara zgomot; aproape neauzit. Vantul bate ~. 3) (cu valoare de interjectie) Atent! Cu bagare de seama! /<lat. qu[i]etus
NEbagaRE f. (negativ de la bagare): ~ de seama neatentie. Din ~ de seama din neatentie. Cu ~ de (sau in) seama neatent. ~ in seama trecere cu vederea; desconside-rare. /ne- + bagare
NEbagat ~ta (~ti, ~te) (negativ de la bagat): ~ in seama a) neobservat; b) de care nu s-a tinut sau nu se tine cont; neglijat. /ne- + bagat
VIGILENTA s.f. 1. Atentie incordata si sustinuta; atitudine de deosebita bagare de seama. 2. Calitate politica care consta in a veghea, a recunoaste cu pricepere dusmanul de clasa sub orice forma s-ar ascunde si a-l face inofensiv. [Cf. fr. vigilance, lat. vigilantia].
ATENT, -A adj. 1. Cu atentia indreptata catre ceea ce se petrece (in fata lui), cu luare-aminte, cu bagare de seama. ♦ Facut cu atentie. 2. Amabil, politicos, prevenitor fata de cineva. [< lat. attentus < attendere – a se intinde spre, a fi cu luare-aminte].
caut, -a, adj. (reg., inv.) cu bagare de seama; circumspect, precaut, prudent.
inveghea vb. I refl. (reg.) a baga de seama, a lua aminte, a se pazi, a se invata minte, a se cuminti.
nebaga vb. I (inv.; in expr.) a nebaga in seama (pe cineva sau ceva) = a nu da atentia, a nu lua in consideratie, a nu baga in seama, a desconsidera.
MINUTIOS, -OASA adj. Migalos, meticulos; amanuntit. // adv. Cu grija, cu multa bagare de seama. [Pron. -ti-os. / cf. fr. minutieux].
OBSERVA vb. I. tr. 1. A baga de seama, a remarca. ♦ A atrage atentia, a face o remarca, o observatie. 2. A cerceta, a examina atent. ♦ A supraveghea actiunile cuiva; a controla. 3. A pandi, a iscodi. [P.i. observ, 3,6 -va. / < cf. fr. observer, lat. observare].
sinorisi1, sinorisesc, vb. IV (inv.) 1. a baga de seama; a acorda atentie. 2. (refl.) a-si face griji; a se potrivi.
PRECAUTIE s.f. Prevedere, bagare de seama, circumspectie, prudenta. [Var. precautiune s.f. / < lat. precautio, cf. fr. precaution].
PRUDENTA s.f. Insusirea de a fi prudent; prevedere, precautie, bagare de seama. [Cf. fr. prudence, it. prudenza, lat. prudentia].
baga de seama (a ~) loc. vb. v. baga
bagare de seama (atentie) loc. s. f., g.-d. art. bagarii de seama; (observatii) pl. bagari de seama
ATENTIE I. s. f. 1. perceperea distincta numai a anumitor impresii din mai multe simultane, prin orientarea si concentrarea constiintei intr-o anumita directie. 2. interes, preocupare, grija. 3. (pl.) atitudine binevoitoare; solicitudine, amabilitate. ♦ a da ~ (cuiva) = a fi amabil, curtenitor. ◊ dar, cadou oferit cuiva in schimbul unor mici servicii. II. interj. fii atent! baga de seama! (< fr. attention, lat. attentio)
MINUTIOS, -OASA I. adj. migalos, meticulos; amanuntit. II. adv. cu grija, cu multa bagare de seama. (< fr. minutieux)
OBSERVA vb. tr. 1. a baga de seama, a remarca. ◊ a atrage atentia, a face o remarca, o observatie. 2. a cerceta, a examina atent. ◊ a supraveghea actiunile cuiva; a controla. 3. a pandi, a iscodi. (< fr. observer, lat. observare)
PRECAUTIE s. f. atitudinea celui precaut; prevedere, bagare de seama, prudenta, circumspectie. (< fr. precaution, lat. praecautio)
REMARCA vb. I. tr. a baga de seama, a observa, a releva. II. refl. a iesi in evidenta, a se distinge. (< fr. remarquer)
VIGILENTA s. f. atentie incordata si sustinuta; atitudine de deosebita bagare de seama; supraveghere activa. (< fr. vigilance, lat. vigilantia)
gini (ginesc, ginit), vb. – (Arg.) A privi, a baga de seama. Tig. gan- „a cunoaste” (Graur 156; Juilland 165). – Der. gineala, s. f. (observatie); ginitor, s. m. (observator). Cf. geana.
