Rezultate din textul definițiilor
MINERALIZATIE, mineralizatii, s. f. 1. Cantitate de substante minerale, de saruri etc. dizolvate intr-o apa subterana. 2. Acumulare de substante minerale care se poate realiza, fie prin depuneri din solutii in crapaturile, golurile si porii rocilor, fie prin inlocuirea chimica partiala sau totala a rocilor; mineralizare (2). – Din fr. mineralisation.
POSIBIL, -A adj. care se poate realiza, intampla. ◊ (s. n.) ceea ce este cu putinta. (< fr. possible, lat. possibilis)
BORNA (‹ fr.) s. f. 1. Bloc sau stilp scund, din lemn, piatra ori beton armat, care fixeaza si marcheaza punctele geodezice ori topografice pe teren, care indica distantele fata de origine ale punctelor din lungul unei cai de comunicatie terestre (ex. b. kilometrica), care ce planteaza pe ambele margini ale unui drum pentru a delimita calea, sau de-a lungul unei frontiere. 2. Piesa metalica a unui aparat, a unei instalatii sau a unei masini electrice prin care se poate realiza legatura galvanica a unor circuite electrice (sau parti metalice ale acestora) cu un conductor exterior.
AUTOSPORT, autosporturi, s. n. Autoturism cu motor puternic, care poate realiza viteze mari, folosit in intrecerile sportive. [Pr.: a-u-] – Auto2 + sport.
INFRAMICROB, inframicrobi, s. m. Microorganism de dimensiuni foarte reduse, putin evoluat si incomplet organizat, care nu-si poate realiza singur metabolismul si care se gaseste ca parazit obligatoriu in celula vie. – Infra2-+microb.
ULTRACENTRIFUGA, ultracentrifuge, s. f. Centrifuga cu turatie foarte mare, cu ajutorul careia se poate realiza separarea prin sedimentare a particulelor coloidale, a unor virusuri etc. – Ultra- +centrifuga (dupa fr. ultracentrifugeuse).
MAGNETIZANT, -A, magnetizanti, -te, adj. (Despre un camp magnetic) Care poate realiza magnetizarea unui corp. ♦ (Despre un dispozitiv) Care poate produce un camp magnetic. – Din fr. magnetisant.
PLATONIC, -A, platonici, -ce, adj. 1. Care apartine platonismului, privitor la platonism; platonian, platonician (2). ♦ P. ext. (Despre sentimente) Pur, ideal; spiritualizat. 2. Care nu se poate realiza, care nu se concretizeaza, care nu poate fi pus in practica; formal, abstract. – Din fr. platonique.
CONCESIV, -A, concesivi, -e adj. Care face concesii; ingaduitor. ◊ Propozitie concesiva = propozitie subordonata care arata ca, desi exista o piedica, actiunea din propozitia regenta se realizeaza sau se poate realiza. Conjunctie concesiva = conjunctie care introduce o propozitie concesiva. – Din fr. concessif, lat. concessivus.
STAVI, stavesc. vb. IV. Refl. (Reg.; mai ales in constructii negative). 1. A se aseza, a se stabili intr-un loc; a se aciua. 2. A se alege cu ceva, a putea realiza ceva. – Din sl. staviti.
CONVERTOPLAN, convertoplane, s. n. Avion cu aripa mobila in jurul unui ax paralel cu anvergura si care poate realiza decolarea si aterizarea pe distante foarte scurte. – Et. nec.
MICROFOTORADIOGRAFIE, microfotoradiografii, s. f. Tehnica radiologica prin care se pot realiza radiografii pulmonare de dimensiuni reduse; radiografie obtinuta prin aceasta tehnica. [Pr.: -di-o-] – Din fr. microphotoradiographie.
COMBINATOR, -OARE, combinatori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care combina, care determina o combinatie. 2. S. n. Aparat care poate realiza combinatii de asociatie intre masini, aparate si instrumente electrice. – Din rus. kombinator, fr. combinateur.
CRABOT, craboti, s. m. (Tehn.) Fiecare dintre proeminentele frontale ale unui manson sau ale unui disc, prin intermediul carora se poate realiza antrenarea in miscarea de rotatie a doi arbori. – Din fr. crabot.
BUNAVOINTA s. 1. afectiune, c**********e, prietenie, (livr.) afabilitate, (fig.) caldura. (N-am simtit ~ lui obisnuita.) 2. amabilitate, atentie, prietenie, solicitudine. (Ne-a aratat multa ~.) 3. v. serviabilitate. 4. v. amabilitate. 5. ingaduinta, intelegere, marinimie, mila, (inv. si pop.) milostenie, (inv.) priinta, (turcism inv.) musaadea. (Cu ~ lui.) 6. ravna, silinta, sarg, zel, (inv.) proeresis. (Arata destula ~, dar nu putea realiza mai nimic.)
INTENTIE s. 1. calcul, gand, idee, plan, proiect, socoteala, (inv. si reg.) propus, (inv.) cuget, duh, propozit, savarsit, socotinta, (fam.) combinatie. (Nu si-a putut realiza ~.) 2. v. vedere.
SILINTA s. 1. v. stradanie. 2. efort, incercare, osteneala, sfortare, stradanie, straduinta. (Toate ~ele lui au fost zadarnice.) 3. v. perseverenta. 4. harnicie, ravna, sarguinta, stradanie, straduinta, vrednicie, zel, (pop.) sarg, (inv.) activitate, diligenta. (E de admirat ~ lui.) 5. bunavointa, ravna, sarg, zel, (inv.) proeresis. (Arata destula ~, dar nu putea realiza mare lucru.)
SARG s. bunavointa, ravna, silinta, zel, (inv.) proeresis. (Arata destul ~, dar nu putea realiza nimic.)
