Rezultate din textul definițiilor
BATUT2, -A, batuti, -te, adj., s. f. I: Adj. 1. (Despre fiinte) Care este sau a fost lovit, care a suferit lovituri. 2. (In sintagma) Bani batuti = bani in numerar, disponibili, bani gheata, bani pesin. 3. (Despre flori) Involt2 (1). 4. (Despre o cale, un drum etc.) Pe care se umbla mult; batatorit. 5. (In sintagma) Lapte batut = lapte fermentat, cu gust acrisor. II. S. f. Numele mai multor dansuri populare; melodia dupa care se executa aceste dansuri. III. Adj. (Despre tesaturi, tricotaje) Care este tesut sau tricotat foarte strans; des2 (I 1). – V. bate.

BRAULET, braulete, s. n. 1. Diminutiv al lui brau; brausor, branisor. 2. Numele mai multor dansuri populare; melodie dupa care se executa aceste dansuri; brau. [Pr.: bra-u-] – Brau + suf. -ulet.

GHIMPE, ghimpi, s. m. I. 1. Fiecare dintre prelungirile tari si ascutite care cresc pe tulpina, pe ramurile sau pe alte parti ale unor plante; spin1. ◊ Expr. A avea (sau a simti) un ghimpe la (sau in) inima (sau in cuget) = a avea un necaz, o suparare sau o nemultumire (nedestainuitaVezi nota 1 nimanui). A sta (sau a sedea ca) pe ghimpi = a nu mai avea rabdare, a fi extrem de nerabdator. 2. Fiecare dintre tepiiVezi nota 2 care acopera corpul unor animale (in special corpul ariciului). II. 1. (Bot.; pop.) Scaiete. 2. Compus: ghimpe-paduret = arbust totdeauna verde, cu ramurile latite si terminate printr-un spin, cu flori mici, verzi si cu fructe in forma de boabe rosii (Ruscus aculeatus). III. (Art.) Numele a doua dansuri populare romanesti; melodie dupa care se executa fiecare dintre aceste dansuri. – Cf. alb. gjemp.

HAIDAU, haidai, s. m. (Reg.) 1. Pazitor de vite (mari). 2. Haidamac (1). 3. (Art.) Dans fecioresc dint-un ciclu de dansuri populare romanesti raspandite in jurul Aiudului, cu miscare moderata; melodie dupa care se executa acest dans. – Din magh. hajto „manator, gonaci”.

PESTISOR, pestisori, s. m. 1. Diminutiv al lui peste (1); pescut. 2. P. a**l. (La pl.) Felii lungi si subtiri de ceapa, de varza sau bureti subtiri, lunguiete de carne etc., taiate pentru gatit. 3. (Art.) Numele mai multor dansuri populare; melodiile dupa care se executa aceste dansuri. – Peste + suf. -isor.

ROPOT, ropote, s. n. 1. Zgomotul produs de loviturile dese ale copitelor unui cal care alearga. ♦ Mersul unui cal in trap sau in galop; goana. 2. Zgomot produs de caderea precipitata a ploii sau a grindinei; ploaie torentiala de scurta durata sau grindina abundenta venita pe neasteptate. ♦ Curgere repede (si zgomotoasa) a unui torent sau a valurilor in miscare. 3. Izbucnire (repetata) de aplauze; zgomotul produs de aceste aplauze. 4. Miscare saltareata (si zgomotoasa) de invartire la unele dansuri populare. – Din bg. ropot.

PRAHOVEANCA, prahovence, s. f. 1. Femeie nascuta si crescuta in judetul Prahova. ♦ Locuitoare din judetul Prahova. 2. (Art.) Numele mai multor dansuri populare romanesti. – Prahovean + suf. -ca.

FECIORESC2, -EASCA, fecioresti, adj. Care apartine feciorilor (2), privitor la feciori, specific feciorilor. Dans fecioresc. ♦ (Substantivat, f.) Nume dat mai multor dansuri populare in care baietii executa unele figuri de virtuozitate; melodie dupa care se executa aceste dansuri. – Fecior + suf. -esc.

SOMESANA s. f. art. Numele unui dans popular (sau al unui ciclu de dansuri populare) din Ardeal, din zona Nasaudului; melodie dupa care se executa acest dans. – Somes (n. pr.) + suf. -ana.

posovaica, s.f. (reg.) 1. gluma; minciuna, inselatorie. 2. piedica (pusa cuiva sa cada). 3. (art.) numele mai multor dansuri populare si melodia dupa care acesta se canta (asemanatoare cu brauletul, hategana sau calusarii).

VALS s. n. dans de perechi in masura ternara in miscare vioaie, avand la baza dansuri populare austriece si germane; melodia corespunzatoare. (< fr. valse)

CAIONI (CAIANU), Ioan (1629-1687, n. Leghia, jud. Cluj), umanist roman din Transilvania. Autor al unei antologii muzicale („Codex Caioni”) in care figureaza si dansuri populare romanesti. I se atribuie cronica in versuri despre sfirsitul domniei lui Vasile Lupu. A intemeiat o tipografie la manastirea Sumuleu-Ciuc, unde a fost staret si custode. Autorul istoriei Ordinului franciscan de la Sumuleu. Primul roman cu preocupari de botanica („Herbariu”).

ABRUDEANCA s. f. art. Numele unui dans popular ardelenesc cu miscare moderata; melodia dupa care se executa acest dans. – Abrud (n. pr.) + suf. -eanca.

