Rezultate din textul definițiilor
AGRICULTURA, agriculturi, s. f. 1. Cultivare a pamantului. 2. Ramura a productiei materiale care are ca obiect cultura plantelor si cresterea animalelor in vederea obtinerii unor produse alimentare si a unor materii prime; totalitatea lucrarilor si a metodelor intrebuintate in acest scop. – Din fr. agriculture, lat. agricultura.
TARAN, tarani, s. m. Persoana care locuieste in mediul rural, avand ca ocupatie principala agricultura si cresterea animalelor; persoana care face parte din taranime; satean. – Tara + suf. -an.
TARANIME s. f. Populatia mediului satesc ocupata nemijlocit cu cultivarea pamantului si cresterea animalelor; totalitatea taranilor, multime de tarani. – Taran + suf. -ime.
ZOOECONOMIE s.f. Disciplina care studiaza aplicarea principiilor de economie rurala la cresterea animalelor. (din fr. zooeconomie)
ZOOCULTURA s.f. Domesticirea si cresterea animalelor salbatice. [g.-d. art. zooculturii] (cf. engl. zooculture)
CRESCATOR, -OARE, crescatori, -oare, adj., s. m. si f. 1. Adj. Care creste. 2. S. m. si f. Persoana, intreprindere sau gospodarie care se ocupa cu cresterea animalelor. ♦ (Rar) Parinte adoptiv. – Creste + suf. -ator.
CRESTERE, cresteri, s. f. Actiunea de a creste. Dezvoltare, marire treptata. 2. Sporire, marire a numarului, volumului, intensitatii, duratei etc. unui lucru, unui fenomen etc. 3. Prasire, inmultire. ◊ cresterea animalelor = ramura a agriculturii care are ca obiect inmultirea si cresterea animalelor si pasarilor, a viermilor de matase, a pestilor si stuparitului. 4. Educare, educatie. ◊ Loc. adj. Fara crestere = prost crescut, needucat. ◊ Expr. Buna crestere = educatie aleasa. – V. creste.
AGRICULTURA ~i f. Ramura a economiei nationale care cuprinde cultivarea pamantului si cresterea animalelor.[G.-D. agriculturii] /<fr. agriculture, lat. agricultura
CRESCATOR1 ~oare (~ori, ~oare) m. si f. Persoana, intreprindere sau gospodarie care se ocupa cu cresterea animalelor. ~ de porci. /a creste + suf. ~ator
ZOOTEHNIE f. 1) Stiinta care se ocupa cu studiul metodelor de intretinere a animalelor domestice, precum si de ameliorare a raselor acestora. 2) Ramura a gospodariei agricole, care se ocupa cu cresterea animalelor domestice. /<fr. zootechnie
ZOOECONOMIE s.f. Disciplina care studiaza aplicarea principiilor de economie rurala la cresterea animalelor. [Pron. zo-o-, gen. -iei. / cf. fr. zooeconomie].
ZOOCULTURA s.f. (Liv.) Ramura a agriculturii care se ocupa cu cresterea animalelor. [Pron. zo-o-. / cf. it. zoocultura].
AGROBIOLOGIE s. f. stiinta care studiaza cultura plantelor si cresterea animalelor prin prisma biologiei. (< germ. Agrobiologie)
PALUDARIU s. n. recipient, bazin pentru cresterea animalelor amfibii. (< fr. paludarium)
AGUASCALIENTES 1. Oras in Mexic, centru ad-tiv al statului cu acelasi nume; 359, 4 mii loc. (1980, cu suburbiile) Centru minier (argint). Izv. minerale. Ind. bumbacului, a matasii si alim. 2. Stat in Mexic; 5,6 mii km2; 614 mii loc. (1986). Expl. de min. de argint. Cereale si cresterea animalelor.
ALAGOAS, stat in E Braziliei; 27,7 mii km2; 2,4 mil. loc. (1989). Centru ad-tiv: Macelo. Trestie de zahar, orez, manioc, bumbac, tutun, porumb; cresterea animalelor.
AMHARA, reg. naturala in Ethiopia, in jurul L. Tana, partea cea mai inalta a Pod. Abisiniei. Oras pr.: Gondar. Culturi de orz, porumb, tutun, cresterea animalelor.
ANGLESEY [æŋglsi], ins. brit. in M. Irlandei, in apropierea Tarii Galilor; 715 km 2; c. 60 mii loc. Expl. de marmura verde, cupru si plumb. Cereale; cresterea animalelor. Monumente megalitice (dolmeni).
ANJOU [ãju], prov. istorica in V Frantei, pe cursul inferior al Loirei. Oras pr.: Angers. Pomicultura, viticultura; cresterea animalelor.
APOLD 1. Zona depresionara in SV Pod. Transilvaniei, pe cursul superior al Secasului. Importanta reg. pentru cresterea animalelor. 2. Com. in jud. Mures; 2.675 loc. (1991). Centru pomicol. Cetate sateasca cu biserica (1504, renovata in 1900).
ARTOIS [artua], prov. istorica in N Frantei. Oras pr.: Arras. Griu si sfecla; cresterea animalelor.
AUSTRIA INFERIOARA (NIEDEROSTERREICH), land in Austria; 19,2 mii km2; 1,42 mil. loc. (1987). Centrul ad-tiv: Sankt Polten. Expl. de petrol si gaze naturale. Cereale; viticultura; cresterea animalelor.
AUSTRIA SUPERIOARA (OBEROSTERREICH), land in Austria; 12 mii km2; 1,3 mil. loc. (1986). Centrul ad-tiv: Linz. Expl. de carbune brun, gaze naturale si bauxita. Cereale; legumicultura; cresterea animalelor.
