Rezultate din textul definițiilor
ACIN, acine, s. n. Mica dilatatie, in forma de boaba de strugure, la capatul terminal al unei glande sau al unei bronhiole. – Din fr. acinus.
boaba (oa dift.) f., pl. e (d. bob, pl. boabe, sau d. sirb. boba). Baca, bobita: o boaba de strugure. Bob, bobita, graunte: o boaba de mazare, de margaritar. Broboana: boabe de sudoare erau pe fruntea lui. A nu sti boaba (sau boaca) din ceva, a nu sti nimica, a fi foarte ignorant.
GORDIN s. m. Soi autohton de vita de vie, cu boabele strugurilor ovoide, verzi-galbui (cu puncte ruginii), folosit mai ales la producerea vinului. – Et. nec.
ACINOS, -OASA, acinosi, -oase, adj. Care prezinta acine; care are forma unei boabe de strugure. – Din fr. acineux.
FOLOSTINA, folostine, s. f. 1. Ramasita de la vegetale fierte, de la boabe de struguri tescuite, etc. 2. (Rar) Zapada care cade in fulgi mari. – Et. nec.
FRANCUSA, francuse, s. f. Varietate de struguri cu boabe mici, neuniforme si rare, folosita pentru vinuri de masa. – Franc + suf. -usa.
PLAVAI, -AIE, plavai, adj. 1. (Pop.; despre animale, mai ales despre oi) Care are parul sau lana de culoare alba-galbuie sau alba-cenusie; (despre parul sau lana animalelor) de culoare alba-galbuie sau alba-cenusie. 2. (In sintagma) Poama plavaie (si substantivat, f.) = varietate de struguri cu boaba alba-verzuie si rotunda. – Plav (reg., despre boi, „care are parul de culoare (alba-)galbuie” < sl.) + suf. -ai.
CORNITA1, cornite, s. f. Varietate de struguri cu boabe negre-rosietice, asemanatoare cu coarna (2). – Coarna + suf. -ita.
MUST, musturi, s. n. 1. Suc dulce care nu a inceput inca sa fermenteze, obtinut prin zdrobirea si presarea boabelor de struguri sau, p. ext., a altor fructe ori plante. 2. Zeama, suc pe care il contin unele fructe. 3. Seva arborilor. 4. (Pop.) Zeama din gunoiul vitelor. 5. Lichid cu care este imbibat pamantul dupa topirea zapezii. – Lat. mustum.
UVIFER, -A, uviferi, -e, adj. Care poarta boabe de strugure. (din fr. uvifere) [def. MDN]
UVO-, UVI- elem. „Boabe de strugure, baca”. (din fr. uvi-, uvo-, cf. lat. uva = strugure)
NAPOLEON, napoleoni, s. m. 1. Veche moneda franceza de aur in valoare de 20 de franci, cu efigia lui Napoleon I si, mai tarziu, cu cea a lui Napoleon al III-lea, care a circulat si la noi. 2. Varietate de mere de marime mijlocie, cu pielita subtire si neteda, de culoare alba-galbuie, cu pulpa alba, moale, fina, dulce si parfumata. ♦ Varietate de pere de marime mijlocie, cu pielita subtire, neteda, de culoare verzuie sau galbena cu puncte cafenii, cu pulpa alba, dulce si foarte mustoasa. ♦ Varietate de struguri cu boabe mari, ovale, galbui, cu pielita groasa si miezul nu prea carnos. [Pr.: -le-on] – Din fr. napoleon.
TAMAIOS, -OASA, tamaiosi, -oase, adj., s. f., s. n. 1. Adj. (Despre unele varietati de fructe, in special de struguri) Care are un gust aromat, asemanator cu aroma de tamaie; muscat. 2. Adj., s. f. (Varietate de vita de vie) care produce struguri cu boabele sferice, carnoase, dese si verzi sau violet-roscate, puternic aromate. 3. S. f., s. n. Vin facut din tamaioasa (2). – Tamaie + suf. -os.
RAZACHIE s. f. Varietate de vita de vie care da struguri cu boabe mari, lunguiete si foarte carnoase. – Din tc. razakı, ngr. razaki.
RISLING s. n. Varietate de struguri cu boabele dese, de culoarea galbena-verzuie cu mici puncte negre, cu pielita groasa; p. ext. vin din astfel de struguri. [Scris si: riesling] – Din germ. Riesling, fr. riesling.