ALUNEA, alunele, s. f. 1. Alunita (1). 2. Numele unui dans popular; melodia dupa care se executa acest dans. – Aluna + suf. -ea.

ALUNEASCA s. f. art. Numele unui dans popular; melodia dupa care se executa acest dans. – Aluna + suf. -easca.

ALUNEL, alunei, s. m. 1. Diminutiv al lui alun. 2. (Art.) Numele unui dans popular; melodia dupa care se executa acest dans. 3. Alunita (2). – Alun + suf. -el.

BANEASCA s. f. art. Numele unui dans popular; melodie dupa care se executa acest dans. – Cf. ban2.

BERACEA s. f. art. Numele dat unui dans popular si melodia dupa care se executa.

BOLOVANEL, bolovanei, s. m. 1. (Rar) Diminutiv al lui bolovan. 2. (Art.) Numele unui dans popular; melodie dupa care se executa acest dans. – Bolovan + suf. -el.

BOURREE s. n. 1. Vechi dans popular francez, cu ritm vioi; melodie dupa care se danseaza. 2. Un fel de f***t. [Pr.: bure] – Cuv. fr.

BRAILEANCA, brailence, s. f. 1. Femeie nascuta si crescuta in municipiul sau judetul Braila. ♦ Locuitoare din municipiul sau judetul Braila. 2. (Art.) dans popular romanesc asemanator cu hora, raspandit in jurul Brailei; melodie dupa care se executa acest dans. [Pr.: bra-i-] – Brailean + suf. -ca.

BREAZA s. f. art. (In sintagma) Ca la breaza = dans popular romanesc raspandit in zona subcarpatica munteana, si in sudul Ardealului, cu ritm sincopat; melodie dupa care se executa acest dans. – Din n. pr. Breaza.

CARACTER, caractere, s. n. 1. Ansamblul insusirilor fundamentale psihice-morale ale unei persoane, care se manifesta in modul de comportare, in ideile si in actiunile sale. ♦ Personalitate morala ferma. ♦ Insusire morala care se manifesta prin perseverenta, vointa ferma si corectitudine. Om de caracter. 2. Individualitate care prezinta trasaturi psihice complexe, zugravita intr-o opera literara. ♦ Comedie de caracter = comedie in care intriga ia nastere din conflictul dintre caracterele contradictorii ale personajelor. Dans de caracter = forma prelucrata pentru scena a dansurilor populare. 3. Trasatura distinctiva care constituie specificul unui lucru, al unui fenomen etc. Insusire, particularitate a unui organism. Caractere mostenite (sau ereditare) si caractere dobandite (sau neereditare). 4. Caracteristica a unui ansamblu de litere, cifre, accente si semne de tipar din aceeasi familie si din acelasi corp. – Din fr. caractere, lat. character.

CARIOCA1 s. f. 1. dans popular din America Latina (Brazilia), cu ritm moderat; melodie dupa care se executa acest dans. 2. Instrument popular de percutie folosit la acompanierea ritmica a dansului carioca (1). [Pr.: -ri-o-] – Din sp., port. carioca.

CALUS, calusuri, s. n. 1. Bucata de lemn sau de metal care se pune intre dintii dinainte ai unui animal, spre a-l forta sa tina gura deschisa; mototol de carpe care se introduce in gura unei persoane, pentru a o impiedica sa strige. ◊ Expr. A pune (cuiva) calusul in gura = a impiedica (pe cineva) sa vorbeasca. 2. Betisor care face parte din mecanismul de declansare al capcanelor de lemn. 3. Mica piesa de lemn cu o forma speciala, pe care se sprijina coardele intinse ale unui instrument muzical; scaun. 4. Suport de lemn pe care pictorul isi asaza tabloul cand lucreaza; sevalet. 5. Utilaj de foraj, pentru rotirea prajinilor, folosit in forajul prin percutie sau in cel manual. 6. (De obicei art.) Numele unui dans popular cu figuri variate, jucat (in preajma Rusaliilor) de un grup de flacai; melodie dupa care se executa acest dans; calusar (1), calusel (4). – Cal + suf. -us.

CARASEL, (1) carasei, s. m., (2) carasele, s. n. 1. S. m. Diminutiv al lui caras. 2. S. n. Numele unui dans popular cu miscari vioaie; melodie dupa care se executa acest dans. – Caras + suf. -el.

CHINDIE, chindii, s. f. 1. (Pop.) Timp al zilei catre apusul soarelui. ♦ Loc de pe bolta cereasca unde se afla soarele pe inserat. 2. Numele unui dans popular asemanator cu sarba; melodie dupa care se executa acest dans. – Din tc. ikindi.

CHIUITURA, chiuituri, s. f. 1. Faptul de a chiui; chiot, chiuit (1). 2. Versuri cu aluzii satirice sau glumete, strigate in timpul executarii dansurilor populare; strigatura, chiuit (2). [Pr.: chi-u-] – Chiui + suf. -tura.

CIULEANDRA, s. f. art. Numele unui dans popular din Muntenia, cu ritm progresiv accelerat; melodie dupa care se executa acest dans. – Et. nec.