BALEARE (ISLAS BALEARES), arh. in V Mediteranei, situat pe un prag submarin, constituind o prov. a Spaniei; 5 mii km2; 673,4 mii loc. (1988). Centrul ad-tiv: Palma de Mallorca. Ins. pr.: Mallorca, Menorca, Ibiza, Formentera, Cabrera. Relief muntos cu alt. max. de 1.445 m (Puig Major). Clima mediteraneana. Expl. de marmura. Maslini, cereale; viticultura; cresterea animalelor. Pescuit intens. Turism.
BAICOIANU, Constantin C. (1894-1988, n. Braila), inginer agrozootehnist roman. Prof. univ. la Timisoara, Cluj si Bucuresti. Studii si cercetari de avicultura si de ameliorare a rasei taurine sura de stepa („Mediul si ereditatea. Ratiunea lor in cresterea animalelor”).
BERRY, prov. istorica in centrul Frantei, intre Loara si Masivul Central Francez. Oras pr.: Bourges. Cereale si cresterea animalelor; pomicultura; viticultura.
AGRICULTURA, agriculturi, s. f. Cultivarea pamantului (si cresterea animalelor) in vederea obtinerii unor produse alimentare si a unor materii prime pentru industrie; totalitatea lucrarilor si metodelor intrebuintate in acest scop. ◊ Agricultura socialista = agricultura facuta pe mari intinderi de pamant, bazata pe mijloacele si metodele cele mai inaintate de munca, pe folosirea cuceririlor stiintei si pe proprietatea colectiva sau de stat asupra pamantului si a mijloacelor de productie. – Fr. agriculture (lat. lit. agricultura).
BOPHUTATSWANA, bantustan in N Rep. Africa de Sud, constituit in rep. independenta in 1977 (nerecunoscuta de O.N.U.); 40, 3 mii km2; 2 mil. loc. (1988). Centru ad-tiv: Mmabatho. Limba: tswana. Expl. de platina, cromite, diamante, vanadiu si azbest. Agricultura si cresterea animalelor.
CAMPANIA, reg. in S Italiei, la M. Tireniana; 13,6 mii km2; 5,81 mil. loc. (1988). Oras pr.: Napoli. Maslini, citrice, tutun; pomicultura si viticultura; cresterea animalelor. Ind. chimica si metalurgica. Turism.
CARINTIA (KARNTEN [kerntən]), land in S Austriei; 9,5 mii km2; 541,9 mii loc. (1987). Centrul ad-tiv: Klagenfurt. Expl. forestiere, huila, min. de fier, magneziu, plumb si zinc. Cereale, cartofi; cresterea animalelor. Turism.
CEHIA (CESKA), rep. federativa in cadrul Ceho-Slovaciei, situata in parte de V a tarii, 78,9 mii km2; 10,4 mil. loc. (1989). Cap.: Praga. Orase pr.: Brno, Ostrava, Pizeň. In centru, Pod. Boemiei, iar la E, Cimpia Inalta a Moraviei. Expl. de carbune, min. de fier si neferoase; cupru, grafit, min. radioactive; expl. forestiere; izv. minerale. Intreprinderile ind. produc: energie electrica, masini si utilaje, otel, fonta, laminate, mijloace de transport, tesaturi, conf., produse chimice, alim., incalt., sticlarie etc. Culturi de sfecla de zahar, secara, orz, ovaz, cartofi etc.; pomicultura si viticultura; cresterea animalelor (bovine, porcine).
CELAYA, oras in Mexicul central (Guanajuato), la SE de Leon, la 1.760 m alt.; 219 mii loc. (1980, cu suburbiile). Nod de c. f. Centrul unei reg. agricole (porumb, fasole) irigate si de cresterea animalelor. Ind. textila si a zaharului. Biserica San Francisco (1715) si catedrala Nuestra Senora del Carmen (1807). Fundat in 1571 sub numele de Purisima Concepcion de Celaya.
CHANGDE, oras in SE Chinei centrale (Hunan), pe Yuang Jiang; 230 mii loc. (1986, cu suburbiile). Nod de comunicatii. Centru agricol (orez, ceai, porumb, cresterea animalelor). Struguri si masini electrice.
CHILLAN, oras in Chile central, la NE de Conception; 148,8 mii loc. (1987). Prelucr. lemnului, piel. si incalt., morarit si vinificatie. Centru agricol (fructe, legume, cereale, struguri, cresterea animalelor). Fundat in 1580, sub numele de C. Viejo.
ZOOTEHNIE s. f. Stiinta care se ocupa de cresterea animalelor domestice, mai ales a celor necesare economiei. – Fr. zootechnie.
ZOOECONOMIE s. f. Disciplina care se ocupa cu aplicarea principiilor de economie rurala la cresterea animalelor. – Fr. zooeconomie.
COLIMA 1. Oras in Mexic, in Sierra Madre, centru ad-tiv al statului cu acelasi nume; 86 mii loc. (1980). Pielarie. Centru comercial (bumbac, trestie de zahar, orez, tutun). Universitate (1850). Fundat in 1522. 2. Stat in Mexic, pe coasta Oc. Pacific; 5,2 mii km2; 426,2 mii loc. (1989). Expl. forestiere. Cafea, tutun, cresterea animalelor.
CONNECTICUT [cəneticət] 1. Fl. in NE S.U.A.; 552 km. Izv. din N M-tilor Apalasi, aproape de frontiera cu Canada, curge printr-o vale adinca si se varsa in Oc. Atlantic (str. Long Island). Navigabil pe 120 km. Hidrocentrale. 2. Stat in NE S.U.A., la Oc. Atlantic; 13 mii km2; 3,26 mil. loc. (1989). Centrul ad-tiv: Hartford. Ind. dezvoltata (constr. de avioane, mecanica de precizie, electrotehnica, chimica etc.). Agricultura cu caracter periurban (pomicultura, legumicultura, tutun, avicultura si cresterea animalelor).
IRAPUATO, oras in centrul Mexicului (Guanajuato), pe raul omonim, la 1.724 m alt.; 362,9 mii loc. (1990). Nod de comunicatii. Expl. de min. auro-argentifere. Ind. chimica, a tabacariei si incalt., textila si alim. (tutun). Prelucr. petrolului. Important centru comercial, agricol (cereale, fasole, tomate, capsuni) si de cresterea animalelor. Intemeiat in 1547.