SAUVIGNON s. n. Soi de vita de vie cu struguri avand boabele verzui, indesate, bune pentru producerea unor vinuri superioare. ♦ Vin facut din acest soi de struguri. [Pr.: sovinion] – Cuv. fr.
STAFIDI, stafidesc, vb. IV. Ref. (Despre boabele de struguri) A se usca; a deveni stafide. ♦ Fig. (Despre oameni si despre parti ale corpului lor) A se zbarci, a se increti (ca o stafida) din cauza slabirii excesive, a batranetii etc. – Din stafida.
CRACANA, cracane, s. f. I. 1. Craca ramificata in forma de V; lemn sau alt obiect desfacut la un capat in doua sau in mai multe brate; fiecare ramificatie a unui obiect bifurcat; crac2. 2. Prajina provenita dintr-o ramura de copac bifurcata la un capat, folosita pentru a sprijini crengile prea incarcate de fructe, cumpana fantanii etc. 3. Pirostrie. ♦ Unealta facuta din trei prajini impreunate la capatul de sus si asezate in forma de piramida, de care se atarna caldarea deasupra focului. II. Varietate de struguri cu boabe mari, albe sau negre; varietate de vin din astfel de struguri. [Var.: cracan s. n.] – Craca + suf. -ana.
ACINOS ~oasa (~osi, ~oase) anat. (despre unele glande) Care are forma unor boabe de strugure. /<fr. acineux
ALIGOTE n. 1) Varietate de vita de vie altoita avand struguri cu boabe mici, rotunde, albe-verzui, dulci. 2) Vin obtinut din acest soi de struguri. /<fr. aligote
CRACANA2 ~e f. 1) Varietate de vita de vie, avand struguri cu boabe mari, albe sau negre. 2) Vin din astfel de struguri. /crac + suf. ~ana
MAJARCA f. 1) Varietate de vita de vie, avand struguri cu boabe mari verzui-ruginii. 2) Vin de calitate superioara produs din acest soi de struguri. /Orig. nec.
MUST ~uri n. 1) Lichid dulce obtinut prin zdrobirea si presarea boabelor de struguri (sau ale altor fructe), care inca n-a inceput sa fermenteze. 2) pop. Lichid nutritiv care circula in vasele plantelor; seva. 3) Zeama de baligar. /<lat. mustum
RAR2 ~a (~i, ~e) 1) (despre elemente omogene) Care se afla la intervale mai mari sau care sunt mai putin numeroase decat in mod obisnuit. Padure rara. ◊ Rara-neagra varietate de vita de vie, avand struguri cu boabe mari negre, distantate una de alta. 2) Care este mai putin dens, mai putin compact. 3) Care este putin raspandit, putin frecvent. Frumusete rara. 4) rar Care este de mare valoare; pretios; scump. Piatra rara. Exemplar rar. /<lat. rarus
RAZACHIE ~i f. Varietate de vita de vie avand struguri cu boabe mari, carnoase, de culoare alba sau rosie. /<turc. razaki, ngr. razaki
RISLING n. 1) Varietate de vita de vie, avand strugurii cu boabe mici, rotunde, de culoare galbena-verzuie. 2) Struguri din aceasta varietate. 3) Vin alb produs din acest soi de struguri. /<germ. Riesling, fr. riesling
SAUVIGNON [pr.: sovinion] n. 1) Soi de vita de vie cu struguri avand boabe verzi , folosit la producerea unor vinuri superioare. 2) Vin obtinut din acest soi de vita de vie. /Cuv. fr.
A STAFIDI ~esc tranz. (boabe de struguri) A face sa se stafideasca. /Din stafida
A SE STAFIDI pers. 3 se ~este intranz. 1) (despre boabe de struguri) A se transforma in stafida; a-si pierde forma si dimensiunile prin uscare. 2) fig. A deveni asemanator cu o stafida; a se increti tare; a se smochini. /Din stafida
TERAZ n. 1) Varietate de vita de vie hibrida (de calitate inferioara), avand struguri cu boabe mici si negre. 2) Vin facut din astfel de struguri. /<fr. Terras
ACINOS, -OASA adj. (Anat.; despre unele glande) Care are forma unor boabe de strugure. [< fr. acineux].
gaiard s. m. varietate de struguri cu boabele mari, de culoare albã–rozale. (din fr. gaillard)
chihoara s.f. (reg.) varietate de strugure cu boabe mari, rare si galbui.
cioraias s.m. sg. (reg.) soi de struguri cu boabe negre si mici.
impopistrat, -a, adj. (reg.; despre struguri) cu boabe coapte printre cele crude.
