Rezultate din textul definițiilor
HIDROFOBIE, hidrofobii, s. f. 1. (Chim.) Insusire a unei substante de a fi hidrofoba. 2. (Med.) Teama patologica de contactul corporal cu apa. ♦ Aversiune pentru consumarea apei sau a altor lichide, caracteristica unor boli ca turbarea, meningita, tetanosul, isteria etc. – Din fr. hydrophobie.

nebuneala, nebuneli, s.f. (pop.) 1. nebunie. 2. idee, fantezie, manifestare de om nebun; toana, trazneala. 3. turbare. 4. boala a albinelor. 5. (la pl. nebunele) zburdalnicii, nazdravanii, nazbatii. 6. ciumafaie. 7. maselarita. 8. (la pl. nebunele) planta erbacee cu fructe otravitoare; salbatie.

turbare, turbari, s. f. 1. boala infectocontagioasa comuna omului si animalelor, provocata de un virus, caracterizata prin accese nervoase violente, stari de agitatie, urmate de paralizie si apoi de moarte; rabie, turbaciune, turba2. 2. Fig. Manie, furie nestapanita; inversunare, turbaciune. ◊ (Pop.) turbare de cap = zapaceala, confuzie. ♦ Intensitate; violenta. Vantul bate cu turbare.V. turba.

turbare ~ari f. 1) boala cauzata de o infectie virotica la animale, transmisibila si omului, care se manifesta prin afectiuni ale sistemului nervos central (paralizie, convulsii); rabie. 2) fig. Manie nestapanita; furie. ◊ ~ de cap zapaceala; confuzie. [G.-D. turbarii] /v. a turba

bacil, m. pl. li (lat. bacillus, si -illum d. baculus si -lum baston. V. bacterii, bagheta). Fiinta microscopica unicelulara de forma unei vargute si producatoare de boala, ca ftizia, holera, frigurile tifoide, turbarea s.a. Fals baccil. – V. microb.

POPOVICI, Ilie T. (1902-1982, n. Budai, jud. Orhei, Basarabia), medic veterinar roman. M. coresp. al Acad. (1955), prof. univ. la Bucuresti. Intemeietor si director (1949-1962) al Institutului de Patologie si Igiena Animala din Bucuresti. Lucrari in domeniul bolilor infectioase ale animalelor domestice („Vaccinarea impotriva agalaxiei contagioase a oilor si caprelor cu ajutorul culturilor vii de capromyes agalactice”, „O noua metoda de vaccinare antirabica folosita in combaterea turbarii la animale”); cercetari asupra mecanismului actiunii imunogene a hidroxidului de aluminiu („Rolul focarului inflamator”).

RABIE ~i f. boala acuta provocata de o infectie virotica, frecventa la animale (caini, lupi, pisici etc.), transmisibila si omului, care se manifesta prin accese nervoase puternice, urmate de paralizie si apoi de moarte; turbare. [G.-D. rabiei; Sil. -bi-e] /<lat. rabia



Copyright (C) 2004-2020 DEX online (http://dexonline.ro)