Rezultate din textul definițiilor
cronic adj. – Care are evolutie lenta, cu caracter de durata. – Var. hronic (si der., inv.). Lat. chronicus (sec. XVIII). – Der. cronica, s. f., din lat. chronica, sec. XVII; cronicar, s. m.; cronicaresc, adj.; cronograf, s. f. (cronica, anale), din gr. χρονόγραφος (sec. XVII); cronologic, adj., din fr.; cronologie, s. f., din fr.; cronometru, s. n., din fr. Pentru der. inv., cf. Galdi 196.
PERMANENTA, permanente, s. f. 1. Stare, insusire a unui lucru, a unei actiuni, a unui fenomen care dureaza fara intrerupere; (calitate a) ceea ce este durabil, permanent; caracter permanent; durata lunga a anumitor lucruri, fenomene etc. ◊ Loc. adv. In permanenta = fara intrerupere, in mod permanent; mereu. 2. (Concr.) Organ sau serviciu insarcinat la anumite institutii sau intreprinderi cu asigurarea functionarii permanente a unor sectii (de obicei a celor care lucreaza cu publicul). – Din fr. permanence.
SENSITOMETRIE s. f. Ansamblu de metode folosite pentru determinarea sensibilitatii materialelor fotografice in raport cu intensitatea si compozitia spectrala a radiatiei luminoase, cu durata si caracterul expunerii, precum si in raport cu modul de prelucrare a materialului. – Din fr. sensitometrie.
CRONIC, -A, cronici, -ce, adj. (Despre boli) Care are o evolutie lenta, care are un caracter de durata. ♦ Fig. Care se prelungeste multa vreme si nu mai poate fi usor inlaturat. – Din fr. chronique, lat. chronicus.
SENSITOMETRIE s.f. Ansamblu de metode folosite pentru determinarea sensibilitatii materialelor fotografice in raport cu intensitatea si compozitia spectrala a radiatiei luminoase, cu durata si caracterul expunerii, precum si cu modul de prelucrare a materialului. [Gen. -iei. / < fr. sensitometrie, cf. lat. sensitivus – sensibil, gr. metron – masura].
PEREN, -A adj. 1. (despre plante) cu radacini care persista in sol mai multi ani; vivace. 2. cu caracter stabil, de lunga durata. (< fr. perenne, lat. perennis)
INTERMITENTA ~e f. 1) caracter intermitent. 2) Oprire de scurta durata in desfasurarea unei actiuni, a unui proces; lipsa de continuitate; intrerupere; pauza; discontinuitate. /<fr. intermittence, it. intermittenza
PERPETUITATE s. f. (Rar) caracterul a ceea ce este perpetuu; durata vesnica sau indelungata. [Pr.: -tu-i-] – Din fr. perpetuite.
PERPETUITATE s. f. caracterul a ceea ce este perpetuu; durata vesnica sau indelungata. (< fr. perpetuite, lat. perpetuitas)
DIVERTISMENT, divertismente, s. n. 1. Petrecere usoara, agreabila si de scurta durata; distractie, amuzament. 2. Compozitie muzicala instrumentala cu caracter distractiv. ♦ Suita pentru un instrument sau pentru orchestra, alcatuita dintr-o serie de piese cu caracter diferit. ♦ Interludiu de dans, de muzica, de cantece vocale. – Din fr. divertissement.
VESNICIE ~i f. 1) Fiintare fara sfarsit; vecie; eternitate. 2) caracter vesnic. 3) Peri-oada de timp foarte lunga. 4) durata care are un inceput, dar nu are sfarsit. [G.-D. vesniciei] /vesnic + suf. ~ie
ANABIOZA s.f. Revenire la viata a unor organisme dupa o intrerupere a functiilor lor vitale de mai lunga durata, avand mai mult sau mai putin caracterul mortii. [< fr. anabiose, cf. gr. anabiosis – inviere].
