Rezultate din textul definițiilor
BATIR, batire, s. n. Fir de bumbac rasucit usor, putin mai gros decat ata de cusut, intrebuintat la insailat. – Et. nec.
FITIL, fitiluri, s. n. 1. Fir de bumbac rasucit sau tesut, in forma de sfoara, siret, panglica sau tub, care se introduce, spre a fi aprins, in mijlocul lumanarilor, intr-un lichid inflamabil din aparatele de iluminat etc. ♦ Fir de bumbac rasucit sau tesut care serveste, impreuna cu cremenea si amnarul, la aprins. 2. Snur m***t intr-o substanta inflamabila, servind altadata la transmiterea focului pentru aprinderea incarcaturilor la armele de foc, iar azi pentru aprinderea incarcaturilor de exploziv in mine, in cariere etc.; tub facut din metal sau dintr-un material textil si umplut cu material inflamabil, servind in acelasi scop. ◊ Expr. (Fam.) A baga (sau a vari) un fitil (sau fitiluri) = a provoca intrigi, discordie. – Din tc. fitil.
ARNICI n. Ata de bumbac rasucita, vopsita in diferite culori si folosita la brodat. /cf. sb. jarenica
IBRISIN ~e n. Fir de ata de matase sau de bumbac rasucit, folosit la cusut, brodat sau tricotat. ◊ A-i trage cu ~ pe la nas a) a lua in ras pe cineva; b) a vorbi cuiva despre ceva neplacut, jenant. [Sil. i-bri-] /<turc. ibrisim
TIRIPLIC s. n. (Invechit) Fir de matase sau de bumbac rasucit si mercerizat, folosit la brodat sau la impletit. – Tc. tire-iplik.
BATIR s.n. Fir de bumbac rasucit usor, intrebuintat la insailat. [< fr. batir].
BATIR s. n. fir de bumbac rasucit usor, la insailat. (< fr. batir)
ARNICI s. n. bumbac rasucit intr-un singur fir si vopsit in diferite culori, intrebuintat la cusutul infloriturilor pe camasi, pe stergare etc. – Cf. scr. jarenica.
ARNICI, (2) arniciuri, s. n. 1. bumbac rasucit intr-un singur fir si vopsit in diferite culori, intrebuintat la cusutul infloriturilor pe camasi, pe stergare etc. 2. (La pl.) Diverse feluri de arnici (1). – Comp. sb. jarenica.
bumbac, (1) s. m., (2, 3) s. n. 1. S. m. Planta textila din familia malvaceelor, de origine tropicala si subtropicala, cu flori galbui sau rosietice si cu fructele capsule, care contin numeroase seminte acoperite cu peri pufosi (Gossypium). 2. S. n. Fibra textila obtinuta, prin egrenare, de pe semintele bumbacului (1). ♦ (Pop.) Vata. ◊ Expr. A avea bumbac in urechi = a nu auzi bine. ♦ Fir rasucit de bumbac (2), intrebuintat la tesut sau la cusut. ♦ Tesatura din fire de bumbac (2). ◊ bumbac mercerizat = fir sau tesatura de bumbac (2) tratat cu diverse solutii spre a capata luciu. 3. S. n. (In sintagma) bumbac colodiu = substanta exploziva pe baza de nitroceluloza. – Cf. scr. bumbak, bg. bubak, lat. med. bombacium.
IBRISIN, ibrisine, s. n. Fir de ata alba sau colorata, rasucita, din bumbac sau din matase, infasurat pe un sul subtire de carton si intrebuintat la cusut, la brodat sau la impletit. ◊ Expr. (Reg.) A-i trage (cuiva) un ibrisin pe la nas = a ironiza. ♦ Papiota. [Var.: ibrisim s. n.] – Din tc. ibrisim.
bumbac, (1) s. m., (2) s. n. 1. Planta textila tropicala si subtropicala in forma de arbust, care creste, aclimatizata, si in regiunile temperate (Gossypium). 2. Puf vegetal format din fibrele textile produse de semintele bumbacului (1), folosit in industrie si comert; (in special) vata. ◊ Expr. A avea bumbac in urechi = a nu auzi bine. ♦ Fir rasucit de bumbac (2), intrebuintat la tesut sau la cusut. ♦ Tesatura din fire de bumbac (2). – Comp. sb. bumbak, bg. bubak.
A MULINA ~ez tranz. (fire de matase, bumbac etc.) A uni rasucind unul in jurul altuia (pentru a forma un singur fir cu rezistenta mai mare). /<fr. mouliner
SOFT1 s. n. fire de bumbac sau celofibra putin rasucite si moi, ca batatura pentru tesaturi scamosate. (< engl. soft)
DRIL, driluri, s. n. Tesatura deasa si groasa din fire de bumbac sau de canepa bine rasucite, care se foloseste la confectionarea imbracamintei de vara, a panzei de cort etc. – Din germ. Drill.
