Rezultate din textul definițiilor
BULATOVIC, Miodrag (1930-1991), scriitor iugoslav. Romane infatisind viata periferiei societatii („cocosul rosu zboara spre cer”, „Eroul pe magar”, „Oameni cu patru degete”).

GOTCA, gotce, s. f. (Reg.) Femeiusca cocosului-de-munte; gaina-salbatica. ◊ rosu ca (sau cum e) gotca sau rosu gotca = foarte rosu. – Din ucr. gotka.

cocos ~i m. 1) Pasare domestica cu o creasta rosie pe cap, cu penele cozii lungi si arcuite si cu pinteni tari la picioare; masculul gainii. ◊ La (pe la sau spre) cantatul ~ilor in zori de zi. Basmul (sau povestea) cu ~ul rosu istorie fara sfarsit sau neadevarata. 2) pop. Mascul al unor pasari. ~ul potarnichii. 3) Ciocanel care loveste percutorul la armele de foc. 4) Miezul de la harbuz, mai dulce si fara samburi; inima. 5) la pl. Graunte de porumb coapte in sare sau in nisip infierbantat si desfacute in forma de floricele; cocosei. 6): ~ de vant figura de metal, reprezentand un cocos, instalata pe acoperisul casei, care, fiind mobila, arata dincotro bate vantul; girueta. ◊ A fi ~ de vant a se da dupa imprejurari; a fi conformist. /<sl. kokosi

CREASTA, creste, s. f. 1. Excrescenta carnoasa, de obicei rosie si dintata, sau mot de pene pe care le au la cap unele pasari. ◊ Compus: creasta-cocosului = a) planta erbacee cu frunze ovale, cu flori rosii sau galbene, reunite la varful tulpinii in forma de creasta ondulata (Celosia cristala); b) numele a doua specii de ferigi cu sporii dispusi pe fata interioara a frunzelor (Polystichum braunii si lobatum); c) numele unei ciuperci mari, comestibile, cu tulpina carnoasa, groasa, foarte ramificata (Clavaria flava). ♦ (Anat.) Proeminenta osoasa. 2. Partea cea mai de sus a unui munte, a unei case, a unui copac, a unui val de apa etc. 3. Coama de acoperis. 4. (In sintagma) Creasta de taluz = linia de intersectie dintre fata unui taluz si suprafata terenului natural sau a platformei unui rambleu. – Lat. crista.

cocosEL, cocosei, s. m. 1. Diminutiv al lui cocos (I). ◊ Compus: cocosel-de-camp = planta erbacee cu flori rosii-caramizii; ruscuta (Adonis aestivalis). 2. (Fam.) Moneda franceza de aur (in valoare de 20 de franci) pe care este gravat un cocos (I); p. gener. moneda de aur. 3. (Reg.; la pl.) Floricele (de mancat). – cocos + suf. -el.

AMARANTACEE f. 1) la pl. Familie de plante erbacee apetale, cu frunze verzi, rosii sau pestirte si flori grupate in inflorescente lungi (reprezentanti: stirul, creasta-cocosului). 2) Planta din aceasta familie. /<fr. amarantacees

CARUNCUL, -A (‹ fr., engl.; {s} lat. caruncula „bucata de carne”) s. f. si n. 1. S. f. Excrescenta carnoasa, mai ales la seminte, neprotejata de invelisuri. 2. S. n. Formatiune anatomica de forma unei mici excrescente sau emunente carnoase (ex. c. lacrimal). 3. S. f. (ZOOL.) Proeminenta cornoasa (sau carnoasa), uneori colorata (rosie, neagra), care ornamenteaza capul, gitul sau baza ciocului unor pasari (cazuar, curcan, cocos, lebada, porumbel s.a.).



Copyright (C) 2004-2020 DEX online (http://dexonline.ro)