DANS, dansuri, s. n. 1. Ansamblu de miscari ritmice, variate ale corpului omenesc, executate in ritmul unei melodii si avand caracter religios, de arta sau de divertisment. Dans ritual. Dans popular. Dans de caracter. Dans de salon. Dans modern. Dans clasic (sau academic) = ansamblu de miscari artistice conventionale care constituie baza tenhica a coregrafiei, a spectacolelor de balet etc. 2. Actiunea de a dansa. Ii place muzica si dansul. 3. (In sintagma) Dans macabru = tema alegorica simbolizand egalitatea in fata mortii prin reprezentarea unui schelet cu coasa in mana care atrage in hora oameni de diferite varste si conditii sociale si-i omoara. 4. (In sintagma) Dansul albinelor = mijloc de semnalizare prin care albinele, facand anumite miscari, isi comunica gasirea unei surse de hrana, directia si distanta acestei surse. [Var.: (pop.) dant s. n.] – Din fr. danse. Cf. it. danza, germ. Tanz.

DRAGAICA, dragaice, s. f. I. 1. Sarbatoare populara inchinata coacerii holdelor (la 24 iunie); Sanziene. 2. dans popular, jucat mai ales la Dragaica (I 1); melodie dupa care se executa acest dans. ◊ Expr. A sari (sau a juca) dragaica = a sari ca un nebun, a fi neastamparat. ♦ Fiecare din fetele care (imbracate barbateste) executa acest dans. 3. Targ care se tine la 24 iunie; p. gener. targ. 4. (La pl.) Zane rele despre care se crede ca ar sluti pe oameni; iele. II. Planta erbacee cu fructe lungi si inguste si cu flori galbene-aurii, placut mirositoare; sanziana (Galium verum) – Din bg. dragaika.

ECOSEZA, ecoseze, s. f. Vechi dans popular scotian cu miscare vie; melodie dupa care se executa acest dans. – Din fr. ecossaise.

FLAMENCO s. n. dans popular andaluz. – Din sp. flamenco.

GAIDA, gaide, s. f. 1. (Reg.) Cimpoi. 2. Numele unui dans popular cu acompaniament de cimpoi. 3. Fig. (La pl.) Picioare (prea lungi); gaibarace, gaibe. – Din bg., scr. gajda.

GALAONUL s. n. art. dans popular cu miscare rapida, executat numai de barbati; melodie corespunzatoare acestui dans. – Et. nec.

GEAMPARALE s. f. pl. 1. Numele unui dans popular romanesc cu miscare vioaie; melodie dupa care se executa acest dans. ♦ Fig. (Rar) Tril, cantec (melodios) al unei pasari. 2. (inv.) Castaniete. [Var.: geambarale s. f. pl.] – Din tc. calpara.

GOPAC, gopacuri, s. n. Numele unui dans popular ucrainean cu miscari energice, sarituri si fandari; melodie dupa care se executa acest dans. – Din ucr. hopak.

HABANERA, habanere, s. f. Numele unui dans popular de origine cubaneza, cu miscare moderata si figuri ritmice caracteristice; melodie dupa care se executa acest dans. – Din sp., fr. habanera.

HATEGAN, -A, hategani, -e, s. m. si f., adj. 1. S. m. si f. Persoana (originara) din Hateg. 2. Adj. Care apartine Hategului sau populatiei lui, privitor la Hateg sau la populatia lui. 3. S. f. art. Numele unui dans popular romanesc raspandit in sudul Transilvaniei, cu miscare foarte vioaie, care se joaca in perechi; melodie dupa care se executa acest dans. – Hateg (n. pr.) + suf. -an.

HODOROG2, -OAGA, hodorogi, -oage, s. m., f. si n., HODOROAGA s. f. art. 1. S. n. Lucru (de obicei vehicul) invechit, stricat, hodorogit, care face zgomot la orice miscare. 2. S. m. si f. Persoana batrana, neputincioasa, ramolita. 3. S. f. art. dans popular romanesc din sudul Transilvaniei cu ritm vioi; melodie dupa care se executa acest dans. – Din hodorogi (derivat regresiv).

HORA, hore (hori), s. f. 1. dans popular romanesc cu ritm domol, in care jucatorii se prind de mana, formand un cerc inchis; cerc format de aceia care executa acest dans; melodie dupa care se executa acest dans. 2. (Pop.) Petrecere taraneasca unde se danseaza jocuri populare. ◊ Expr. A iesi la hora = a intra (la varsta cuvenita) in randul fetelor si al flacailor care joaca la hora. A se gati ca de hora = a se imbraca foarte frumos, cu hainele de sarbatoare. 3. (Astron.; reg.; art.) Coroana boreala. – Din bg. horo.

HORA1, hore, s. f. 1. dans popular romanesc cu ritm domol in care jucatorii se prind de mana formand un cerc inchis; cerc format de aceia care executa acest dans; melodia dupa care se executa acest dans. Daca ai intrat in hora, trebuie sa joci (= daca te-ai apucat de un lucru, trebuie sa te tii de el). ♦ (Pop.) Petrecere taraneasca unde se danseaza jocuri populare. ◊ Expr. A iesi la hora = a intra (ajungand la varsta cuvenita) in randul fetelor si al flacailor care joaca la hora. A se gati ca la hora = a se imbraca cu hainele de sarbatoare. 2. Fig. Scandal, taraboi. 3. (Astron.) Coroana boreala. [Pl. si: hori] – Bg. horo (ngr. horos).

HORNPIPE s. n. 1. (Muz.) Caraba. 2. dans popular scotian dansat dupa o melodie cantata la cimpoi [Pr.: hornpaip] – Cuv. engl.