SOFT1 s. n. Fire de bumbac sau de celofibra putin rasucite si moi, folosite ca batatura pentru unele tesaturi scamosate. – Cuv. engl.
MULINEU s. n. fir rasucit de matase sau de bumbac. (< fr. mouline)
FILA, filez, vb. I. 1. Tranz. A rasuci fibrele dintr-un material textil (bumbac, canepa etc.) pentru a-l transforma in fire; a toarce. 2. Tranz. A rasfira in mana, incet si una cate una, cartile de joc (astfel incat sa se vada numai initialele din coltul din stanga de sus). 3. Tranz. A taia intr-un anumit fel suvite dintr-un par prea des. 4. Tranz. A desfasura incetul cu incetul lantul ancorei, o parama etc. (in momentul acostarii sau plecarii navei). 5. Intranz. (Despre lampi cu fitil) A arde rau, palpaind si scotand fum. 6. Tranz. A urmari in mod discret pe cineva (fara ca cel urmarit sa observe). – Din fr. filer, lat. filare.
PESCARESC ~easca (~esti) Care este caracteristic pentru pescari. Unealta ~easca. ◊ Ata ~easca ata rezistenta de bumbac, alcatuita din mai multe fire rasucite. Pantaloni ~esti pantaloni (de dama) stramti si lungi pana sub genunchi. /pescar + suf. ~esc
SNUR s. n. 1. sfoara rasucita din mai multe fire de bumbac, imbracate in matase colorata; siret. 2. ~ electric = cordon electric flexibil, pentru racordarea la retea a unor aparate mobile, lampi portative etc. (< germ. Schnur)
PESCARESC, -EASCA, pescaresti, adj. Care se refera la meseria pescarului (I), care apartine meseriei pescarului; care apartine pescarului (I), privitor la pescari, specific pescarilor; de pescar. ◊ Ciorba pescareasca sau bors pescaresc = ciorba preparata intr-un mod special din mai multe specii de peste (1). Pantaloni pescaresti = pantaloni (de dama) stramti, lungi pana sub genunchi. Ata pescareasca = fir de bumbac rezistent, alcatuit din mai multe fire rasucite. – Pescar + suf. -esc.
ata (ate), s. f. – 1. Fir. – 2. Fibra, filament. – 3. (adv.) Direct, fara oprire. – 4. (Fam.) Intendenta militara. Lat. acia (Puscariu 158; REW 102; DAR); cf. it. accia (calabr. azza, ven., lom. atssa, mil. asa, engad. atsa). – Sensul 4 este o interpretare umoristica a cuvintului administratie, care inainte se prescurta de obicei sub forma a-tie. Der. atica, s. f. (firicel; fir de bumbac pentru urzeala, facut din doua fire rasucite); atist, s. m. (ofiter de intendenta); atos, adj. (care are ate; necioplit, infumurat, nesuferit). – Din rom. provine bg. acu (Capidan, Raporturile, 220).
SIRET1, sireturi, s. n. 1. Bentita ingusta de bumbac, tesuta tubular sau in fasie, care, petrecuta prin butoniere speciale, serveste pentru a lega sau a strange incaltamintea sau diferite obiecte de imbracaminte. ♦ Fasie ingusta si groasa de tesatura sau de impletitura, folosita pentru intarirea unor cusaturi in croitorie sau pentru ornamentarea imbracamintei. 2. Sfoara de bumbac (imbracata in matase colorata sau in fir) rasucita in doua sau in trei si intrebuintata mai ales ca ornament la imbracaminte; gaitan, ceapraz, brandenburg; snur. – Din tc. serit.
ORGANDI s. n. tesatura de bumbac sau de in foarte fina, transparenta, aspra la pipait, din fire rasucite si apretate. (< fr. organdi)
spegma, spegme, s.f. 1. (pop.) ata de canepa, rasucita si impletita, in doua fire. 2. (pop.) smoc format din fire de canepa, de bumbac, de lana, dupa daracit; calti de proasta calitate care cad la melitat; smoc de par sau de iarba.
IMPLETI, impletesc, vb. IV. 1. Tranz. A reuni, a impreuna mai multe fire, jurubite etc. 2. Tranz. A strange parul in cozi. 3. Tranz. A lucra diferite obiecte din fire textile rasucite sau toarse ori din nuiele, din flori etc.; spec. a face o impletitura din fire de lana, de bumbac etc. prin tricotare cu andrele. ♦ A face colaci din bucati de aluat. 4. Refl. recipr. Fig. A se incrucisa, a se intretaia; a se imbina. 5. Intranz. (Rar; in expr.) A impleti din picioare = a misca repede din picioare; a dansa. 6. Tranz. Fig. (Inv.) A unelti, a urzi. – In + pleata (pl. plete).