SOCOTEALA s. 1. calcul, (inv. si reg.) socoata, socotinta, (Transilv. si Maram.) samadas, (inv.) schepsis, seama, (inv., in Transilv.) comput. (Face o ~ elementara.) 2. calcul, calculare, socotire. (~ anilor calendaristici.) 3. (MAT.) calcul, operatie. (Cele patru ~eli.) 4. cont, seama. (Cate nu i se puneau in ~!) 5. seama. (Vei da ~ de cele facute.) 6. chibzuiala, cumintenie, cumpat, intelepciune, judecata, masura, minte, moderatie, ratiune, tact. (Demonstreaza multa ~.) 7. ratiune, rost. (Are si aceasta o ~.) 8. rost. (Toate au ~ lor.) 9. ordine, regula, randuiala. (Stie ~ lucrurilor.) 10. rost, seama. (Nu mai stia ~ averii lui.) 11. chestiune, lucru, poveste, pricina, problema, treaba. (S-a lamurit ~ aceea?) 12. calcul, gand, idee, intentie, plan, proiect. (Nu si-a putut realiza ~.)
CONCESIV ~a (~i, ~e) Care tine de concesie; propriu concesiei. ◊ Propozitie ~a propozitie subordonata care arata ca, desi exista o piedica, actiunea din propozitia regenta se realizeaza sau se poate realiza. /<fr. concessif, lat. concessivus
IGNAT m. pop. Denumire data zilei de douazeci decembrie, cand la tara se taie porcii (in vederea petrecerii sarbatorilor de iarna). ◊ Porcul nu se ingrasa la ~ nu se poate realiza un lucru important in ultimul moment. /<sl. Ignatije
INFRAMICROB ~i m. Microb foarte mic, care nu-si poate realiza de sine statator procesele metabolice si care traieste ca parazit. [Sil. in-fra-mi-crob] /<fr. inframicrobe
NIMIC3 nimicuri n. 1) mai ales la pl. Lucru sau vorba lipsite de importanta; fleac; bagatela. ◊ (O) nimica toata a) ceva fara nici o insemnatate; b) cantitate neinsemnata. 2) Lipsa de insemnatate; nimicnicie. 3) fig. mai ales art. Lipsa de existenta; nefiinta; inexistenta; neant. ◊ Din nimic, tot nimic neavand mijloace, nu poti realiza ceva. [Var. nimica] /<lat. nemica
SELECTIV ~a (~i, ~e) 1) Care se efectueaza prin selectie. 2) (despre sisteme tehnice) Care poate realiza o selectie intre mai multe elemente de aceeasi natura. /<fr. selectif
BALADOR s.m. (Frantuzism) Persoana careia ii place mult sa se plimbe, plimbaret. ♦ Joker. // s.n. Sistem compus dintr-una sau din mai multe roti dintate, montate pe acelasi arbore si deplasabile in lungul axei, care, angrenate cu alte roti fixate pe alti arbori, pot realiza diferite raporturi de transformare a vitezei. [Cf. fr. baladeur].
PANADA, panade s.f. Amestec de faina, ou si pesmet in care se inveleste un aliment, care apoi este prajit in ulei (mod de preparare numit pane). Panada se poate realiza si ca o fiertura de faina in apa sarata, cu adaos de unt sau galbenus de ou, utilizata ca ingrosator in diverse preparate culinare sau pentru a da consistenta umpluturilor. – Fr. panade, germ. Panade.
CONCESIV, -A adj. Care face concesii; ingaduitor. ◊ Propozitie concesiva (si s.f.) = propozitie circumstantiala care arata ca, desi exista o piedica, actiunea din propozitia regenta se realizeaza sau se poate realiza; conjunctie concesiva = conjunctie care introduce o propozitie concesiva. [Cf. fr. concessif, lat. concessivus].
potrivnicit, -a, adj. (inv. si reg.) care a fost zadarnicit, care nu s-a putut realiza din cauza imprejurarilor defavorabile.
POSIBIL, -A adj. care se poate realiza, intampla; care este cu putinta. // s.n. Ceea ce este cu putinta. [< lat. possibilis, cf. fr. possible].
REALIZABIL, -A adj. care se poate realiza. [Cf. fr. realisable].
IZOLANT, -A I. adj., s. m. (material) cu ajutorul caruia se poate realiza o izolare electrica, fonica, termica, hidrofuga etc. II. adj. limba ~a = limba lipsita de structura morfologica, in care raporturile gramaticale se exprima prin topica, prin intonatie si prin numeroase cuvinte auxiliare. (< fr. isolant)
AUTOSPORT s. n. Autoturism cu motor puternic care poate realiza viteze mari. – Din auto2 + sport.
BALADOR, baladoare, s. n. Sistem compus dintr-una sau din mai multe roti dintate, montate pe acelasi arbore, care, angrenate pe rand cu alte roti, pot realiza diferite raporturi de transformare a vitezei. – Dupa fr. baladeur.
BARBA, barbi, s. f. 1. Parul care creste la barbati pe barbie si pe obraji. ◊ Loc. adv. In barba = pe ascuns, numai pentru sine. Rade in barba. ◊ Expr. A trage nadejde ca spanul de barba = a nadajdui ceva ce nu se poate realiza. (Arg.) A pune (sau a trage) barbi = a minti, a insira verzi si uscate. ◊ Compuse: barba-caprei = planta erbacee cu flori galbene-deschise (Tragopogon major); barba-imparatului = planta erbacee cu flori de diferite culori, care se cultiva ca planta de ornament si a carei radacina are proprietati purgative (Mirabilis Jalapa); barba-lupului = planta erbacee cu flori galbene (Crispis biensis); barba-ursului = planta erbacee a carei tulpina se intrebuinteaza in medicina si in industrie (Equisetum arvense). 2. Barbie. 3. Smoc de par pe care-l au unele animale sub bot. 4. Tepii de la spicele cerealelor. – Lat. barba.