HUTULCA s. f. art. Numele unui dans popular romanesc; melodie dupa care se executa acest dans. – Hutul + suf. -ca.

INVARTIT2, -A invartiti, -te, adj., subst. 1. Adj. Infasurat, rasucit. 2. S. m. Fig. (Fam.) Persoana care s-a eschivat (prin favoritism, dare de mita etc.) de la obligatiile militare (in timp de razboi); persoana care a ajuns la o situatie materiala sau sociala buna, prin mijloace dubioase. 3. S. f. Numele unui dans popular cu invartituri; melodie dupa care se executa acest dans. 4. S. f. Prajitura facuta dintr-o foaie subtire de aluat, umpluta cu nuci, mere sau branza. – V. invarti.

JIAN, -A, jieni, -e, subst. 1. S. m. si f. Locuitor din regiunea Jiului. 2. S. f. art. dans popular romanesc cu miscare vioaie, raspandit in jurul Sibiului si in nordul Olteniei; melodie dupa care se executa acest dans; jieneasca, jianca. [Pr.: ji-an] – Jiu (n. pr.) + suf. -an.

JOIANA s. f. art. Numele unui dans popular; melodie dupa care se executa acest dans. [Pr.: jo-ia-] – Cf. jian.

JOTA, jote, s. f. dans popular spaniol cu miscari repezi si cu acompaniament de castaniete, la care perechile danseaza fata in fata pe loc. [Pr.: hota] – Din sp. jota.

PANDELAS, pandelase, s. n. (Reg.) dans popular romanesc. – De la Pandele (n. pr.) + suf. -as.

TANGOU, tangouri, s. n. dans de salon, la origine vechi dans popular argentinian, cu ritmul lent in doi timpi, care se danseaza in perechi; melodie dupa care se executa acest dans. – Din fr. tango.

TARINA1, tarini, s. f. 1. Camp cultivat; ogor, aratura. 2. (Pop.) Teritoriul unei comune (cu pamant arabil, pasuni, paduri etc.). ◊ Poarta tarinii = poarta facuta la inceputul drumurilor care intra intr-un sat. Gardul tarinii = gard care imprejmuieste un sat. 3. (Mai ales art.) Numele unui dans popular in perechi, cu miscari moderate, care se danseaza insotit de strigaturi cantate sau recitate; melodie dupa care se executa acest dans. [Var.: (reg.) tarna, (inv.) tearina s. f.] – Cf. scr. carina.

TARANESC, -EASCA, taranesti, adj. Care apartine taranilor, care provine de la tarani, de taran. ♦ (Substantivat, f. art.) dans popular raspandit in nordul Moldovei, cu miscari vioaie; melodie dupa care se executa acest dans. – Taran + suf. -esc.

TIGANCA, tiganci, s. f. 1. Femeie care face parte din neamul tiganilor (I 1). 2. Art. Numele unui dans popular; melodie dupa care se executa acest dans. – Tigan + suf. -ca.

TIITURA, tiituri, s. f. Numele unui dans popular; melodie dupa care se executa acest dans. [Pr.: ti-i-] – Tine + suf. -itura.

TUTANEASCA s. f. art. (Reg.) Numele unui dans popular care se joaca la nunti; melodie dupa care se executa acest dans. – Et. nec.

TUTUIANCA, tutuience, s. f. (Reg.) 1. Nevasta unui tutuian. 2. Numele unui dans popular; melodie dupa care se executa acest dans. [Pr.: -tu-ian-] – Tutuian + suf. -ca.

UIUIU interj. (In dansurile populare) Chiot de bucurie. [Var.: uiu interj.] – Onomatopee.

UNGUREAN, ungureni, s. m. 1. Denumire data populatiei (romanesti) din Transilvania, in special celei din vecinatatea fostelor provincii istorice Tara Romaneasca si Moldova. 2. Numele unui dans popular; melodie dupa care se executa. – Ungur + suf. -ean.

UNGURESC, -EASCA, unguresti, adj., s. f. 1. Adj. Maghiar. 2. S. f. Numele unui dans popular; melodie dupa care se executa acest dans. – Ungur + suf. -esc.

VOINICESC, -EASCA, voinicesti, adj., s. f. art. I. Adj. 1. De voinic, vitejesc; p. ext. eroic, legendar. ◊ Lupta voiniceasca (si substantivat, f.) = lupta corp la corp; tranta. ♦ Viguros, zdravan, puternic. 2. De flacau, de barbat; barbatesc. 3. (Inv.) Ostasesc. II. S. f. art. 1. Fel de a inota, care consta in intinderea alternativa a bratelor in laturi, fara a da din picioare. 2. Numele unui dans popular cu miscare vioaie, insotit de strigaturi la comanda si jucat de patru sau opt flacai; melodie dupa care se executa acest dans. – Voinic + suf. -esc.

ZORALIA s. f. art. Numele unui dans popular (caracterizat prin sarituri neregulate); ca-la-usa-cortului; melodie dupa care se executa acest dans. [Var.: zuralia s. f.] – Et. nec.

BORITA s. f. Numele unui dans popular si melodia dupa care se executa. – Din magh. borica.

MARIUTA, mariute, s. f. 1. (Entom.; reg.) Buburuza. 2. Numele unui dans popular; melodie dupa care se executa acest dans. [Pr.: -ri-u-] – Cf. n. pr. Mariuta.