RODRIGUES sau RODRIGUEZ [rodrigəs], ins. vulcanica in V Oc. Indian, in arh. Mascarene, la 800 km NE de Madagascar, dependenta de statul Mauritius; 104 km2; 15 km lungime; 7 km latime max. Relief deluros, cu alt. max. de 395 m. Oras pr.: Port Mathurin. Pescuit; cresterea animalelor. Descoperita de portughezi in 1645, colonizata de francezi in sec. 18 si preluata de englezi in 1810, care au stapanit-o pana in 1968.
RIO GRANDE DO SUL [riu grədi du sul], stat in S Braziliei; 281,7 mii km2; 10,5 mil. loc. (2003). Centrul ad-tiv: Porto Alegre. Zacaminte de aur, argint si zinc. Expl. forestiere. Cereale, trestie de zahar, orez, tutun; cresterea animalelor.
AGROBIOLOGIE s. f. Stiinta care se ocupa cu actiunea legilor biologice generale asupra culturii plantelor si cresterii animalelor, constituind, totodata, baza teoretica a stiintelor agronomice. [Pr.: -bi-o-] – Din germ. Agrobiologie, rus. agrobiologhiia.
AGROZOOTEHNIE s. f. Tehnica cultivarii plantelor furajere si a cresterii animalelor domestice; agrozootehnica (1). [Pr.: -zo-o-] – Agro- + zootehnie.
AGROBIOLOGIE f. Stiinta care se ocupa cu studiul actiunii legilor biologice asupra culturii plantelor si cresterii animalelor. [G.-D. agrobiologiei; Sil. a-gro-bi-o-] /agro- + biologie
ACVICULTURA s.f. cresterea animalelor si a plantelor acvatice. [< fr. aquiculture].
VIVARISTICA s.f. Arta cresterii animalelor mici in vivarii. [< germ. Vivaristik].
CULTURA s.f. 1. Totalitatea valorilor materiale si spirituale acumulate de omenire in decursul vremurilor. ♦ (Arheol.) Totalitatea vestigiilor materiale (unelte, ceramica, podoabe, arme, locuinte, asezari etc.) si spirituale (manifestari artistice, magice-religioase si funerare) pastrate, prin intermediul carora poate fi reconstituita imaginea comunitatii omenesti dintr-o anumita epoca. ♦ Totalitatea cunostintelor din diverse domenii pe care le poseda cineva; dezvoltare intelectuala a cuiva. ◊ Om de cultura = persoana care are un nivel intelectual ridicat; cultura de masa = ansamblu de cunostinte si de valori cu care masele vin in contact prin participare creatoare sau prin asimilare. 2. Lucrarile efectuate asupra solului pentru a face posibila cresterea plantelor cultivate. ◊ Plante de cultura = plante cultivate de om. ♦ Crestere a anumitor animale. ♦ Crestere in laborator a unor bacterii; colonie de bacterii produsa in acest fel. 3. Cultura fizica = dezvoltarea corpului prin gimnastica si sport; stiinta care se ocupa cu aceasta dezvoltare. [< lat., it. cultura, fr. culture].
AGRONOMIE s. f. stiinta care studiaza metodele si tehnicile cultivarii plantelor si ale cresterii animalelor. (< fr. agronomie)
AGROZOOTEHNIE s. f. tehnica a cultivarii plantelor furajere si a cresterii animalelor; agrozootehnica. (< fr. agrozootechnie)
CULTURA1 s. f. 1. totalitatea valorilor materiale si spirituale create de omenire in decursul vremurilor. ◊ totalitatea cunostintelor din diverse domenii pe care le poseda cineva; dezvoltare intelectuala a cuiva. ♦ ~ generala = ansamblu de cunostinte necesare unui individ in viata zilnica; ~ de masa = ansamblu de cunostinte si de valori cu care masele vin in contact prin participare creatoare sau prin asimilare. 2. (arheol.) totalitatea vestigiilor materiale si spirituale pastrate, prin intermediul carora poate fi reconstituita imaginea comunitatii omenesti dintr-o anumita epoca. 3. totalitatea lucrarilor agrotehnice necesare pentru a obtine recolte bogate de la plantele de cultura. ♦ plante de ~ = plante cultivate de om. ◊ teren cultivat cu anumite plante. ◊ crestere, prasire a unor animale. 4. crestere in laborator a unor bacterii; colonie de bacterii produsa in acest fel. 5. ~ fizica = dezvoltarea armonioasa a corpului omenesc prin gimnastica si sport; educatie fizica. (< fr. culture, lat. cultura)
VIVARISTICA s. f. arta cresterii animalelor mici in vivarii. (< germ. Vivaristik)
AARGAU [ḁrgau], canton in N Elvetiei; 1,4 mii km2; 468,2 mii loc (1986). Centru ad-tiv: Aarau. cresterea animalelor si pomicultura. Turism.
ALBERTA [ælbə:tə], prov. in V Canadei; 644,4 mii km2; 2,43 mil. loc. (1986). Centru ad-tiv: Edmonton. Expl. forestiere, de petrol, gaze naturale si carbuni. cresterea animalelor. Griu, orz, sfecla de zahar. Mat. de constr., produse chim.
ALEXANDRU (ALEXANDER), arh. in NV Americii, de Nord (S.U.A.), in G. Alaska; c. 1.100 ins.; 36,8 km2. Ins. pr.: Baranof, Prince of Wales. Min. feroase. Lemn. cresterea animalelor. Pescuit.
APPENZELL AUSSERHODEN [apəntel ausərodən], semicanton in NE Elvetiei; 243,5 km2; 49,8 mii loc. (1988). Centru ad-tiv: Herisau. cresterea animalelor. Turism.