COMUTATOR (‹ fr.) s. n. Dispozitiv electromecanic sau electronic care poate realiza operatia de comutare (1). ◊ C. electronic = aparat electronic care permite observarea independenta a doua curbe pe ecranul unui osciloscop catodic cu un singur fascicul de electroni.
ILUZORIC, -A, iluzorici, -ce, adj. (Rar) Care nu poate fi realizat, care nu exista in realitate; care amageste, inselator, amagitor, himeric; iluzoriu. – Iluzoriu + suf. -ic.
ILUZORIU, -IE, iluzorii, adj. Care nu poate fi realizat, care nu exista in realitate; care amageste, inselator, amagitor, himeric; (rar) iluzoric. – Din fr. illusoire, lat. illusorius.
POSIBIL, -A, posibili, -e, adj. Care se poate intampla sau realiza, care poate fi facut sau imaginat; care e cu putinta; care este permis sa se faca. ♦ (Substantivat, n) Ceea ce este cu putinta. ◊ Expr. A face tot posibilul = a face tot ce se poate intr-o imprejurare, a incerca totul pentru a ajunge la rezultatul dorit. – Din fr. possible, lat. possibilis.
realizaBIL, -A, realizabili, -e, adj. Care poate fi realizat, infaptuit, pus in practica. [Pr.: re-a-] – Din fr. realisable.
DESERT1 ~arta (~erti, ~arte) 1) (despre recipiente, incaperi) Care nu are nimic in interior; gol. 2) (despre fructe, legume, seminte) Care este lipsit de miez. 3) fig. Care nu are continut; fara sens. Minte ~arta. 4) fig. Care nu poate fi realizat; de nerealizat; imposibil; irealizabil. Sperante ~ arte. 5) (despre terenuri, regiuni) Care este lipsit de vegetatie, de populatie; pustiu. /<lat. desertum, fr. desert
IrealizaBIL ~a (~i, ~e) Care nu poate fi realizat; cu neputinta de realizat; de nerealizat; nerealizabil; imposibil. [Sil. -re-a-] /<fr. irrealisable
REAL1 ~a (~i, ~e) 1) si substantival Care exista in realitate; material; concret; percep-tabil; sesizabil. Lume ~a. 2) Care corespunde lumii inconjuratoare; in conformitate cu lumea inconjuratoare. Imagine ~a. 3) Care poate fi realizat; in stare sa fie transpus in viata; realizabil. 4) Care are caracter original; autentic. /<lat. realis, germ. real, fr. reel
realizaBIL ~a (~i, ~e) Care poate fi realizat; care se preteaza la realizare; real. [Sil. re-a-] /<fr. realisable
RANTAS s.n. Amestec de faina si unt sau alta grasime, prajit mai mult sau mai putin, utilizat ca ingrosator pentru sosuri sau alte preparate culinare; poate fi realizat ca rantas alb (pentru besamel), blond (pentru sosuri fine) sau brun (pentru sos brun sau spaniol).
realizaBIL, -A adj. care poate fi realizat. (< fr. realisable)
POTENTA ~e f. 1) Posibilitate de realizare. 2) Forta fizica; putere; tarie; vigoare. /<lat. potentia
VARIABIL ~a (~i, ~e) (in opozitie cu constant) 1) Care se schimba mereu; schimbator; instabil. Timp ~. Vant ~. 2) (despre marimi, cantitati) Care poate varia; cu proprietate de a avea mai multe valori (in raport cu o valoare constanta). 3) Care poate avea forme de realizare. /<lat. variabilis, fr. variable
ESTACADA, estacade, s. f. 1. Punte fixa construita la tarmul unei ape mari, catre larg, pentru a realiza legatura cu vapoarele care nu pot acosta la chei. ♦ Platforma asezata pe picioare inalte pentru a realiza comunicatia intre doua puncte situate deasupra solului sau intre un punct de pe sol si altul situat la inaltime. ♦ Constructie din bare de lemn, de metal sau de beton armat, la intrarea intr-un port sau la gura unui fluviu, pentru a micsora latimea apei in acel loc. 2. Baraj construit de-a curmezisul unui curs de apa sau la intrarea intr-un port maritim pentru protejarea contra minelor, corpurilor plutitoare etc. – Din fr. estacade.
CREION, creioane, s. n. 1. Ustensila pentru scris sau desenat, constituita dintr-o mina neagra sau colorata, protejata de un invelis de obicei din lemn; betisor facut din argila combinata cu diferite substante, cu care se poate desena in diferite culori. 2. Desen realizat in creion (1). 3. Fig. Mod de a scrie, de a compune; usurinta de a scrie, de a compune ceva (valoros). 4. Obiect in forma de creion (1) preparat din substante cosmetice, folosit ca fard. 5. (In sintagma) Creion luminos = dispozitiv electronic folosit pentru introducerea datelor si informatiilor in minicalculatoare. – Din fr. crayon.