margeluire s.f. (reg.) degenerarea boabelor de struguri din cauza conditiilor atmosferice nefavorabile.
ovis s.m. (reg.) struguri cu boabe mari, rare, ce se coc tarziu.
pasatel, pasatei, s.m. (reg.) 1. seminte sau boabe macinate; bulgur, urluiala. 2. gris. 3. specie de struguri cu boabe mici. 4. planta erbacee urat mirositoare; paduchernita.
parci2, parci, s.m. 1. (inv. si pop.) tap de prasila; berbec de prasila. 2. (pop.) miros caracteristic pe care il au tapii in perioada de imperechere; sudoare de tap, parceala, parcit, parcitura, parcioc, parcita. 3. (reg.) hormonii s*****i la om. 4. (reg.) tanar d*******t, usuratic. 5. (reg.) om de statura mica, pipernicit; copil. 6. (reg.) varietate de struguri cu boabe mici.
parcigan s.m. sg. (reg.) varietate de struguri cu boabe dulci, de culoare neagra-rosietica; branete.
pitoesa s.f. (reg.) varietate de struguri cu boabe mari, albe, sferice si putin turtite.
plavau, plavai, adj. m. (reg.; in sintagma) strugure plavau = varietate de struguri cu boabe sferice, de culoare verde-galbuie.
porfira, porfire, s.f. (inv.) 1. purpura (pentru vesminte); vesmant facut din purpura. 2. (fig.) putere politica suprema a suveranului; stapanire, conducere, guvernare. 3. (inv. si pop.) varietate de vin rosu deschis. 4. varietate de struguri cu boabe rosietice. 5. culoare purpurie.
porumbiu, -ie, adj., s.f. (reg.) 1. (adj.) de culoarea porumbei; negru-vinetiu. 2. (s.f.) varietate de strugure cu boabele negre-vinetii.
broboana (broboane), s. f. – 1. boaba, baca. – 2. (Trans.) Coacaza. – Var. borboana, burboana, brobonea. Bg. *brubona, de la brubonka (Weingand, Jb, XV, 168); brobinta, s. f. (boaba; cocolos, cheag); brobonac, s. m. (pietricica); desbroboni, vb. (a dezghioca, a culege boabele de struguri de pe ciorchine); (im)brobona, vb. (a picura).
puroios, puroioasa, adj., s.m. si f. 1. (adj.; inv. si reg.) purulent. 2. (s.f.; reg.) varietate de struguri cu boabe marunte, albe si dulci.
slavita s.f. (reg.) varietate de struguri cu boabe mari, rare si dulci.
tigvoasa s.f. (reg.) strugure cu boaba alba, mare.
RISLING s.n. Varietate de struguri cu boabele dese, galbene-verzui cu mici puncte negre; (p. ext.) vin obtinut din astfel de struguri. [Scris si riesling. / < fr. riesling].
ACINOS, -OASA adj. (despre glande) de forma unor boabe de strugure. (< fr. acineux)
BORDO I. s. m. varietate de struguri cu boabele mari, negre. ◊ vin rosu din regiunea Bordeaux. II. adj. inv., s. n. (de) culoare rosu-inchis. (< fr. bordeaux)
DURIF s. m. varietate de struguri cu boabele turtite, de culoare neagra. (< fr. durif)
HAMBURG s. m. varietate de struguri cu boabele rare, usor sferice, cu pielita groasa, de culoare neagra-violacee. ◊ vin din acesti struguri. (cf. Hamburg)
ISCHIE s. f. varietate de struguri cu boabele mari, sferice, de culoare alba-galbuie. ◊ vin din acesti struguri. (< it. ischia)
MADERA s. n. varietate de struguri cu boabele mari, rare, de culoare neagra. ◊ vin dulce din acesti struguri. (< port. madera)
MALBEC s. m. varietate de struguri cu boabele sferice, negre-albastrui. (< fr. malbec)
NAPOLEON s. m. 1. veche moneda franceza de aur, de 20 de franci, cu efigia lui Napoleon I sau al III-lea. 2. varietate de mere sau de pere, de marime mijlocie, cu pielita subtire si neteda. ◊ varietate de struguri cu boabe mari, ovale, albe-galbui. (< fr. napoleon)
RISLING s. n. varietate de struguri cu boabele dese, galbene-verzui, cu mici puncte negre. ◊ vin obtinut din acesti struguri. (< germ. Riesling)
UVIFER, -A adj. care poarta boabe de strugure. (< fr. uvifere)
TARTARATICA s. f. (In expr.) Poama tartaratica = varietate de struguri cu boabe marunte si gust acrisor. – Din tartara + suf. -at-ica.