ARIZONA [ærəzounə] stat in SV S.U.A.; 295,3 mii km2; 3,65 mil. loc. (1989). Capitala: Phoenix. Expl. de cupru; metalurgia cuprului, ind. electronica. Culturi irigate. cresterea animalelor.
ARKANSAS [arcænso:] 1. Riu in S.U.A., afl. dr. al fl. Mississippi; 2.410 km, dintre care 1.000 km navigabili. Izv. din M-tii Stincosi si traverseaza Pod. Preriilor. Irigatii. 2. Stat in S.U.A.; 137,8 mii km2; 2,42 mil. loc. (1989). Cap.: Little Rock. Expl. de petrol si bauxita. Cereale, soia, bumbac si tutun. cresterea animalelor.
AUNIS [onis], prov. istorica in V Frantei, la G. Biscaya. Oras pr.: La Rochelle. Cereale; pomicultura; viticultura. cresterea animalelor.
BADEN-WURTTEMBURG [ba:dən wuntəmberc], land in SV Germaniei; 35,8 mii km2; 9,4 mil. loc. (1988, din care 70 la suta populatie urbana). Centrul ad-tiv: Stuttgart. Orase pr.: Freiburg, Heidelberg, Karlsruhe, Mannheim, Ulm. Expl. de carbune, min. de fier, petrol si gaze naturale; expl. forestiere. Ind. constr. de masini, textila si a sticlei. Cereale; viticultura si pomicultura. cresterea animalelor.
BARINAS 1. Oras in Venezuela, la poalele C*********i Merida, centru ad-tiv al statului cu acelasi nume; 172,6 mii loc. (1989). Prelucr. cafelei. Piata pentru animale. Expl. de petrol. Universitate. 2. Stat in S Venezuelei; 35,2 mii km2; 454,5 mii loc. (1989). Centru ad-tiv: Barinas. Expl. de petrol si forestiere. cresterea animalelor (de pasuni naturale). Vechiu nume: Zamora.
BASKIRIA, rep. autonoma in Federatia Rusa, in S M-tilor Ural, creata in mart. 1919; 143,6 mii km2; 3,95 mil. loc. (1989). Cap.: Ufa. Mari expl. de petrol, gaze naturale, carbune, bauxita si forestiere. Prelucr. petrolului, ind. chim. si constr. de masini-unelte. Culturi de cereale, floarea-soarelui, cartofi, sfecla de zahar. cresterea animalelor.
BAVARIA (BAYERN), land in SE Germaniei; 70,6 mii km2; 11,1 mil. loc. (1989), din care 57 la suta pop. urbana. Centrul ad-tiv: Munchen. Orase pr.: Augsburg, Bayreuth, Nurnberg, Regensburg, Wurzburg. Expl. de carbune, petrol, grafit si uraniu; expl. forestiere. Echipament stiintific, hirtie, sticla, prod. textile, bauturi. cresterea animalelor. Cereale, pomicultura. Turism.
BENGALUL DE VEST (WEST BENGAL), stat in E Indiei; 88,8 mii km2; 54,6 mil. loc. (1981). Centrul ad-tiv: Calcutta. Expl. de carbune si min. de fier. Orez, iuta si trestie de zahar. cresterea animalelor.
BEVELAND, ins. olandeze in M. Nordului, la gura de varsare a Scheldei. Supr.: 90,6 km2 (North B.) si 373 km2 (South B.); c. 125 mii loc. Orase pr.: Middelburg, Vlissingen. Relief jos de dune. cresterea animalelor.
BIRGAU, M-tii Birgaului, munti josi in Carpatii Orientali, delimitati de riurile Somesu Mare (la N), Bistrita ardeleana si Pasul Tihuta (la S), situati intre M-tii Rodnei si M-tii Calimani. Alcatuiti din depozite sedimentare, strapunse de roci eruptive care au generat aparitia mai multor virfuri vulcanice (Miroslava, 1.625 m, Heniu Mare, 1.611, Ciucureasa, 1.392 m, Birgau, 1.362 m etc.). Pasuni. cresterea animalelor.
BORNO, stat in NE Nigeriei, in platoul Biu; 116,4 km2; 6,17 mil. loc. (1989). Centru ad-tiv: Maiduguri. Ulei de palmier. Arahide, tutun, manioc, sorg. cresterea animalelor.
BOURBONNAIS [burbone], prov. istorica in Franta Centrala. In N Masivului Central Francez, drenata de Allier. Oras pr.: Moulins. Expl. forestiere. cresterea animalelor; cereale; pomicultura.
CAMPECHE [campece] 1. Golf care constituie partea de SV a G. Mexic, la V de Pen. YUcatan. Ad. max.: 2.836 m. Latime max.: 750 km. 2. Oras in SE Mexicului, port la golful C., centru ad-tiv al statului cu acelasi nume; 151,8 mii loc. (1980). Nod de comunicatii. Piata agricola (bumbac, lemn). Ind. tutunului. Universitate (1756). Fundat in 1540. 3. Stat in SE Mexicului; 50,8 mii km2; 613,1 mii loc. (1989). Centru ad-tiv: Campeche. Expl. forestiere. Trestie de zahar, sisal. cresterea animalelor.
CAPE [keip] (KAAP), prov. in SV Rep. Africa de Sud; 641,4 mii km2 (inclusiv terit. Walvis Bay din Namibia); 5,1 mil. loc. (1985). Centrul ad-tiv: Cape Town. Expl. forestiere si de min. de fier, nichel, azbest, mangan, cupru, diamante, min. radioactive, fosforite. Griu, porumb, tutun, citrice; bananieri si ananas; viticultura; pomicultura. cresterea animalelor.
CAROLINA DE NORD (NORTH CAROLINA) [nɔ:θ kærəlainə], stat in E S.U.A.; 136,4 mii km2; 6,6 mil. loc. (1989). Centrul ad-tiv: Raleigh. Ind. aluminiului. Culturi de tutun (primul loc in S.U.A.), cereale si bumbac. cresterea animalelor.