POTENTIAL2 n. 1) fiz. Functie cu caracter scalar sau vectorial care caracterizeaza proprietatile energetice ale campurilor. 2) Capacitate (a unei persoane, societati, tari) de a realiza ceva intr-un anumit domeniu. 3) gram. Mod personal al verbului care prezinta actiunea ca posibila, fara a preciza, daca se realizeaza sau nu. 4) Forta de actiune; putere launtrica. ~ militar. [Sil. -ti-al] /<fr. potentiel
PROBABIL2 ~a (~i, ~e) 1) Care poate fi probat; care poate sa se adevereasca. 2) Care poate sa se produca, sa se realizeze. ◊ Timpul ~ timpul care se prevede pentru intervalul de timp urmator; prognoza meteorologica; date meteo. /<fr. probable, lat. probabilis
ZBATE, zbat, vb. III. Refl. 1. (Despre fiinte) A face miscari bruste, violente sau convulsive (din cauza durerii sau pentru a scapa de o stransoare); a se zvarcoli; a se smuci. ◊ Expr. A se zbate ca pestele pe uscat (sau ca musca in panza paianjenului), se zice despre cineva care se sileste din toate puterile sa scape dintr-un mare impas. A se zbate de moarte = a se zbate foarte tare; a se lupta cu moartea, a fi pe moarte. ♦ A se chinui, a se zbuciuma. ♦ (Despre parti ale corpului) A se misca, a zvacni. ♦ A face tot ce-i sta in putinta, a se stradui din rasputeri pentru a realiza ceva. 2. A se misca cu putere incoace si incolo; a se involbura, a se invarteji. 3. A se targui, a se tocmi. ♦ Tranz. (Inv.) A reduce, a scadea din pretul unei marfi prin targuiala. – Lat. exbattere (= battuere).
MODEL, modele, s. n. 1. Ceea ce poate servi ca orientare pentru reproduceri sau imitatii; tipar. ♦ Reprezentare in mic a unui obiect; macheta. ♦ Tipul unui obiect confectionat. Model de palarie. ♦ Obiect care, imprimat intr-un material plastic, formeaza un tipar dupa care se realizeaza alte obiecte identice. ♦ Sistem teoretic sau material cu ajutorul caruia pot fi studiate indirect proprietatile si transformarile altui sistem, mai complex, cu care primul sistem prezinta o analogie. 2. Persoana, realizare, opera care, prin valoare sau calitati, poate servi ca exemplu; p. ext. exemplu, pilda servita de o asemenea persoana, realizare, opera. 3. Manechin. 4. Persoana care pozeaza unui pictor sau unui sculptor. 5. (Mat.) Sistem de relatii matematice care leaga intre ele marimile de stare ale sistemului modelat. – Din fr. modele, it. modello.
IMPOSIBIL ~a (~i, ~e) si substantival 1) Care nu este posibil; cu neputinta de realizat; de nerealizat; nerealizabil; irealizabil. 2) Care nu poate sa existe. 3) fig. fam. (despre persoane) Care nu poate fi acceptat sau suportat; de nesuferit; insuportabil. /<fr. impossible, lat. impossibilis
AUXILIAR, -A I. adj., s. n. (element) care ajuta la ceva; pe plan secundar; accesoriu; ajutator. ♦ verb ~ = verb care ajuta la formarea timpurilor si modurilor compuse: ~ de aspect = verb care ajuta la exprimarea gradului de realizare a actiunii. ◊ (mat.) cu care se poate simplifica si rezolva o problema mai usor. II. s. m. ostas roman apartinand unui auxilium. (< fr. auxiliare, lat. auxiliaris)
POSIBILITATE, (2) posibilitati, s. f. 1. Faptul de a fi posibil; ceea ce poate deveni in viitor o realitate. 2. Mijloc de realizare, de infaptuire a ceva; putinta, modalitate. ♦ Posibilitati materiale = bani (necesari traiului). ♦ Expr. In masura (sau in limita) posibilitatilor = in masura in care este posibil. ♦ (La pl.) Calitati, insusiri care se pot dezvolta, maturiza. Tanar cu posibilitati. – Din fr. possibilite, lat. possibilitas, -atis.
PUTINTA, putinte, s. f. 1. Posibilitate, capacitate de a face ceva. ◊ Loc. adv. Peste putinta = imposibil (de realizat); mai presus de puterile cuiva. Cu putinta = posibil. Dupa putinta = potrivit cu mijloacele sau cu posibilitatile cuiva. ◊ Expr. A fi (sau a-i fi cuiva) cu putinta (sa...) = a(-i) fi posibil, a (se) putea (sa...) Cel mai... cu putinta = cel mai... posibil, extrem de..., in cel mai inalt grad. A face tot ce-i sta in putinta = a face tot ce poate, a depune toate eforturile. A fi in putinta cuiva sa... sau a-i sta (cuiva) in putinta = a corespunde cu posibilitatile de realizare ale cuiva. Fara putinta de... = fara a putea sa... 2. (Fiz.; inv.) Putere. – Lat. potentia.
RECALIBRARE, recalibrari, s. f. Actiunea de a recalibra si rezultatul ei; operatie prin care se realizeaza cu precizie piese identice si care se pot schimba intre ele, dar cu dimensiuni diferite de cele obtinute la calibrarea initiala. – V. recalibra.
DESEU, deseuri, s. n. Rest dintr-un material rezultat dintr-un proces tehnologic de realizare a unui anumit produs, care nu mai poate fi valorificat direct pentru realizarea produsului respectiv. – Din fr. dechet.
