Dex chemat sub arme

RECRUT, recruti, s. m. Tanar apartinand ultimului contingent chemat sub arme; soldat de curand incorporat. ♦ Fig. (Fam.) Persoana intrata de curand intr-o asociatie, intr-o miscare; incepator. – Din germ. Rekrut, rus. rekrut.

MILITIE s.f. 1. Corp de armata nepermanent infiintat la inceputul republicii romane, care era chemat sub arme numai in timp de razboi. ♦ (In trecut) armata neregulata de rezerva, compusa din oraseni si tarani, cuprinzand si unele corpuri de armata speciale. 2. (In fostele tari socialiste din Europa) Institutie care avea drept scop mentinerea ordinii si a securitatii publice. [Gen. -iei. / < rus. militiia, cf. lat. militia, fr. milice].

RECRUT s.m. Tanar apartinand ultimului contingent chemat sub arme; soldat incorporat de putin timp. ♦ (Fig.; fam.) Persoana intrata de curand intr-o asociatie, intr-o miscare; incepator. [Cf. fr. recrue, germ. Rekrut].

RECRUT s. m. 1. tanar apartinand ultimului contingent chemat sub arme. 2. (fig.) membru intrat de curand intr-o asociatie, intr-o miscare. (< germ. Rekrut, rus. rekrut)

chema, chem, vb. I. I. Tranz. 1. A spune, a striga, a comunica cuiva sa vina aproape sau intr-un anumit loc. 2. A pofti, a indemna (in mod oficial) pe cineva sa participe la o actiune, la un fapt; a solicita, a apela la... ♦ (Poetic) A evoca. 3. A ordona, a impune cuiva (in mod oficial) sa se prezinte intr-un anumit loc. ♦ Expr. A chema la ordine = a cere, a soma sa respecte anumite reguli de disciplina, liniste etc. A chema sub arme (sau sub drapel) = a) a incorpora (un contingent); b) a mobiliza armata. II. Refl. (impers.) A avea numele..., a se numi; a insemna, a se zice, a se socoti. ♦ Expr. Se cheama ca... = insemneaza ca..., vrea sa zica. – Lat. clamare.

MOBILIZA, mobilizez, vb. I. Tranz. 1. A chema sub arme, a convoca de urgenta la unitati (in vederea razboiului); a trece de la starea de pace la cea de razboi. ◊ Expr. A mobiliza (pe cineva) pe loc = a pastra in timp de razboi (pe cineva) pe postul civil pe care-l ocupa, supunandu-l disciplinei militare impuse de starea de razboi. ♦ (Fam.) A chema intr-un anumit loc, cu un anumit scop; a convoca, a intruni, a aduna. 2. A antrena o colectivitate la o actiune sau la o activitate sustinuta, organizata si coordonata, de interes general. – Din fr. mobiliser.

MOBILIZAT, -A, mobilizati, -te, adj. chemat sub arme, supus mobilizarii. – V. mobiliza.

A MOBILIZA ~ez tranz. 1) (fortele armate ale unui stat) A pune pe picior de razboi. 2) (rezervisti) A chema sub arme in legatura cu trecerea la starea de razboi. 3) (colectivitati, persoane) A atrage intr-o actiune ampla de interes comun; a ridica. 4) A concentra pentru a pune pe deplin in actiune. A-si ~ fortele. /<fr. mobiliser

MOBILIZARE s.f. Actiunea de a mobiliza si rezultatul ei; (spec.) chemare sub arme a tuturor contingentelor vechi in stare de a purta armele. [< mobiliza].

REZERVA s.f. 1. Cantitate (de bunuri) pusa deoparte pentru a fi folosita mai tarziu; depozit. ◊ Rezerva succesorala = parte dintr-o avere succesorala de care testatorul nu poate dispune liber, fiind rezervata de drept unor anumiti mostenitori. ♦ (Fig.; mai ales la pl.) Posibilitati. ◊ Rezerve interne = totalitatea posibilitatilor existente intr-o intreprindere, a caror descoperire si folosire permit realizarea unor cantitati sporite de produse. ♦ Cantitate de substante minerale utile continute intr-un zacamant. 2. Camera de spital unde se interneaza un singur bolnav. 3. Parte din armata chemata sub arme numai in timp de razboi sau in mod exceptional in timp de pace; trupe neangajate in lupta, pastrate pentru a interveni la nevoie. ♦ (Sport) Jucator care poate inlocui la nevoie pe unul dintre jucatorii angajati in competitie. 4. Motiv de indoiala, obiectie. ◊ Fara rezerva = fara retinere, in intregime. ♦ (Fig.) Prudenta, cumpatare, masura; discretie; (p. ext.) raceala, indiferenta, jena. [< fr. reserve < reserver – a pune deoparte].

MOBILIZA vb. I. tr. 1. A chema sub arme (intreaga armata de rezerva), a pune o armata pe picior de razboi. 2. A strange, a organiza, a grupa forte (in vederea unei actiuni, la o adunare etc.) [< fr. mobiliser].