CAROLINA DE SUD (SOUTH CAROLINA) [sauθ kærəlainə], stat in SE S.U.A.; 80,6 mii km2; 3,5 mil. loc. (1989). Centrul ad-tiv: Columbia. Expl. forestiere. Ind. bumbacului; ind. atomica, textila, chimica, a hirtiei. Bumbac, soia, cereale si tutun. cresterea animalelor.
CASTILIA-LA MANCHA (CASTILLA-LA MANCHA), reg. autonoma in Spania Centrala; 79,2 mii km2; 1,69 mil. loc. (1988). Oras pr.: Toledo. Expl. de mercur. Cereale, citrice si maslini. cresterea animalelor.
CATALONIA (CATALUNA, CATALUNYA), reg. autonoma in NE Spaniei; 31,9 mii km2; 6,1 mil. loc. (1988). Oras pr.: Barcelona. Expl. de carbuni si de plumb. Griu, cartofi; viticultura. cresterea animalelor. Stapanita succesiv de cartaginezi, romani, alani, vizigoti, arabi, franci (partea de N). C. s-a unit in 1.137 cu Aragonul.
CEVENI (CEVENNES [seven]), Muntii ~, masiv muntos in SE Masivului Central francez, alcatuit din roci cristaline si calcare; se prezinta ca o serie de platouri inclinate spre S. Lungime: c. 150 km. Alt. max.: 1.702 m (vf. Lozere). Zacaminte de huila. Pomicultura. cresterea animalelor. Parc national.
CHAMPAGNE [sãpan], prov. istorica in NE Frantei. Oras pr.: Troyes. Cereale, culturi furajere; pomicultura; renumita regiune viticola (sec. 17). cresterea animalelor. Turism.
CHEJO-DO [tʃedʒu], ins. in S Rep. Coreea (M. Chinei de Est), de care apartine, despartita de continent prin str. cu acelasi nume: 1,8 mii km2; 505 mii loc. (1989). Relief muntos. Bumbac. cresterea animalelor. Sericultura. Pescuit. Parc national.
CHIHUAHUA [ciuaua] 1. Oras in N Mexicului, centru ad-tiv al statului cu acelasi nume, in Sierra Madre Occidental, la 1.423 m alt.; 520 mii loc. (1981, cu suburbiile). Nod de comunicatii. Centru minier (aur si argint). Prelucr. lemnului. Catedrala baroca (sec. 18). Muzee. Universitate (1954). Intemeiat in 1709. 2. Stat in Mexic; 244,9 mii km2; 2,25 mil. loc. (1989). Expl. forestiere si de min. auroargentifere, plumb si zinc. Porumb, trestie de zahar, batate etc. cresterea animalelor.
CHILOE, mare ins. chiliana, pe coasta sudica a Americii de Sud, separata de continent prin G. Ancud si Corcovado; c. 8 mii km2; c. 150 mii loc. Relief muntos (820 m alt.) cu mici ghetari. Clima oceanica umeda (3.400 mm/an). Culturi de cartofi. cresterea animalelor. Oras pr.: Ancud.
CICLADE (KIKLADES),, arh. grecesc in M. Egee, alcatuit din 211 ins., dintre care unele vulcanice (Thira); 2,57 mii km2; 88,5 mii loc. (1981). Ins. pr.: Andros, Naxos, Paros, Tinos. Relief muntos. Expl. de min. de fier, bauxita, marmura. Citrice, maslini, cereale. Viticultura. cresterea animalelor. Pescuit.
ITACA (ITHACA, ITHAKI), insula greceasca in grupul de ins. Ionice, separata de ins. Cefalonia prin str. cu acelasi nume: 96 km2. Orase pr.: Ithaki, Vathy. Relief muntos vulcanic. Viticultura, maslini. cresterea animalelor. Mare cutremur in 1953. Patria legendara a lui Ulise.
COAHUILA [coauila], stat in NE Mexicului; 150 mii km2; 1,94 mil. loc. (1989). Centrul ad-tiv: Saltillo. Expl. forestiere, de argint, plumb si carbune. Bumbac, trestie de zahar. cresterea animalelor.
KARNATĀKA, stat in S Indiei; 191,8 mii km2; 45 mil. loc. (1991). Centrul ad-tiv: Bangalore. Expl. forestiere si de min. de cupru, crom, aur, carbuni si min. radioactive. Bumbac, trestie de zahar, cafea, ceai, orez, arahide, arbori de cauciuc. cresterea animalelor. Vechea denumire (pana in 1973) Mysore.
COJEDES [cohedes], stat in Venezuela centrala; 14,8 mii km2; 191 mii loc. (1991). Centrul ad-tiv: San Carlos. Expl. forestiere. Bumbac, cereale. cresterea animalelor.
KARAKALPAKSTAN, republica autonoma in Uzbekistan; 164,9 mii km2; 1,3 mil. loc. (1992). Cap.: Nukus. Culturi irigate de bumbac si orez. cresterea animalelor (oi caracul). Din 1936 a intrat in componenta R.S.S. Uzbekistan. Locuitorii, karakalpaci, vorbesc o limba turcica si sunt de religie musulmana sunnita.
CORFU (KERKYRA) 1. Ins. greceasca in M. Ionica; 593 km2; c. 100 mii loc. (1981). Oras pr.: Corfu. Relief muntos (906 m). Climat mediteranean cu vegetatie de maquis. Maslini, migdale, griu, citrice. Viticultura. cresterea animalelor. Pescuit. Turism. – Declaratia de la ~, acord semnat la 20 iul. 1917 intre Comitetul iugoslav, reprezentat de A. Trumbic, si guvernul sirb din exil, reprezentat de N. Pasic, privind constituirea unui stat iugoslav (viitorul „Regat al Sirbilor, Croatilor si Slovenilor”), avind ca forma de guvernamint monarhia constitutionala, in fruntea cu dinastia Karagheorghevic. 2. Str. care separa ins. cu acelasi nume de coasta greco-albaneza. Lungime: 48 km. Latime: 10 km.