stafida (-de), s. f. – boaba de strugure uscata. – Var. strafida (Mold.). Mr. stafida, megl. stafiga. Ngr. σταφίδα (Roesler 576; Tiktin; Sandfeld 18), cf. calabr. stafida, bg. stafida, alb. stafidhe. – Der. stafidi, vb. refl. (a se usca, a se descarna), cf. ngr. σταφιδιάζω „a se usca strugurii”. ἔ γινε σταφίδα „s-a sfrijit” (cf. Galdi 256).
BRAGHINA s. f. Varietate de struguri cu boabe rare, rosii, care se coc devreme.
BABESC, -EASCA, babesti, adj., s. f. 1. Adj. (Peior.). Dupa felul, obiceiurile sau portul babelor. ◊ Expr. Vorbe (sau fleacuri) babesti = vorbe carora nu trebuie sa li se dea importanta. Leacuri babesti = mijloace empirice cu care se incearca vindecarea unor boli. Socoteala babeasca = socoteala facuta in mod simplist, empiric; fig. judecata gresita, ingusta. 2. S. f. Soi romanesc de vita de vie, cu struguri ramurosi si boabe rotunde, de culoare neagra-albastruie, din care se produc vinuri rosii. – Baba + suf. -esc.
COARNA1 f. 1) Varietate de vita de vie avand struguri dulci, cu boabe alungite si coa-ja tare. ~-neagra. 2) Strugurii acestei varietati de vita de vie. /<lat. corna
PLAVAIE f. Varietate de vita de vie avand struguri cilindrici cu boabe albe-verzui, folosita pentru obtinerea vinurilor. /plav + suf. ~ai
ALICANTE s.n. Soi de vita de vie cu struguri rosietici si boabe sferice. ♦ (P. ext.) Vin licoros originar din Spania. [< fr., sp. alicante, cf. Alicante – oras in Spania].
ALICANTE s. n. soi de vita de vie cu struguri rosietici, cu boabele dese, rotunde. ◊ vin din acest soi de vita. (< fr. alicante)
TERAS s. m. varietate de struguri hibrizi cu boabe mici, negre, cu miezul incolor si moale. ◊ vin din acesti struguri. (< fr. terras)
CHARDONNAY s. n. Soi de vita de vie, de origine franceza, cu struguri mici, cilindrici, cu boabe rotunde, albe-verzui, care produce vinuri dulci; p. ext. vin din acest soi de vita. [Pr.: sardone] – Cuv. fr.
FURMINT s. m. Soi de vita de vie cu struguri mijlocii, cilindrici, cu boabe dese, omogene, verzi-galbui, din care se fac vinuri superioare; vin din acest soi de vita de vie. – Din fr. furmint.
COARNA, coarne, s. f. 1. Fructul comestibil, rosu si acrisor, al cornului. 2. (La sg.) Varietate de struguri de masa, cu boaba mare, lunguiata, neagra sau galbena-verzuie si cu coaja tare. – Lat. corna (pl., devenit sg. f., al lui cornum).
TRAMINER s. n. Soi de vita de vie originara din Germania, cu struguri cilindrici si cu boabe mici, rotunde, de culoare roz-murdar, nearomate; vin de calitate superioara obtinut din strugurii acestei vite. [Pr.: traminar] – Din germ. Traminer.
aurel s.n. (pop.) 1. aur (in poezia populara) 2. varietate de strugure alb-galbui cu boabe marunte
SASLA/CEASLA s. f. varietate de struguri de masa cu boabele de marime mijlocie, sferice, de culoare galbena-aurie sau roz. (< fr. chasselas)
VULPE, vulpi, s. f. I. 1. Mamifer carnivor salbatic, de marimea unui caine, cu blana roscata, cu coada lunga si stufoasa, cu urechile ascutite si cu botul ingust; vulpoaica (Vulpes vulpes). ◊ Vulpe argintie = specie de vulpe cu blana neagra cu luciu argintiu. ◊ Expr. A avea ochi de vulpe = a avea cautatura vicleana. A tocmi vulpea din padure = a negocia un lucru pe care nu-l ai (la indemana). ♦ Blana acestui animal. 2. Fig. Persoana vicleana, sireata. II. 1. (Reg.) Dar in bani sau in vin pe care, dupa datina de la nunti, mirele, daca este din alt sat, este obligat sa-l dea flacailor din satul miresei. 2. Soi de strugure cu ciorchinele lung, cu boabele rare, dulci, de culoare rosiatica. 3. Ferestruica in acoperisul caselor taranesti, prin care iese fumul din pod. 4. Compuse: (Iht.) vulpe-de-mare = vatos; (Zool.) vulpea-desertului = fenec. [Var.: hulpe s. f.] – Din lat. vulpes.