MARUNTEL, -EA, -ICA, maruntei, -ele, adj. Diminutiv al lui marunt. ♦ (Substantivat, m.art.) dans popular romanesc din Bihor, cu miscare rapida, executat in perechi; melodie dupa care se executa acest dans. – Marunt + suf. -el, -ea, -ica.

FARANDOLA, farandole, s. f. Numele unui dans popular provensal, vechi, cu ritm viu, in care dansatorii, tinandu-se de mana in lant, descriu spirale si cercuri; melodie dupa care se executa acest dans. – Din fr. farandole.

PAPUSEASCA s. f. art. Numele unui dans popular; melodie dupa care se executa acest dans. – Papusa + suf. -esc.

ARCAN1, arcane, s. n. 1. Lat pentru prinderea sau priponirea animalelor, in special a vitelor. ◊ Expr. A prinde cu arcanul = (in trecut) a prinde (cu ajutorul arcanului) si a lua cu forta in armata; a arcani; p. gener. a aduce, a lua cu forta. 2. (Art.) dans popular romanesc, asemanator cu sarba; melodie dupa care se executa acest dans. – Din tat., ucr. arkan.

ANGLAISE, anglaise, s. f. dans popular de origine engleza, care se executa in grup, intr-o miscare foarte vie, dansatorii schimbandu-si necontenit locul prin repetarea aceleiasi figuri; melodie dupa care se executa acest dans. [Pr.: anglez] – Din fr. anglaise.

ARAGONEZA, aragoneze, s. f. dans popular de origine spaniola (din Aragon); melodie dupa care se executa acest dans. – Din fr. aragonaise.

SARBA, sarbe, s. f. (Mai ales art.) Numele unui dans popular romanesc, raspandit in toata tara, cu ritm foarte vioi, care se joaca de obicei cu dansatorii prinsi in cerc; melodie dupa care se executa acest dans. – Sarb + suf. -a.

MOMARLAN1, momarlani, s. m. (Reg.) 1. Om prost, necioplit, badaran. 2. Numele unui dans popular. ◊ (In constructia) De-a momarlanul = numele unui joc de copii. – Et. nec. Cf. marlan, modarlan.

ARDELEAN, -A, ardeleni, -e, subst., adj. 1. S. m. si f. Persoana (originara) din Ardeal; transilvanean. 2. Adj. Care apartine Ardealului sau populatiei lui, privitor la Ardeal sau la populatia lui; transilvanean, ardelenesc. 3. S. f. art. Numele unui dans popular din Ardeal; melodie dupa care se executa acest dans; ardeleneasca. – Ardeal (n. pr.) + suf. -ean.

ARDELENESC, -EASCA, ardelenesti, adj., s. f. art. 1. Adj. Ardelean. 2. S. f. art. Numele unui dans popular din Ardeal; melodie dupa care se executa acest dans; ardeleana. – Ardelean + suf. -esc.

PERNITA, pernite, s. f. I. 1. Diminutiv al lui perna (1); pernuta (1), pernioara, pernisoara; spec. puisor. 2. (Urmat adesea de determinarea „de ace”) Saculet de diferite forme, umplut cu calti, vata, nisip etc., in care se infig, pentru a fi pastrate, ace si bolduri; pernuta (2). ♦ Piesa confectionata din vata de croitorie, care se aplica la umerii unor obiecte de imbracaminte (sacouri, paltoane, taioare) pentru a da imbracamintei respective forma corespunzatoare umarului. ♦ Mica perna (1) confectionata din tesatura de lana sau de bumbac, cusuta cu sarma subtire de cupru, montata in cutia de osie inferioara a vehiculelor de cale ferata si folosita la ungerea fusului osiilor. II. (In forma perinita) dans popular in care un baiat iese in centrul horei, isi alege din hora o fata cu care ingenuncheaza (pe o perna sau o batista) si o saruta, fata urmand sa faca in continuare acelasi lucru cu alt baiat; melodie dupa care se executa acest dans. [Var.: perinita s. f.] – Perna + suf. -ita.

ARMENESC, -EASCA, armenesti, adj., s. f. art. 1. Adj. Armean. 2. S. f. art. Numele unui dans popular; melodie dupa care se executa acest dans. – Armean + suf. -esc.

PIPARUS, piparusi, s. m., s. n. 1. S. m. (Bot.; pop.) Ardei; p. restr. fructul acestei plante (in special ardeiul iute). 2. S. n. Numele unui dans popular care se joaca mai ales la nunti; melodie dupa care se executa acest dans. – Piper + suf. -us.

ARNAUTESC, -EASCA, arnautesti, adj., s. f. art. 1. Adj. Care apartine arnautilor, privitor la arnauti, specific arnautilor. 2. S. f. art. dans popular din Muntenia; melodie dupa care se executa acest dans. [Pr.: -na-u-] – Arnaut + suf. -esc.

OPT, (1) num. card., (2) opturi, s. n. 1. Num. card. Numarul care in numaratoare are locul intre sapte si noua. ◊ (Adjectival) Copilul are opt ani. ◊ (Substantivat) Mananca cat opt. (Cu valoare de num. ord.) Etajul opt. ◊ (Precedat de „cate”, formeaza num. distributiv) Merg in rand cate opt. 2. S. n. Semn grafic care reprezinta numarul opt (1); p. ext. desen, figura in forma acestui semn. ♦ Nota opt. ♦ (Art.) Numele unui dans popular. – Lat. octo.