KUFRA (Al-Kufrah), grup de cinci oaze in SE Desertului Libiei, inconjurat de pustiuri pietroase; c. 18,2 mii km2. Nod de drumuri caravaniere. Curmali, ulei de palmier. cresterea animalelor.
CORNWALL [co:nuol], pen. in SV Marii Britanii, scaldata de Marea Minecii si Cnalul Bristol. Lungime: c. 150 km; latime max.: 72 km. Relief muntos granitic (621 m alt. – vf. High Willhays) si tarmuri dantelate. Oras pr.: Plymouth. Expl. de cositor, cupru, argint, zinc, plumb, mangan, bismut, arsen, caolin. cresterea animalelor. Pescuit. Turism.
SERGIPE [sərʒipə], stat in E Braziliei, cu iesire la Oc. Atlantic; 21,9 mii km2; 1,8 mil. loc. (2003). Centrul ad-tiv: Aracaju. Zacaminte de petrol. Trestie de zahar, bumvac, cacao, orez, tutun, manioc si agave. cresterea animalelor.
TABASCO, stat in SE Mexicului, cu iesire la G. Campeche; 25,3 mii km2; 1,9 mil. loc. (2005). Centrul ad-tiv: Villahermosa. Zacaminte de petrol si gaze naturale, puse in valoare incepand din deceniul 7 al sec. 20. Expl. forestiere. Porumb, trestie de zahar, plantatii de bananieri, arbori de cafea si de cacao s.a. Pescuit. cresterea animalelor. Explorat in 1518 de Juan de Grijalva. A devenit stat federal in 1824.
TACHIRA [tatʃira], stat in V Venezuelei; 11,1 mii km2; 1,1 mil. loc. (2006). Centrul ad-tiv: San Cristobal. Zacaminte de carbuni, cupru, magneziu si plumb. Cafea, tutun, trestie de zahar. cresterea animalelor.
RHODE ISLAND [roud ailənd], stat in NE S.U.A., cu iesire la Oc. Atlantic; 3,14 mii km2; 1,1 mil. loc. (2003). Centrul ad-tiv: Providence. Cel mai mic stat al S.U.A. Terit. sau include si o serie de insule printre care si Rhode island (101 km2) de la care provine numele statului. Metalurgie; constr. de masini si de instrumente optice; ind. electronica, textila. cresterea animalelor (pentru carne si lapte). Legumicultura. Cereale. Pescuit. Colonizata in 1636 de puritanii disidenti din Massachusetts, este prima colonie care-si proclama independenta in 1776, intrand in Uniune in 1790.
CUMBERLAND [cambəlænd] 1. Pen. in Marea Britanie, pe coasta de NV a Angliei. Relief muntos cristalin, cuartitic si vulcanic (alt. 978 m – vf. Scafell Pikes), cu vai adinci si numeroase lacuri glaciare. Expl. de huila min. de fier si plumb. cresterea animalelor. Parc national. 2. Masiv muntos in SV Apalasilor, cu culmi paralele (500 – 1.200 m alt.), taiat de numeroase defilee. Expl. de carbuni. 3. Pen. in E ins. Tara lui Baffin, la N de golful cu acelasi nume, scaldata de curentul Groelandei. 4. Riu in E S.U.A., afl. stg. al riului Ohio; 1.109 km. Izv. din platoul omonim, formeaza un canion adinc de 100 m si trece prin Nashville. Navigabil pe 728 km.
LA RIOJA [la rioha], regiune istorica si comunitate autonoma in N Spaniei, pe cursul superior al fl. Ebru; 5 mii km2; 264,9 mii loc. (1996). Centrul ad-tiv: Logrono. Cereale. cresterea animalelor. Viticultura.
FIONIA (FYN, FUNEN), ins. daneza in M. Baltica, separata de Pen. Iutlanda prin Str. Beltul Mic si de Ins. Seeland prin Str. Beltul Mare, constituind o reg. geografica a Danemarcii; 3,5 mii km2; 465,3 mii loc. (1993). Oras pr.: Odense. Relief morenaic calcaros (alt. max.: 131 m). Ovaz, sfecla de zahar, in, canepa. cresterea animalelor. Pescuit.
RIO GRANDE DO NORTE [riu grədi du nortə], stat in NE Braziliei; 52,7 mii km2; 2,8 mil. loc. (2003). Centrul ad-tiv: Natal. Expl. forestiere. Bumbac, trestie de zahar, porumb, orez; cauciuc natural. cresterea animalelor.
SAXONIA INFERIOARA (NIEDERSACHSEN [ni:dərzaxsən]), land in NNV Germaniei, pe fl. Waser; 47,6 mii km2; 7,9 mil. loc. (2003). Centrul ad-tiv: Hanovra (Hannover). Zacaminte de petrol, min. de fier si gaze naturale. Culturi de cereale, sfecla de zahar, in, canepa s.a. cresterea animalelor.
SANTA CATARINA, stat in SE Braziliei; 95,4 mii km2; 5,6 mil. loc. (2003). Centrul ad-tiv: Florianopolis. Expl. de lemn, carbuni si mica. Trestie de zahar, cafea, banane, cereale, maslini. Pomicultura. cresterea animalelor.