TELESCOPIC ~ca (~ci, ~ce) 1) Care tine de telescop; propriu telescopului. 2) Care este realizat cu telescopul. Observatii ~ce. 3) tehn. (despre tuburi) Care poate patrunde unul in golul celuilalt, pentru a putea fi alungit sau scurtat. 4) Care este alcatuit din astfel de tuburi. Antena ~ca. [Sil. -le-sco-] /<fr. telescopique
ZBATE, zbat, vb. III. Refl. 1. (Despre fiinte) A face miscari bruste, violente sau convulsive (din cauza durerii sau pentru a scapa de o stransoare); a se zvarcoli; a se smuci. ◊ Expr. A se zbate ca pestele pe uscat (sau ca musca in panza paianjenului), se zice despre cineva care se sileste din toate puterile sa scape dintr-un mare impas. A se zbate de moarte = a se zvarcoli foarte tare; a se lupta cu moartea, a trage sa moara. ♦ Fig. A se chinui, a se zbuciuma, a suferi cumplit. ♦ (Despre parti ale corpului) A se misca, a zvacni, a palpita. ♦ A face tot ce-i sta in putinta, a se stradui din rasputeri pentru a realiza ceva, pentru atingerea unui scop. 2. A se misca cu putere incoace si incolo; a se involbura, a se invarteji. 3. (Reg.) A se targui, a se tocmi. ♦ Tranz. (Inv.) A reduce, a scadea din pretul unei marfi prin targuiala. – Lat. pop. exbattere (= battuere).
REBUT, rebuturi, s. n. Produs care nu corespunde conditiilor calitative stabilite prin standarde, norme interne, contracte etc. si care nu poate fi utilizat direct in scopul pentru care a fost realizat, reprezentand o pierdere economica. ◊ Rebut recuperabil = rebut care, printr-o remaniere, poate fi adus la calitatea stabilita. – Din fr. rebut.
VULCANIC ~ca (~ci, ~ce) 1) Care tine de vulcani; propriu vulcanilor. eruptie ~ca. 2) Care este format prin actiunea vulcanilor; realizat ca urmare a eruptiei vulcanilor; plutonic. Cenusa ~ca. 3) care nu poate fi stavilit; cu manifestari violente; navalnic; impetuos. /<it. vulcanico, fr. volcanique
IMPOSIBIL, -A adj. Care nu se poate face, nu este posibil, nu poate sa existe. ♦ (Fam.) Nesuferit, rau, insuportabil. // s.n. Lucru cu neputinta de realizat, irealizabil. ◊ A face imposibilul = a face totul pentru a realiza ceva. [Cf. fr. impossible, it. impossibile, lat. imposibilis].
GATA adj. invar. (Adesea adverbial) 1. (Despre lucruri) A carui confectionare, construire, realizare s-a indeplinit; ispravit, terminat, sfarsit. ◊ Haine (de) gata = haine confectionate care se pot cumpara direct din magazin. ◊ Loc. adv. (Pe) de (-a) gata = fara sa munceasca, pe nemuncite, din munca altuia. ◊ Expr. A da gata = a) a ispravi, a lichida ceva; b) a chinui, a distruge pe cineva; c) a zapaci, a ului pe cineva. A veni (sau a sosi) la de-a gata = a profita de ceva facut de altul. ♦ Care a luat fiinta, a capatat existenta. ♦ (Cu valoare de adverb sau de interjectie) Ajunge! destul! 2. Care a facut toate pregatirile pentru ceva; pregatit. ♦ Dispus sa..., in stare sa... 3. Care este aproape sa..., pe punctul de a... – Cf. alb. gat.
URS, ursi, s. m. 1. Mamifer omnivor cu trupul masiv, acoperit de o blana bruna-negricioasa sau roscata, cu botul ascutit si cu coada scurta (Ursus arctos). * Urs alb (sau polar) = specie de urs cu blana alba, care traieste in regiunile arctice (Ursus maritimus). * Expr. A vinde pielea ursului din padure = a conta pe un lucru inainte de a fi sigur ca-l poti obtine. A trage nadejde ca ursul de coada = a nadajdui lucruri imposibil de realizat. A se aduna ca la urs = a se aduna in numar foarte mare. ♦ Epitet dat unui om greoi, ursuz, nesociabil. 2. (Reg.) Bot de mamaliga cu branza la mijloc. 3. (Reg.) Fiecare dintre grinzile longitudinale ale unui pod de lemn. ♦ Fiecare dintre stalpii care sustin talpa prispei la casele taranesti. – Lat. ursus.
MICROMODUL, micromodule, s. n. (Electron.) Circuit realizat prin asamblarea ordonata si de mare densitate a unor componente electronice distincte care pot fi testate inainte de asamblare. – Din fr. micromodule.
DUBLA, dublez, vb. I. 1. Tranz. si refl. A face sa devina sau a deveni de doua ori mai mare; a (se) indoi. 2. Tranz. A reuni doua materiale, punandu-le unul peste altul. ♦ A captusi, a acoperi cu un alt material. 3. Tranz. A face o lucrare similara cu alta existenta sau care serveste aceluiasi scop ca si prima. 4. Tranz. (In teatru, la opera etc.) A inlocui pe titularul unui rol; a juca, a interpreta un rol, alternativ cu titularul lui. ♦ (In film) A inlocui pe titularul rolului in scenele primejdioase, care cer calitati fizice deosebite; a realiza dublajul unui actor. ♦ (Sport) A se plasa inapoia coechipierilor din aparare, pentru a putea preveni contraatacurile jucatorilor din echipa adversa. 5. Tranz. (Despre nave) A inconjura, a ocoli un cap. – Din fr. doubler.
PERPETUUM s.n. realizare a unei entitati vesnice, perpetue. ◊ Perpetuum mobile = sistem fizic sau tehnic imaginar care ar putea functiona la infinit, producand lucru mecanic sau energie fara a primi energie din afara. ♦ (Muz.) Compozitie clasica cu caracter de virtuozitate, bazata pe revenirea repetata a aceleiasi teme. [Pron. -tu-um. / < lat. perpetuum mobile].
CROSSING-OVER (cuv. engl.) [crɔsiŋ əuvə] subst. (GENET.) Fenomen prin care se realizeaza schimbul reciproc de gene intre cromozomii omologi, ceea ce determina recombinarea genetica a organismelor. C. poate fi simplu, dublu, triplu etc.; in general, fenomenul se produce in cursul diviziunii reductionale (meioza).