POLCA2, polci, s. f. Numele unui dans popular originar din Boemia, in ritm viu, sprinten, care, in a doua jumatate a sec. XIX, a devenit unul dintre cele mai cunoscute dansuri de bal; melodie dupa care se executa acest dans. – Din fr., rus. polka.

POSOVOAICA s. f. art. dans popular romanesc, asemanator braului, raspandit in regiunea Caransebesului; melodie dupa care se executa acest dans. – Et. nec.

PRISTANDA, pristandale, s. f. (Reg.) Numele unui dans popular asemanator cu braul; melodie dupa care se executa acest dans. – Et. nec.

PRISTOLEANCA s. f. art. Numele unui dans popular; melodie dupa care se executa acest dans. – Et. nec.

PRIBOI1, priboaie, s. n. 1. Unealta de otel in forma de bara, cu un capat conic, care serveste, de obicei, la perforarea sau la largirea gaurilor materialelor metalice; dorn. 2. Bat lung, terminat la unul dintre capete cu un fel de maciulie, cu care se bat icrele pentru a le curata de pielite. 3. Planta erbacee cu frunze placut mirositoare si cu flori rosii sau albe (Geranium macrorrhizum). 4. (Reg.) Numele unui dans popular; melodie dupa care se executa acest dans. – Din scr. priboj.

MOCANCA, mocance, s.f. 1. Sotie sau fiica de mocan; femeie originara din Transilvania. 2. (La sg. art.) Numele unui dans popular.

PURTAT2, -A, purtati, -te, adj., s. f. art. 1. Adj. (Despre imbracaminte) Uzat, vechi. 2. Adj. (Despre oameni) Umblat (prin lume); cu experienta. 3. S. f. art. Numele unui dans popular din Ardeal; melodie dupa care se executa acest dans. – V. purta.

OBEREC, oberecuri, s. n. Numele unui dans popular polonez cu ritm vioi; melodie dupa care se executa acest dans. – Din pol. oberek.

OLEANDRA s. f. art. (Reg.) Numele unui dans popular care se joaca la nunti; melodie dupa care se executa acest dans. – Et. nec.

CORT, corturi, s. n. Adapost portativ demontabil, facut dintr-una sau din mai multe foi de panza tare si impermeabila, din material plastic etc.; tabernacol. ◊ Foaie de cort = bucata de panza impermeabila sau din material plastic, croita astfel incat sa se poata face din ea un cort. ◊ Expr. A umbla cu cortul = a nu avea locuinta stabila; a hoinari. ♦ Ca la usa cortului = a) numele unui dans popular, mai ales de pe valea Dunarii, cu miscare vioaie; melodia dupa care se executa acest dans; b) calificativ dat unui mod grosolan si necuviincios de exprimare si de comportare al cuiva. – Din ngr. korti.

TARANTELA1, tarantele, s. f. dans popular napolitan, executat intr-un ritm viu; melodie dupa care se executa acest dans. – Din it. tarantella.

ZOPPA s.n. dans popular italian cu ritm sincopat. [Pron. dzop-pa] (din it. zoppo)

OSTROVEANCA s. f. art. Numele unui dans popular; melodie dupa care se executa acest dans. – Ostrovean + suf. -ca.

MUSAMA, musamale, s. f. 1. Panza impermeabila prin lacuire sau prin ceruire pe una dintre fete, folosita in gospodarie, in ateliere etc. pentru protectie; obiect facut dintr-o asemenea panza. ◊ Expr. A face (un lucru) musama = a ascunde, a musamaliza. 2. (Art.) Numele unui dans popular vioi, jucat de perechi in cerc; melodie dupa care se executa acest dans. – Din tc. musamba.

LESESC, -EASCA, lesesti, adj., s. f. art. 1. Adj. (Inv.) Polonez. 2. Adj. (In sintagma) Rata leseasca = rasa de rate domestice, cu penele albe sau negre, cu carnea gustoasa. 3. S. f. art. dans popular din Moldova; melodie dupa care se executa acest dans. – Les2 + suf. -esc.

LUGOJEAN, -A, lugojeni, -e, s. m. si f., adj. 1. S. m. si f. Persoana nascuta si crescuta in municipiul Lugoj. 2. S. m. si f., adj. (Locuitor) din municipiul Lugoj. 3. S. f. art. Numele unui dans popular banatean; melodie dupa care se executa acest dans. – Lugoj (n. pr.) + suf. -ean.

CORABIASCA s. f. art. Numele unui dans popular cu miscare lenta, raspandit in Moldova; melodia dupa care se executa acest dans. – Corabie + suf. -easca.

MURESEANCA, muresence, s. f. 1. Femeie care locuieste in regiunea Muresului sau este originara din aceasta regiune. 2. (Art.) Numele unui dans popular; melodic dupa care se executa acest dans. – Muresean + suf. -ca.

MURGULET, murguleti, s. m. 1. Diminutiv al lui murg2 (2); murgusor. 2. (Art.) Numele unui dans popular din Muntenia, cu ritm vioi; melodic dupa care se executa acest dans. – Murg2 + suf. -ulet.

MOCANCA, mocance, s. f. 1. Femeie (romanca) dintr-o regiune de munte (in special din Transilvania); sotie sau fiica de mocan; mocanita. 2. (La sg.; art.) Numele unui dans popular asemanator cu hora; melodie dupa care se executa acest dans; mocaneasca. – Mocan + suf. -ca.