ACVACULTURA s. f. 1. crestere a animalelor si a plantelor acvatice: acvicultura, maricultura. 2. cultura, fara pamant, intr-o solutie de saruri minerale. (< fr. aquaculture)
ALOMETRIE s. f. crestere la animale in care unele organe se maresc mai repede (sau mai incet) decat corpul in ansamblu. (< fr. allometrie)
CLAUSTRATIE s. f. claustrare. ◊ mod de crestere a animalelor intr-un spatiu limitat, in conditii de tip industrial. (< fr. claustration)
CRESA s. f. 1. institutie pentru ingrijirea copiilor pana la 3 ani pe timpul cat parintii sunt la serviciu. 2. adapost special amenajat pentru cresterea tineretului animal. (< fr. creche)
CULTURA ~i f. 1) Totalitate a valorilor materiale si spirituale create de omenire pe parcursul istoriei. 2) fig. Cunostinte vaste in diferite domenii, pe care le poseda cineva. 3) arheol. Totalitate a vestigiilor materiale si spirituale, descoperite in urma sapaturilor arheologice, caracteristice pentru un anumit areal, intr-o anumita epoca. 4) agr. Ansamblu de lucrari agrotehnice necesare plantelor agricole. 5) Teren cultivat cu un anumit fel de plante. 6) crestere a unor animale. ~a viermilor de matase. 7): ~ de bacterii crestere in laborator a bacteriilor; colonie de bacterii obtinuta in laborator pentru scopuri stiintifice. 8): ~ fizica ansamblu de metode si sisteme de educatie fizica care contribuie la dezvoltarea armonioasa a corpului omenesc. [G.-D. culturii] /<fr. culture, lat. cultura
PALUDARIU s.n. Bazin pentru cresterea sau dresarea animalelor amfibii. [Pron. -riu. / < fr. paludarium].
APURE Rio 1. ~, riu in Venezuela, afl. stg. al fl. Orinoco; 1.580 km, dintre care 700 km navigabili. Izv. din C********a de Merida (Anzii Nordici) prin riurile Sarare si Uribante. 2. Stat in S Venezuelei; 76,5 mii km2; 247,9 mii loc. (1985). Centrul ad-tiv: San Fernanado de Apure. cresterea extensiva a animalelor.
ASTURII (ASTURIAS), reg. autonoma in N Spaniei la G. Biscaya; 10,6 mii km2; 1,13 mil. loc. (1988). Centru ad-tiv: Oviedo. Insemnata zona miniera a tarii (carbune, fier). Ind. metalurgica si chimica dezvoltata. Cereale: cresterea intensiva a animalelor.
BOLIVAR, stat in SE Venezuelei; 238 mii km2; 970 mii loc. (1989). Centrul ad-tiv: Ciudad Bolivar. Expl. de min. de fier, aur, diamante; expl. forestiere. crestere extensiva a animalelor.
CECENO-INGUSETIA (CECENO-INGUSA), rep. autonoma in Federatia Rusa (C.S.I.), in N M-tilor Caucaz, creata la 15 ian. 1934; 19,3 mii km2; 1,2 mil. loc. (1989). Cap.: Groznii. Expl. de petrol si gaze naturale. Prelucr. petrolului, intreprinderi chimice si forestiere. Cereale, pomicultura, viticultura. cresterea intensiva a animalelor.
IOWA [aiəuə], stat in partea central-nordica a S.U.A.; 145,8 mii km2; 2,9 mil. loc. (1996). Centrul ad-tiv: Des Moines. Expl. de huila. Masini agricole, echipament electronic, ciment, produse chimice. Mare reg. agricola: porumb, ovaz, soia, plante de nutret, cartofi. cresterea intensiva a animalelor (pentru carne). Pomicultura.
NIVERNAIS [niverne], provincie istorica in centrul Frantei. Oras pr.: Nevers. Expl. forestiere. cresterea intensiva a animalelor.
LARA, stat in NV Venezuelei; 19,8 mii km2; 1,4 mil. loc. (1995). Centrul ad-tiv: Barquisimeto. Zacaminte de carbuni si de min. de mercur, argint, antimoniu. Trestie de zahar, cafea, cereale, sisal. cresterea extensiva a animalelor.
ROUSSILLON [rusio], provincie istorica in S Frantei. Oras pr.: Perpignac. Expl. forestiere si de min. de fier. Legumicultura; horticultura; viticultura. crestere intensiva a animalelor pentru carne si lapte. Pescuit. Zona turistica. Locuita de iberici, a fost cucerita de romani (sec. 2 i. Hr.), vizigoti (414), arabi (719); a intrat sub stapanirea francilor, Carol cel Mare incluzand-o in marca Spaniei. Posesiune a contilor de Barcelona (din sec. 9), a cunoscut, incepand din sec. 10, o infloritoare viata monahala atestata de numeroase vestigii ale arhitecturii romanice. Din 1172 a devenit parte din Regatul de Aragon. Ludovic XI inglobeaza R. Coroanei (1463), dar spaniolii ridica pretentii asupra provinciei pana in 1659, cand, in urma Tratatului Pirineilor, revine definitiv Frantei.
OBWALDEN, semicanton in Elvetia centrala; 490,7 km2; 32,4 mii loc. (2000). Centrul ad-tiv: Sarnen. Expl. forestiere. cresterea intensiva a animalelor. Turism. Impreuna cu semicantonul Nidwalden formeaza cantonul Unterwalden.
ACVACULTURA f. crestere a plantelor si animalelor acvatice in scopul comercializarii lor. /<fr. aquaculture
CRESCATORIE ~i f. Gospodarie, ferma specializata in cresterea anumitor specii de animale. ~ avicola. [Art. crescatoria; G.-D. crescatoriei; Sil. -ri-e] /crescator + suf. ~ie
TERARIU s. n. 1. spatiu amenajat pentru cresterea si observarea diferitelor animale mici terestre (serpi, soparle, broaste testoase etc.). 2. teren stancos amenajat special pentru cultivarea unor anumite plante. (< fr., lat. terrarium, germ. Terrarium)
ZOOTEHNIE s. f. Stiinta care are drept obiect cunoasterea, reproducerea, cresterea, alimentatia, ameliorarea si exploatarea animalelor domestice. – Din fr. zootechnie.
BIOSTIMULATOR, -OARE adj., s.m. (Substanta) care accelereaza procesul de crestere a plantelor si a animalelor. [Cf. fr. biostimulateur].
ZOOTEHNIE s.f. Stiinta care studiaza cresterea, imbunatatirea speciilor si exploatarea animalelor domestice. [Gen. -iei. / < fr. zootechnie, cf. gr. zoon – animal, techne – arta].