PRACTICABIL, -A, practicabili, -e, adj. 1. Care poate fi pus in practica, care este realizabil; de care te poti folosi in mod concret. 2. Pe unde se poate umbla sau trece cu usurinta; accesibil. ♦ (Substantivat, n.) Element de decor constand dintr-un podium mobil, folosit pentru a realiza pe scena impresia unei diferente de nivel (un damb, un balcon etc.) si pe care se poate circula; platforma mobila pe care sunt instalate luminile si camerele de luat vederi care inregistreaza un spectacol, o scena de film etc. – Din fr. praticable (dupa practica).
GALUSCA, galuste, s.f. Preparat culinar de forma mai mult sau mai putin sferica, realizat dintr-o compozitie pe baza de faina, de gris, de cartofi sau branza de vaci; galustele pot fi simple, fierte direct in supa sau sos, sau umplute (cu prune sau caise), fierte in apa, rumenite in pesmet si servite cu zahar ca desert.
SELECTIV, -A adj. 1. care constituie, efectueaza o selectie (2). 2. (despre sisteme tehnice sau fizico-chimice) care realizeaza o alegere adecvata a anumitor marimi sau elemente dintr-un grup. ◊ (despre un aparat radioreceptor) care poate receptiona clar undele sonore ale diferitelor posturi de emisiune. 3. (stat.) cercetare ~a = cercetare a unei colectivitati pe baza unui esantion. (< fr. selectif)
SERIOS1 ~oasa (~osi, ~oase) 1) (despre persoane) Care staruie sa patrunda in esenta lucrurilor; care stie sa aprofundeze, alegand esenta. Student ~. 2) (despre persoane) Care este lipsit de veselie frivola; fara veselie frivola. 3) (despre actiuni, lucrari etc.) Care este facut cu mare simt de raspundere; realizat in mod constiincios. Aport ~. 4) (despre manifestari ale persoanelor) Care vadeste severitate; sever; grav. 5) (despre stari de lucruri) Care poate avea urmari grave; care se poate complica. Boala ~oasa. [Sil. -ri-os] /<lat. seriosus, fr. serieux, it. seriose
OMLETA, omlete, s.f. Preparat culinar realizat din oua desfacute din coaja, batute, apoi prajite in tigaie fara a fi amestecate, avand forma unei clatite pufoase; poate fi sarata sau dulce, plata (natur sau cu diferite ingrediente incorporate) sau rulata cu o umplutura la mijloc (o compozitie sarata, dulceata, fructe etc.), fiind servita ca preparat de mic dejun, ca antreu sau ca desert.
BIMETAL, bimetale, s. n. 1. Produs tehnic realizat prin unirea a doua metale. 2. Organ sensibil alcatuit din doua rigle de metale diferite sudate, care, prin deformari datorate dilatatiei termice, pot actiona un mecanism. – Din fr. bimetal.
POSIBIL2 ~a (~i, ~e) 1) Care poate exista; care poate fi infaptuit. 3) si substantival Care constituie o limita extrema. ◊ A face tot ~ul (si imposibilul) a face absolut totul pentru a realiza ceva; a depune toate sfortarile pentru a-si atinge scopul. /<fr. possible, lat. possibilis
NEPUTINCIOS, -OASA, neputinciosi, -oase, adj. 1. Care este lipsit de puterea de a face ceva, care nu are posibilitatea, capacitatea sau libertatea de a realiza ceva sau de a actiona; incapabil. ♦ (Despre sentimente) Care se consuma inutil, care nu duce la nimic; steril. 2. (Adesea substantivat) Lipsit de putere fizica, de forta; slab, nevolnic; p. ext. bolnav, infirm, schilod. – Ne- + putincios.
NEPUTINTA, neputinte, s. f. 1. Faptul de a nu avea forta, posibilitatea, capacitatea, libertatea de a realiza ceva, de a actiona; incapacitate; imposibilitate. ◊ Loc. adj. si adv. Cu neputinta = a) imposibil; irealizabil; b) (in mod) imaginar, ireal. 2. Lipsa de putere fizica, de forta, de energie; slabiciune, nevolnicie; spec. stare proasta, suferinta provocata de boala sau de batranete; p. ext. (mai ales la pl.) batranete; boala; infirmitate. ◊ Expr. (Fam.) A-l trece (pe cineva) neputinta = a se scapa pe el. – Ne- + putinta.
IMPOSIBIL, -A, imposibili, -e, adj., s. n. 1. Adj. Care nu e posibil, care nu se poate indeplini; irealizabil. ♦ Extrem de greu, de dificil. O munca imposibila. ♦ (Fam.; despre oameni) Nesuferit, insuportabil. 2. S. n. Ceea ce este (aproape) cu neputinta de realizat. ◊ Expr. A face imposibilul = a face tot ceea ce ii sta in putinta pentru a realiza ceva. ♦ (Adverbial) Cu neputinta, nici intr-un caz, cu nici un pret. – Din fr. impossible, lat. impossibilis.
nasbitie (-ii), s. f. – Zburdalnicie, pozna, strengarie. – Var. nasbutie, nazbitie, nazbutie. Origine suspecta. Pare ca s-ar putea pune in legatura cu sb. zbitije „succes”, in compunere negativa *nezbitije. Dupa Tiktin, in relatie cu sl. izbytie „eliberare”; dupa Scriban, din sl. subytije „realizare”.