MOCANAS, mocanasi, s. m. 1. Diminutiv al lui mocan. 2. (La pl.; art.) dans popular, inspirat din viata pastorala, raspandit, in trecut, in Moldova si in Dobrogea; melodie dupa care se executa acest dans. – Mocan + suf. -as.

MOCANESC, -EASCA, mocanesti, adj., s. f. 1. Adj. De mocan, al mocanului, specific mocanilor, privitor la mocani. ◊ Oaie mocaneasca = varietate de oaie turcana. Cal mocanesc = cal scund de munte. Porumb mocanesc = varietate de porumb cu bobul mare. 2. S. f. art. Numele unui dans popular asemanator cu hora; melodie dupa care se executa acest dans; mocanca. – Mocan + suf. -esc.

MOLDOVENESC, -EASCA, moldovenesti, adj., s. f. 1. Adj. Care apartine moldovenilor sau Moldovei, privitor la moldoveni sau la Moldova, originar din Moldova, specific Moldovei sau moldovenilor. ♦ (Substantivat, f.) Graiul romanesc vorbit de moldoveni. 2. S. f. art. dans popular in ritm vioi, executat in cerc inchis; melodie dupa care se executa acest dans. – Moldovean + suf. -esc.

MORARITA, morarite, s. f. 1. Sotie de morar; stapana unei mori; morareasa. 2. (La sg. art.; reg.) Numele unui dans popular; melodie dupa care se executa acest dans. – Morar + suf. -ita.

NEMTESC, -EASCA, nemtesti, adj., s. f. 1. Adj.Care apartine poporului german, privitor la poporul german. ◊ Expr. (Glumet) Cald nemtesc = frig. ♦ (Rar; substantivat, f.) Limba germana. 2. Adj. (Despre imbracaminte) Care este facut dupa moda occidentala; p. ext. (pop.) orasenesc. 3. S. f. art. (Reg.) Numele unui dans popular; melodie dupa care se executa acest dans. – Neamt + suf. -esc.

TARNA, tarne, s. f. (Reg.) I. 1. Cos de nuiele, mai larg la gura decat la fund (prevazut cu doua toarte); cosarca, tarnog. ♦ Stup de albine facut din nuiele impletite. 2. Unealta de pescuit pesti mici, facuta din nuiele impletite. 3. Vas mare cu care se transporta mancarea lucratorilor la camp. II. Art. Numele unui dans popular; melodie dupa care se executa acest dans. [Var.: tarn s. n.] – Cf. bg. travna.

TROPAITA s. f. sg. art. Numele unui dans popular romanesc. – V. tropai.

TROPOTITA s. f. sg. art. Numele unui dans popular romanesc. – V. tropoti.

RATA, rate, s. f. 1. Nume dat mai multor specii de pasari domestice si salbatice, inotatoare, cu ciocul lat si turtit, cu trunchiul scurt si indesat, si cu picioarele scurte, deplasate in partea posterioara a trunchiului (Anas).Rata salbatica = stramosul celor mai multe rate domestice, foarte asemanatoare cu acestea si apreciata pentru carnea ei gustoasa (Anas platyrhynchos). Rata domestica = denumire data multiplelor varietati provenite prin domesticirea ratei salbatice si deosebite intre ele prin culoarea penajului, forma corpului, calitatile productive etc. ◊ Expr. (A merge, a se misca, a umbla) ca o rata = (a merge etc.) cu mersul leganat, greoi. 2. U****l. 3. (Art.) Numele unui dans popular; melodie dupa care se executa acest dans. – Cf. alb. rose, scr. raca.

RUSTEMUL s. n. art. dans popular romanesc raspandit in sudul Olteniei si in partile invecinate ale Munteniei, in care jucatorii formeaza, de obicei, o coloana mixta sau numai de barbati, tinandu-se cu bratele incrucisate la spate, si executa pasi in fata si in spate cu incrucisarea picioarelor, in ritm vioi, usor saltat; melodie dupa care se executa acest dans. – Cf. n. pr. Rustem.

DEDOI subst. dans popular romanesc, raspandit in Banat, cu miscare rapida; melodie dupa care se executa acest dans. – De4 + doi.

SAMBA, sambe, s. f. (De obicei art.) dans popular brazilian, cu miscari vioaie si ritm sincopat; melodie dupa care se executa acest dans. – Din port., fr. samba.

SABARELUL s. n. art. Numele unui dans popular; melodie dupa care se executa acest dans. – Sabar (n. pr.) + suf. -el.

SARABANDA, sarabande, s. f. Numele unui vechi dans popular spaniol, asemanator cu menuetul; melodie dupa care se executa acest dans. ♦ Fig. Miscare ametitoare, agitata, tumultuoasa; framantare; p. ext. multime dezlantuita, tumultuoasa. – Din fr. sarabande.

SEGUIDILLA s. f. dans popular spaniol, cu miscare vioaie, care se danseaza cu acompaniament de chitara sau de castaniete, uneori insotit de cantec; melodie dupa care se executa acest dans. [Pr.: seghidilia] – Cuv. sp.

SULTANICA s. f. art. (Reg.) Numele unui dans popular; melodie dupa care se executa acest dans. – Sultana (n. pr.) + suf. -ica.