ZOOTEHNIE s. f. stiinta care studiaza cresterea, imbunatatirea speciilor si exploatarea animalelor domestice. (< fr. zootechnie)
SAN FERNANDO DE APURE, oras in V Venezuelei, centrul ad-tiv al statului Apure, situat pe raul Apure, la 289 km S de Caracas; 99 mii loc. (2001). Port fluvial. Nod de comunicatii. Piata pentru animale si piel. Ind. carnii. cresterea bovinelor.
NANISM s. n. anomalie caracterizata prin cresterea insuficienta in inaltime (la om, animale si plante); microsomie, nanosomie. (< fr. nanisme)
VIVARIU, vivarii, s. n. Loc amenajat pentru cresterea in mediul lor natural a unor animale mici. – Din fr., lat. vivarium.
VIVARIU s.n. Loc amenajat special pentru cresterea in mediul lor natural a unor animale mici. [< fr., lat. vivarium].
VIVARIU s. n. loc special amenajat pentru cresterea in mediul lor natural a unor animale mici. (< fr., lat. vivarium)
POLIPLOIDIE s. f. crestere a numarului de cromozomi in celulele organismelor animale sau vegetale fata de numarul de cromozomi caracteristic unei anumite specii, avand ca rezultat marirea taliei sau a unor organe ale individului respectiv. [Pr.: -plo-i-] – Din fr. polyploidie, germ. Polyploidie.
INCREMENT s.n. (Liv.) 1. crestere, adaos, spor. 2. Orice material introdus in corpul animal si utilizat in organism. 3. (Fiz.) Contributia particularitatilor structurale, interatomice la valoarea unei marimi fizice care caracterizeaza o anumita structura moleculara. [Pl. -turi, -te. / < fr. increment, lat. incrementum].
POLIPLOIDIE s.f. (Biol.) crestere a numarului de cromozomi in nucleul celulelor animale sau vegetale. [Pron. -plo-i-, gen. -iei. / < fr. polyploidie].
PIPERNICI, pipernicesc, vb. IV. Refl. (Despre animale, plante sau parti ale lor) A se opri din crestere, din dezvoltare sau a degenera din punct de vedere biologic (din cauza unor conditii neprielnice). – Et. nec.
ANTIBIOTIC, -A, antibiotici, -ce, adj. Care are proprietatea de a opri cresterea si inmultirea unor bacterii sau microbi, fara a vatama organismul animal unde traiesc acesti microbi. ♦ (Substantivat, n.) Substanta, medicament avand aceste proprietati. [Pr.: -bi-o-] – Fr. antibiotique.
PIPERNICIT, -A, piperniciti, -te, adj. (Despre animale, plante sau parti ale lor; adesea substantivat) Care s-a oprit din crestere, din dezvoltare sau a degenerat din punct de vedere biologic (din cauza unor conditii neprielnice); chircit, sfrijit. – V. pipernici.
STABULATIE s. f. Procedeu de intretinere si hranire a animalelor prin mentinerea lor in grajd pe perioada de iarna sau pe intreaga perioada de crestere, de ingrasare, de mulgere etc. – Din fr. stabulation.
INMULTIRE s. 1. (MAT.) multiplicare, (inv.) multi-plicatie. (Operatia de ~.) 2. marire. (~ unei sume de zece ori.) 3. crestere, marire, sporire. (~ numarului de participanti la ...) 4. (BIOL.) prasire, prasit, procreare, reproducere, repro-ductie, (inv. si reg.) plodire. (~ animalelor domestice.)
TABUN ~uri n. 1) Sistem de crestere a cailor in conditii de libertate (pe pasuni, in stepa). 2) Herghelie de cai aproape salbatici (din stepa). 3) rar Multime de animale. 4) rar Loc necultivat pe care pasc vitele; toloaca; suhat; izlaz; pasune; imas. /<lat. tabun
HETEROZIS s. n. crestere a vitalitatii, a puterii de adaptare, a productivitatii etc. in urma incrucisarii dintre doua soiuri de plante sau dintre doua rase de animale cu ereditate diferita. – Cf. germ. heterozisch.
RAPAN n. 1) Boala contagioasa a pielii, asemanatoare cu raia, frecventa la animale (mai rar la oameni), cauzata de o ciuperca parazita. 2) Strat de murdarie pe piele. 3) Boala a plantelor agricole care se manifesta prin aparitia unor cruste pe tesuturi, incetinind sau oprind cresterea. /Orig. nec.
INCREMENT s. n. 1. (mat.) crestere, adaos arbitrar. ◊ (inform.) cantitate elementara la care este adaugata o marime intr-un proces de calcul. ◊ (in gram. transformationala) element care adauga ceva unui lucru la structura caruia se aplica. 2. orice material introdus in corpul animal si utilizat in organism. 3. (fiz.) contributia particularitatilor structurale, interatomice la valoarea unei marimi fizice care caracterizeaza o anumita structura moleculara. (< fr. increment, lat. incrementum)
GUSA ~i f. 1) (la pasari) Portiune dilatata (in forma de punga) a esofagului, in care sta hrana inainte de a trece in stomac. ◊ ~a-porumbelului (sau porumbului) a) planta erbacee cu tulpina ramificata, cu flori albe-verzui si cu frunze negre, stralucitoare; b) planta erbacee cu tulpina inalta, cu flori albe, dispuse in panicul, si cu fructe capsule. 2) (la animale amfibii) Portiune de pe pielea maxilarului inferior, care ajuta la respiratie. 3) (la reptile) Barbie, de obicei de alta culoare decat cea a corpului. 4) (la oameni) Umflatura (in partea de dinainte a gatului) formata ca urmare a cresterii excesive si patologice a glandei tiroide. 5) (la unii oameni) Cuta de grasime sub barbie. 6) fam. Parte inferioara a gatului; gatlej. /<lat. geusial