CONECTIV, -A I. adj. care poate fi conectat, unit. II. s. m. (log.) legatura prin intermediul careia din variabile separate iau nastere expresii; conector. III. s. n. 1. cuvant (prepozitie, conjunctie) care realizeaza o relatie in cadrul propozitiei sau frazei. 2. nerv care reuneste mai multi ganglioni. 3. parte terminala a filamentului staminal care uneste cele doua teci ale anterelor. 4. (mat.) operator (5). IV. s. f. (inform.) operator in calculul propozitional. (< fr. connectivus)
BIMETAL, bimetale, s. n. 1. Produs tehnic realizat prin unirea a doua metale. 2. Organ sensibil alcatuit din doua rigle de metale diferite, sudate pe toata lungimea lor, care, prin deformari datorite dilatatiei termice, pot actiona un mecanism de incalzire, de declansare etc. – Fr. bimetal.
RAURENI 1. Lac de acumulare realizat pe cursul inf. al Oltului, in aval de Ramnicu Valcea, dat in folosinta in 1977. Supr.: 174 ha; vol.: 7,3 mil. m3. Hidrocentrala de la R. are o putere instalata de 48 MW. 2. Localitate componenta a municipiului Ramnicu Valcea. In sec. 19 aici aveau loc balciuri vestite, care atrageau numerosi negustori romani si straini. In 1848, generalul Gh. Magheru a organizat aici, pe Campul lui Traian, o tabara militara pentru pregatirea oastei de voluntari menita sa apere Revolutia din Tara Romaneasca.
POTENTIAL, -A adj. 1. A carui forta este in stare latenta. ♦ Energie potentiala = energie pe care o poseda un corp capabil de a produce o manifestare energetica. 2. Posibil; presupus posibil. ♦ Propozitie potentiala = propozitie care exprima posibilitatea realizarii unei actiuni fara a preciza daca aceasta se realizeaza sau nu. // s.n. 1. (Fiz.) Capacitatea de a produce o manifestare energetica, un lucru mecanic. 2. Capacitate de dezvoltare, de desfasurare a unei forte, a unei activitati; putere. ♦ Potential de razboi = capacitatea militara a unui stat. 3. Mod verbal care prezinta actiunea ca posibila. [Pron. -ti-al, pl. -le, -luri. / cf. fr. potentiel, lat. potentialis].
NADEJDE, nadejdi, s. f. Incredere sau convingere ca ceea ce faci ori doresti se va realiza; speranta, nadajduire; incredere in sprijinul, in ajutorul cuiva sau a ceva, certitudine ca cineva sau ceva va fi favorabil, de ajutor. ◊ Loc. adj. De nadejde = in care poti avea toata increderea. ◊ Loc. adv. De (sau cu) nadejde = asa cum trebuie, foarte bine; solid, temeinic. ◊ Loc. vb. A trage nadejde = a spera, a nadajdui. ◊ Expr. In nadejdea... = in speranta..., bazandu-se pe... A se lasa in nadejdea (cuiva) = a conta (pe...), a se bizui (pe...). A-si pune (sau a avea) nadejdea (in cineva) = a se baza pe sprijinul (cuiva), a se increde (in...). Slaba nadejde = putin probabil, nesigur. ♦ (Concr.) Ceea ce da incredere, certitudinea ca se va realiza dorinta cuiva. – Din sl. nadezda.
CURRY s.n. Amestec de condimente, de origine indiana, realizat dupa nenumarate retete, sub forma de pudra sau pasta; compozitia clasica cuprinde: curcuma, coriandru, chimion amar, piper, cuisoare, cardamom, ghimber, nucsoara, tamarin, ardei iute, la care se poate adauga fenicul, ginseng, busuioc uscat, boabe de mustar, scortisoara s.a.; prin ext., preparat culinar sub forma de tocanita, condimentat cu curry (curry de miel, de pasare, de porc etc.).
NORMA, norme, s. f. 1. Regula, dispozitie etc. obligatorie, fixata prin lege sau prin uz; ordine recunoscuta ca obligatorie sau recomandabila. ◊ Norma morala (sau etica) = regula privitoare la modul de comportare a omului in societate, la obligatiile sale fata de ceilalti oameni si fata de societate. Norma juridica = regula de conduita cu caracter general si impersonal, emisa de organele de stat competente, a carei respectare poate fi asigurata prin constrangere. ♦ Totalitatea conditiilor minimale pe care trebuie sa le indeplineasca un sportiv pentru a putea obtine un titlu, o calificare etc. 2. Criteriu de apreciere, de reglementare. 3. Cantitate de munca pe care cineva trebuie sa o presteze intr-o unitate de timp; (concr.) produs realizat in acest timp. ◊ Norma de timp = timpul necesar pentru efectuarea unei lucrari in conditii specifice date. Norma tehnica = norma stabilita prin mijloace stiintifice, pe baza unor conditii tehnice date, pentru efectuarea unui proces tehnologic. – Din fr. norme, lat. norma, rus. norma.
POTENTIAL, -A I. adj. 1. care exista ca posibilitate, in mod virtual. ♦ energie ~a = energie pe care o poseda un corp capabil de a produce o manifestare energetica. ◊ (adv.) in mod virtual, presupus posibil. 2. (despre moduri, propozitii etc.) care prezinta o actiune posibila, fara a preciza daca aceasta se realizeaza sau nu. II. s. n. 1. capacitate a unui sistem fizic de a produce o manifestare energetica, un lucru mecanic. 2. capacitate de dezvoltare, de desfasurare a unei activitati; nivel; forta, putere. ♦ ~ de razboi = capacitatea militara a unui stat. 3. ~ de inmultire = capacitatea unor organisme vegetale sau animale de a fi prolifice. (< fr. potentiel)
CAPACITATE ~ati f. 1) Cantitate care poate incapea intr-un recipient. 2) tehn. Proprietate pe care o are un corp sau un sistem de a acumula o cantitate de materie sau de energie. ~ termica. ~ electrica. 3) Posibilitate de a realiza ceva intr-un domeniu de activitate; aptitudine; facultate. ~ de munca. 4) Proprietate de patrundere in esenta lucrurilor; competenta. [G.-D. capacitatii] /<fr. capacite, lat. capacitas, ~atis
BAIONETA, baionete, s. f. Lama de otel ascutita la varf, avand un maner care se poate fixa de teava pustii. ◊ Atac (sau asalt) cu baioneta (sau la baioneta) = lupta corp la corp, in care se foloseste pusca cu baioneta pusa. ♦ Imbinare in baioneta = imbinare demontabila intre doua piese cilindrice sau plate, care se realizeaza printr-o miscare relativa de translatie urmata de una de rotatie. – Fr. baionnette.