MOBILIZA vb. I. tr. 1. a chema sub arme, a pune o armata pe picior de razboi. ◊ (fam.) a convoca. 2. a antrena si stimula o colectivitate in vederea unei actiuni de interes general. 3. (med.) a pune un bolnav sa umble, sa se miste. II. refl. a-si aduna fortele. (< fr. mobiliser)

REZERVA s. f. 1. cantitate (de bunuri) pusa deoparte pentru a fi folosita mai tarziu; depozit. ♦ (jur.) ~ succesorala (sau legala) = parte dintr-o avere succesorala de care testatorul nu poate dispune liber, rezervata de drept unor anumiti mostenitori. ◊ (fig.; pl.) posibilitati. ◊ cantitate de substante minerale utile intr-un zacamant. 2. camera de spital unde se interneaza un singur bolnav. 3. parte din armata chemata sub arme numai in timp de razboi sau in mod exceptional in timp de pace; trupe neangajate in lupta, pastrate pentru a interveni la nevoie. ◊ (sport) jucator care poate inlocui la nevoie pe unul dintre jucatorii angajati in competitie. 4. motiv de indoiala, obiectie. ♦ fara ~ = fara retinere, in intregime. ◊ (fig.) prudenta, cumpatare, masura; discretie. (p. ext.) raceala, indiferenta. (< fr. reserve)

chema, chem, vb. I. I. Tranz. 1. A spune, a striga, a comunica cuiva sa vina aproape sau intr-un anumit loc. 2. A pofti, a indemna (in mod oficial) sa participe la o actiune, la un fapt; a solicita, a apela la... ♦ (Poetic) A evoca. 3. A ordona, a impune cuiva (in mod oficial) sa se prezinte intr-un anumit loc. ◊ Expr. A chema la ordine = a cere sa se respecte disciplina si linistea. A chema sub arme (sau sub drapel) = a) a incorpora (un contingent); b) a mobiliza armata. A chema in judecata = a cita in fata justitiei. II. 1. Tranz. unipers. si refl. A se numi, a avea numele... 2. Refl. impers. (Fam.) A insemna, a se zice, a se socoti. ◊ Expr. Se cheama ca... = e vorba ca..., vrea sa zica. – Lat. clamare.

CONCENTRA, concentrez, vb. I. 1. Tranz. si refl. A (se) strange, a (se) acumula intr-un singur loc; a (se) indrepta spre un singur punct. 2. Tranz. A chema vremelnic, sub arme, rezervisti, in timp de pace, pentru instructie, pentru ca acestia sa-si completeze pregatirea militara sau pentru alte motive. ♦ A strange mai multe unitati militare intr-o anumita zona. 3. Refl. A-si incorda intreaga atentie sau gandire intr-o singura directie; a fi absorbit, preocupat de ceva. 4. Tranz. (Chim.) A mari continutul procentual al unui component intr-o solutie sau intr-un amestec. 5. Tranz. A separa dintr-un minereu brut partile bogate in minereuri utile de partile sterile. – Din fr. concentrer.

CONCENTRA vb. I. refl. a (se) strange, a (se) aduna, a (se) acumula intr-un (singur) loc; a (se) indrepta spre un (singur) punct. II. refl. a-si incorda atentia, gandirea intr-o (singura) directie; a fi preocupat de ceva. III. tr. 1. a chema vremelnic sub arme un rezervist pentru instruire. 2. a mari procentul unui component intr-o solutie, intr-un amestec. 3. a separa partile cu minereuri utile din minereul brut. (<fr. concentrer)

CONCENTRA vb. I. 1. tr., refl. A (se) strange, a (se) aduna, a (se) acumula intr-un singur loc, intr-un anumit centru. 2. tr. A chema vremelnic sub arme un rezervist pentru instruire. 3. refl. A-si atinti privirea, a-si incorda atentia intr-un anumit punct, catre ceva; a fi absorbit de ceva. 4. tr. A mari procentul unui component intr-o solutie sau intr-un amestec. 5. tr. A separa partile cu minereuri utile din minereul brut. [< fr. concentrer, cf. it. concentrare].

TIMARIOT, timarioti, s. m. (Inv.) Militar turc improprietarit, dator sa se intoarca sub arme la prima chemare, impreuna cu mai multi mercenari intretinuti de el. [Pr.: -ri-ot] – Din fr. timariot.

TIMAR s.n. (mai ales la pl.) Lot de pamant conferit temporar in evul mediu, in Imperiul Otoman, ostenilor obligati a se intoarce sub arme la prima chemare. [Pl. -uri. / < fr. timares].

TIMARIOT s.m. Militar turc improprietarit, care avea sarcina de a se intoarce sub arme la prima chemare, impreuna cu mai multi mercenari intretinuti de el. [Pron. -ri-ot. / < fr. timariot].

A chema chem tranz. 1) A cere sa vina mai aproape sau undeva (rostind numele celui poftit). 2) A impune (in mod oficial) sa se prezinte intr-un anumit loc. ◊ ~ la ordine a cere respectarea disciplinei. 3) (persoane, colectivitati) A determina printr-o chemare (sa efectueze o actiune). ◊ ~ sub arme (sau sub drapel) a mobiliza. 4) (fapte, evenimente din trecut) A aduce in memorie; a evoca. /<lat. clamare