DIVERTISMENT ~e n. 1) Petrecere placuta a timpului (de scurta durata); distractie; amuzament; agrement. 2) Compozitie muzicala instrumentala cu caracter distractiv. 3) Suita muzicala, alcatuita dintr-o serie de bucati muzicale cu caracter distractiv si variat. /<fr. divertissement
ETERNITATE f. 1) caracter etern; vesnicie; vecie. 2) Perioada de timp, de foarte lunga durata. [G.-D. eternitatii] /<fr. eternite, lat. aeternitas, ~atis
SALARIAT, -A (‹ fr.) adj., s. m. si f. Persoana fizica care incheie un contract de munca individual, cu o persoana fizica sau juridica, ce poate, potrivit legii, sa angajeze forta de munca pe baza de contract individual de munca, si se obliga astfel sa presteze munca pentru si sub autoritatea acestuia, in schimbul unei remuneratii numite salariu. ◊ S. temporar = persoana incadrata la un agent de munca temporara si pus de acesta la dispozitia unui utilizator, pe durata necesara, in vederea indeplinirii anumitor sarcini precise si cu caracter temporar.
MELODIE ~i f. 1) Succesiune de sunete cu inaltime si durata diferita, ordonate dupa regulile ritmului, pentru a constitui o forma, perceptibila si agreabila; melos. 2) Compozitie muzicala formata dintr-o serie de fraze cu acest caracter. Motivul ~ei. 3) Piesa vocala compusa pe baza unui text scris; cantec. 4) Ansamblu de caractere (sunete, accente, ritm) combinate agreabil; sonoritate placuta. ~a versului. /<ngr. melodia, it. melodia, fr. melodie
RETUR, retururi, s. n. 1. Intoarcere, revenire (in punctul de plecare). ♦ Indicatie pentru serviciul postal pe un plic sau pe un colet, aratand ca obiectul trebuie inapoiat trimitatorului. 2. (Sport) Denumire data duratei unei competitii la care participa mai multe echipe care, dupa ce s-au intrecut o data fiecare, se intalnesc inca o data, in revansa. ♦ Intalnire sportiva revansa intre doua echipe, cu caracter eliminatoriu sau cu punctaj aditional. 3. (Tehn.) Conducta de intoarcere a agentului calorifer sau frigorifer dintr-o instalatie de incalzire, respectiv de racire, dupa ce acesta a trecut prin instalatie si a cedat sau a preluat caldura. – Din fr. retour.
JURASIC (‹ n. pr. Jura), a doua perioada a Mezozoicului, care se considera ca a durat 33 mil. de ani. Petrografic, se caracterizeaza prin toate tipurile de facies, de la cele continentale la batiale si abisale. Flora este reprezentata prin gimnosperme si prin aparitia angiospermelor. In cadrul faunei exista toate clasele si ordinele de vertebrate si de nevertebrate; la sfarsitul J. apar pasarile cu caracter primitiv (Archaeopteryx) iar mamiferele sunt reprezentate numai prin cateva tipuri inferioare de marsupiale sau de multituberculate. Miscarile orogenice au fost slabe, intensificandu-se in J. superior, fiind insotite de activitate vulcanica. Se diferentiaza pentru prima data trei zone climatice: boreala, ecuatoriala si australa. In depozitele din J. se gasesc zacaminte de fosfat de calciu, oolite, feruginoase, limonit, hematit etc. J. se imparte in: J. inferior (Liasic), J. mediu (Dogger) si J. superior (Malm).
CALENDAR ~e n. 1) Sistem de impartire a timpului in ani, luni si zile, avand la baza diferite fenomene periodice legate de miscarea corpurilor ceresti. ~ iulian. ~ gregorian. ◊ ~ solar calendar bazat pe durata anului tropic. 2) Indicator (carte, agenda etc.) al succesiunii lunilor, saptamanilor si zilelor unui an. ~ de birou. ~ de perete. ◊ A se uita ca mata (sau ca pisica)-n ~ a se uita la ceva fara sa priceapa nimic. A face cuiva capul ~ a supraincarca pe cineva cu informatii inutile. 3) Publicatie anuala cuprinzand cronologia zilelor anului si informatii cu caracter enciclopedic. /<lat. calendarium