CAPACITATE, capacitati, s. f. 1. Posibilitatea de a activa intr-un domeniu, de a realiza ceva. ♦ Persoana capabila. 2. Posibilitate pe care o are un corp, un sistem etc. de a acumula o cantitate de materie sau de energie. 3. Insusirea de a fi incapator; marime care reprezinta cantitatea maxima de materie sau de energie pe care o poate acumula un corp, un sistem etc. ◊ Masuri de capacitate = masuri cu care se determina volumul lichidelor, al cerealelor etc. 4. Insusirea de a face acte juridice valabile. – Fr. capacite (lat. lit. capacitas, -atis).
BRANZA f. Produs alimentar, preparat din lapte coagulat separat de zer prin scurgere. ~ de vaca. ◊ A nu face nici o ~ a) a nu realiza nimic; b) a nu fi bun de nimic; a nu valora nimic. A alege ~a (sau urda) de zer a separa binele de rau. A strica ~a (cu cineva) a rupe relatiile, a se certa (cu cineva). A nu face ~ cu cineva a nu putea ajunge la vreo intelegere cu cineva. ~ buna in burduf de caine se spune despre o persoana care poseda multe calitati, dar nu le foloseste in scopuri bune. Frate, frate, dar ~a-i cu (sau pe) bani in chestiuni de afaceri nu se tine cont de relatiile de rudenie sau de prietenie. Zgarie-~ om zgarcit. [G.-D. branzei] /Orig. nec.
RUSANESTI 1. Lac de acumulare realizat pe cursul inf. al Oltului, in arealul com. Rusanesti, dat in folosinta in 1989. 2. Com. in jud. Olt., situata in C. Romanati, pe dr. Oltului; 4.978 loc. (2005). Hidrocentrala cu patru grupuri energetice (primul dat in exploatare in 1989, iar cel de-al patrulea la 20 mart. 1992), cu o putere instalata totala de 53 MW. Pana la 17 febr. 1968, com. R. s-a numit Rusanestii de Jos. In satul R. se afla biserica Adormirii Maicii Domnului (sec. 19), iar in satul Jieni, biserica de lemn Sf. Ioan Botezatorul (sec. 18), adusa aici in 1836 din jud. Teleorman.
CAPACITATE, capacitati, s. f. 1. Volum al unui recipient. 2. Insusirea de a fi incapator; marime care reprezinta cantitatea maxima de materii sau de energie pe care o poate acumula un corp, un sistem etc. ◊ Masuri de capacitate = masuri cu care se determina volumul lichidelor, al cerealelor etc. 3. Posibilitatea pe care o are un corp, un sistem etc. de a acumula o cantitate de materii sau de energie. 4. Posibilitatea de a lucra intr-un domeniu, de a realiza ceva. ♦ Posibilitatea, insusirea morala sau intelectuala a cuiva; aptitudine. ♦ Persoana capabila. 5. Insusirea de a face acte juridice valabile. – Din fr. capacite, lat. capacitas, -atis.
LUCRA, lucrez, vb. I. 1. Intranz. si tranz. A efectua, a presta o munca, a face un lucru; a munci. ◊ Expr. (Trans.) A nu avea ce lucra = a face un lucru care putea fi sau trebuia evitat, a nu-si vedea de treaba. 2. Intranz. A fi in miscare, in actiune; a dezvolta o activitate intr-o directie oarecare; a functiona. 3. Intranz. A actiona in chip eficace, a avea efectul dorit asupra cuiva, a fi eficient. 4. Tranz. A da unui material brut alta forma, facand din el un obiect oarecare; a prelucra un material; a realiza, a executa. ♦ A cladi, a construi. ♦ A face, a confectiona; a fabrica. ♦ A coase, a broda; a impleti. 5. Tranz. Fig. (Fam.) A unelti impotriva cuiva. [Prez. ind. si: (reg.) lucru] – Lat. lucubrare.
A PORNI ~esc 1. intranz. 1) (despre mijloace de locomotie, obiecte care se pot deplasa, fiinte) A se pune in miscare; a incepe sa se miste, parasind locul initial; a pleca din locul in care se afla. Coloana ~it. 2) (despre masini, motoare etc.) A incepe sa functioneze. Trenul ~it. Ceasul ~it. 3) (despre actiuni, manifestari, fenomene ale naturii) A-si lua inceputul (de la ceva); a incepe; a pleca. 2. tranz. 1) A face sa se puna in miscare. ~ masina de spalat. 2) (actiuni) A realiza in partea initiala; a incepe. ~ mitingul. 3) (urmat de un conjunctiv sau de un infinitiv) A fi pe cale (de); a incepe; a prinde. ~ sa citeasca. 4) (fiinte) A aduce (in mod intentionat) intr-o stare de iritare, indemnand la actiuni dusmanoase; a atata; a provoca; a starni; a intarata; a incita; a instiga. 5) (persoane) A face sa manifeste o atitudine dusmanoasa (fata de cineva). /<sl. porinonti