ATENTIE, (3) atentii, s. f. 1. Proces psihic complex, constient si voluntar sau involuntar, prin care, din mai multe impresii simultane, percepem in mod deosebit de clar numai cateva. ♦ (Cu valoare de interjectie) Asculta! baga de seama! ia seama! 2. Interes, grija, preocupare. ◊ Expr. In atentia cuiva = reclamand luarea-aminte speciala a cuiva. A da (sau a acorda) atentie (unei probleme) = a considera ca important. A-si indrepta atentia = a-si concentra luarea-aminte. 3. Atitudine de bunavointa, de amabilitate; gest, fapta amabila; (concr.) cadou, dar. ◊ Expr. A da atentie (unei persoane) = a fi amabil, curtenitor (cu cineva). [Var.: atentiune s. f.] – Fr. attention (lat. lit. attentio, -onis).
bagaRE s. f. Actiunea de a (se) baga si rezultatul ei. ◊ Expr. Cu bagare de seama = cu grija, cu atentie.
BINISOR adv. 1. Diminutiv al lui bine1. 2. Cu bagare de seama. ◊ Expr. Sezi binisor! = fii cuminte! astampara-te! 3. Cu blandete, prietenos. ◊ (Substantivat, in expr.) (A lua pe cineva sau a o lua) cu binisorul = (a proceda) cu blandete, cu binele.
NADAI, nadaiesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A baga de seama; a pricepe, a intelege. ♦ A cere cuiva socoteala; a imputa. ♦ A banui. – Slav (v. sl. nadejati).
ZARI, zaresc, vb. IV. 1. Tranz. A vedea (ceva) slab, vag, nedeslusit (din cauza departarii sau a intunecimii). ◊ Expr. (Intranz.) A zari ca prin sita = a vedea numai conturul obiectelor, fara a distinge bine forma si culoarea; a vedea neclar, ca prin ceata. ♦ A vedea (ceva) numai in treacat, in fuga. ♦ Intranz. (Rar) A vedea. ◊ Refl. impers. De la maria-ta se zarea la el si de la el la maria-ta (DELAVRANCEA). 2. Tranz. A observa, a baga de seama, a descoperi pe cineva sau ceva. 3. Refl. impers. A se arata, a se ivi; a aparea, a se vedea. ◊ Expr. A se zari de ziua = a se face ziua, a se revarsa zorile, a se lumina de ziua. (Rar) A se zari de luna = a aparea, a iesi luna. Incepe-a se zari de luna Si-i liniste pe drum (COSBUC). 4. Intranz. (Pop.) A straluci. Casele lui Dobriseanu... zaresc ca soarele (TEODORESCU). – Din zare.
ZAPSI, zapsesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) 1. A prinde (pe cineva) asupra unui fapt savarsit in ascuns. 2. A simti, a observa, a prinde de veste, a baga de seama.
NAIVITAT IST EIN BETRAGEN, WO MAN NICHT ACHT DARAUF HAT, OB MAN VON ANDEREN BEURTEILWIRD (germ.) naivitatea este o purtare prin care nu bagi de seama ca vei si judecat de altii – Kant, „Menschenkunde”.
QUIDQUID AGIS, PRUDENTER AGAS ET RESPICE FINEM (lat.) orice ai face, fa cu bagare de seama si ai in vedere sfarsitul – „Gesta Romanorum” (culegere de povestiri, legende, anecdote inspirate din istoria poporului roman, datand din sec. 14). 103. V si Age quod agis.