TERAZ s. n. Varietate de struguri de calitate inferioara, cu boabe mici si negre; vin facut din astfel de struguri. [Var.: teras s. n., terasa s. f.] – Et. nec.
ZAIBAR m. pop. 1) Varietate de vita de vie nealtoita, avand struguri nu prea mari, cu boabe alungite, de culoare neagra. 2) Strugurii acestei varietati de vita de vie. 3) Vin produs din acest soi de struguri. /Orig. nec.
CABERNET s.n. Varietate de struguri cu ciorchinii mici si boabele indesate, mici si rotunde, de culoare neagra-violeta. ♦ Varietate de vin obtinut din astfel de struguri. [< fr. cabernet].
CABERNET s. n. soi de struguri cu ciorchini mici si boabe indesate, si rotunde, de culoare neagra-violeta. ◊ vinul obtinut. (< fr. cabernet)
3) corn, coarna adj. (d. corn 1). Se zice despre o varietate de poama cu boabele de forma fructelor cornului: strugure corn, poama coarna. – In Munt. se zice coarna, ca s. f. cu int. de „poama coarna”.
ALICANTE subst. Soi de vita de vie cu struguri rosietici de marime mijlocie si boabe sferice uniforme. ♦ P. ext. Vin produs din soiul de vita de vie descris mai sus. – Din fr. alicante.
CRAMPOSIE s. f. (Reg.) Soi de vita de vie autohton, cu struguri albi-verzui sau ruginii cu boaba rotunda; vin facut din acesti struguri. – Et. nec.
ALICANTE s. n. Soi de vita de vie cu struguri rosietici de marime mijlocie si boabe sferice uniforme. ♦ P. ext. Vin produs din soiul de vita de vie descris mai sus. – Din fr. alicante.
ALIGOTE s.n. Varietate de struguri din vita franceza de Burgundia, cu boabe mici, rotunde, de culoare alba verzuie. ♦ (p. ext.) Vin obtinut din astfel de struguri. [< fr. aligote].
ALIGOTE s. n. varietate de struguri din vita franceza de Burgundia, cu boabe mici, rotunde. ◊ vin din acest soi de struguri. (< fr. aligote)
BACATOR s. m. Soi de struguri cu ciorchini de marime mijlocie, cu boabe rare, rosietice, cultivat pentru producerea vinurilor de masa.
MERLOT s.n. Soi de vita de vie de origine franceza, cu ciorchini cilindrici si boabe mici, negre si rotunde. ♦ Vin obtinut din strugurii acestei vite. [< fr. merlot].
MERLOT [MERLO] s. n. soi de vita de vie de origine franceza, cu ciorchinii cilindrici si boabe mici, negre si rotunde. ◊ vin din acesti struguri. (< fr. merlot)
STAFIDA, stafide, s. f. boaba uscata si fara seminte a anumitor specii de struguri (folosita la prepararea unor mancaruri si prajituri). [Var.: strafida s. f.] – Din ngr. stafidha.
STAFIDA ~e f. mai ales la pl. boaba uscata (si lipsita de seminte) a unor varietati de struguri. [G.-D. stafidei] /<ngr. stafida
FURMINT m. 1) Soi de vita de vie cu ciorchini cilindrici si boabe dese, verzi-galbui. 2) Vin de calitate superioara obtinut din asemenea struguri. /<fr. furmint
impopistra, pers. 3 sg. impopistreaza, vb. I refl. (reg.; despre struguri) a incepe sa se coaca, a se pargui (cu unele boabe coapte printre cele crude).
pomusoara, pomusoare, s.f. (reg.) 1. strugurel, strugure mic. 2. coacaz, coacaza. 3. agris, agrisa. 4. coacaz salbatic cu fructe rosii si acre; paltior. 5. planta americana cu flori roscate sau galbene, cu fructe in ciorchini, cultivata si la noi ca planta ornamentala. 6. planta cu tulpina agatatoare, cu flori violete, cu fructe in forma de boabe rosii, folosita in medicina; lasnicior.