TOUT FLATTEUR VIT AU DEPENS DE CELUI QUI L’ECOUTE (fr.) lingusitorul traieste pe seama celui care-l asculta – La Fontaine, „Le corbeau et le renard”. Infumuratii se lasa flatati fara sa bage de seama ca laudele ce li se adreseaza sunt interesate.
ATINE, atin, vb. III. Refl. 1. A sta in calea cuiva, a pandi trecerea cuiva. ◊ Tranz. Calea mandrei atinui, O floricica de-i cerui (TEODORESCU). ♦ (Rar) A se tine dupa cineva; a urmari. 2. A fi sau a sta gata (pentru a prinde ceva care incearca sa scape); a baga bine de seama. Grauntele pocnesc si sar inflorite, albe. Baietii s-atin sa le prinda (VLAHUTA). ◊ Expr. Atine-te! = fii gata! tine-te bine! [Var.: atinea vb. II] – Lat. *attenere (= attinere).
NEbagat1 s. n. (in expr.) Pe nebagate de (sau in) seama = fara a (se) observa; pe nesimtite. – Ne- + bagat.
bagatOR, -OARE, bagatori, -oare, adj. (Mai ales ir.; in sintagma) bagator de seama = care nu face decat sa observe fara a actiona; care nu are un rol precis intr-o treaba. – Baga + suf. -ator.
bagatOR ~oare (~ori, ~oare): ~ de seama a) care actioneaza cu atentie deosebita; b) care este fara un rol definit intr-o actiune. /a (se) baga + suf. ~tor
CIORBA, ciorbe, s. f. Fel de mancare care consta dintr-o zeama (acrita) preparata cu legume, adesea si cu carne. ◊ Expr. A se amesteca in ciorba cuiva (sau a altuia) = a se amesteca (nedorit) in afacerile, in treburile altuia. A pune (sau a baga etc.) pe toti intr-o ciorba = a considera si a trata la fel mai multi oameni, fara a tine seama de valoarea, situatia etc. lor deosebita. – Din tc. corba.
NEbagaRE s. f. (In expr.) (Din) nebagare de (sau in) seama = a) (din) lipsa de atentie; (din) neglijenta; (din) imprudenta; b) (din) lipsa de consideratie fata de cineva sau de ceva. – Ne- + bagare.
bagatOR, -OARE, bagatori, -oare, adj. (In expr., mai ales ir.) bagator de seama = care observa, care e atent (la ceva); precaut, circumspect, prudent. ♦ (Substantivat; fam.) Supraveghetor. ♦ (Substantivat) Persoana care introduce snopii la batoza. – Din baga + suf. -(a)tor.
A baga bag tranz. 1) A face sa intre (inauntru); a introduce; a vari. ◊ ~ (ceva) in cap a tine minte; a memora. ~ (ceva) in gura a manca. ~ (cuiva) mintile in cap a cuminti (pe cineva). A(-i) ~ cuiva in cap a) a face pe cineva sa fie preocupat de ceva; b) a face pe cineva sa inteleaga ceva complicat, inaccesibil. ~ (cuiva) frica in oase a speria foarte tare (pe cineva). ~ (pe cineva) in san a apropia mult (pe cineva); a trata cu atentie si cu dragoste. ~ mana in buzunarul cuiva a jecmani (pe cineva). 2) A pune intr-o situatie neplacuta. ◊ ~ (pe cineva) in boala (sau in boale) a inspaimanta (pe cineva). ~ (pe cineva) in d***i (sau in toti d***ii) a speria tare (pe cineva); b) a mania tare (pe cineva). ~ (pe cineva) in pacat a face (pe cineva) sa comita o fapta condamnabila. ~ (pe cineva) in nevoi a face sa aiba neplaceri. ~ (pe cineva) la apa a pune in mare incurcatura. ~ in mormant a pricinui moartea cuiva. 3) A face sa imbratiseze o slujba, o meserie; a plasa. ~ la scoala de meserii. 4): ~ de seama a fi atent la ceva; a avea grija. /Orig. nec.