CRACOVIAC, cracoviace, s. n. dans popular polonez, cu ritm vioi, cu pasi sariti; melodie dupa care se executa acest dans; cracoviana. [Pr.: -vi-ac] – Din pol. krakowiak.

CRAITA, craite, s. f. I. 1. Nume dat la doua specii de plante erbacee din familia compozitelor, cu tulpina puternica si ramificata, cu frunze opuse, penat-divizate si cu flori galbene-portocalii, cu miros patrunzator; vazdoaga, ochesele (Tagetes e****a si patula). 2. Varietate de ciuperca comestibila, a carei palarie este purpurie pe deasupra, iar pe dedesubt galbena-aurie. II. (La pl., art.) dans popular romanesc cu miscare vioaie, raspandit in Oltenia; melodie dupa care se executa acest dans. III. (Rar; la jocul de carti) Dama. [Var.: creita s. f.] – Crai + suf. -ita.

ABRUDEANCA s. art. abrudeana (art.), ardeleana (art.), ardeleneasca (art.), ciobanasul (art.), hategana (art.), lugojana (art.), somesana (art.). (~ este un dans popular cu ritm binar.)

ARDELEANA s. art. abrudeana (art.), abrudeanca (art.), ardeleneasca (art.), ciobanasul (art.), hategana (art.), lugojana (art.), somesana (art.). (~ este un dans popular cu miscare moderata.)

BREAZA s. art. ungureasca (art.), ca-la-Breaza, de doi. (~ este un dans popular.)

CA-LA-BREAZA s. breaza (art.), ungureasca (art.), de doi. (dansul popular romanesc ~.)

CAZACEASCA s. cazacioc, (reg.) cazacinca. (~ este un dans popular ucrainean.)

CIOBANAS s. 1. ciobanel, (rar) pastoras, pastorel, (reg.) pacuraras, pacurarel. (Un ~ cu oile.) 2. (art.) abrudeana (art.), abrudeanca (art.), ardeleana (art.), ardeleneasca (art.), hategana (art.), lugojana (art), somesana (art.). (~ul este un dans popular cu miscare moderata.)

CRACOVIAC s. (COR.) cracoviana. (~ul este un dans popular polonez.)

DE DOI s. breaza (art.), ungureasca (art.), ca-la-Breaza. (~ este un dans popular.)

HATEGANA s. art. (COR.) abrudeana (art.), abrudeanca (art.), ardeleana (art.), ardeleneasca (art.), ciobanasul (art.), lugojana (art.), somesana (art.). (~ este un dans popular cu miscare moderata.)

HORA MIRESEI s. (COR.) nuneasca (art.), (reg.) nasasca (art.). (~ este un dans popular de nunta.)

LUGOJANA s. art. abrudeana (art.), abrudeanca (art.), ardeleana (art.), ardeleneasca (art.), ciobanasul (art.), hategana (art.), somesana (art.). (~ este un dans popular cu ritm moderat.)

MARUNTELUL s. art. (COR.) invartita (art.), (reg.) rusasca (art.). (~ este un dans popular cu invartituri.)

MOCANCA s. 1. (reg.) mocanita, munteanca. (~ din Tara Barsei.) 2. (art.) mocaneasca (art.). (dansul popular numit ~.)

MOCANEASCA s. art. mocanca (art.). (dansul popular numit ~.)

MUSAMAUA s. art. (Munt. si Olt.) manioasa (art.). (dansul popular numit ~.)

NUNEASCA s. art. hora miresei, (reg.) nasasca (art.). (~ este un dans popular de nunta.)

RITMAT adj. 1. cadentat, ritmic. (Versuri ~; melodie ~.) 2. sacadat, saltat, saltaret, saltator, (prin Mold. si Bucov.) scuturat. (Un dans popu-lar ~.)

SALTARET adj. 1. ritmat, sacadat, saltat, saltator, (prin Mold. si Bucov.) scuturat. (Un dans popular ~.) 2. v. sprinten. 3. (rar) saltator. (Valuri ~.)

SOMESANA s. art. abrudeana (art.), abrudeanca (art.), ardeleana (art.), ardeleneasca (art.), ciobanasul (art.), hategana (art.), lugojana (art.). (~ este un dans popular cu miscare mode-rata.)

UNGUREASCA s. art. (COR.) breaza (art.), ca-la-Breaza, de doi. (~ este un dans popular.)

ZORALIE s. (COR.) (pop.) ca-la-usa-cortului. (dansul popular numit ~.)

ALUNEL ~i m. mai ales art. 1) dans popular pentru copii cu miscari vioaie. 2) Melodie dupa care se executa acest dans. /alun + suf. ~el

BATUTA f. art. 1) dans popular executat in perechi dupa o melodie vioaie. 2) Melodie dupa care se executa acest dans. /v. a bate

BOLERO ~uri n. 1) dans popular spaniol, cu un ritm moderat, executat sub acompaniament de chitara si castaniete. 2) Melodie dupa care se executa acest dans. [Art. boleroul; Sil. -ro-ul] /<sp. bolero

BRAU2 ~ri n. mai ales art. 1) dans popular executat in cerc de catre dansatori, care se prind unul de braul altuia. 2) Melodie dupa care se executa acest dans. [Monosilabic] /Cuv. autoht.

BREAZA, breze f. 1) mai ales art. dans popular, cu ritm sincopat, raspandit in zona subcarpatica si in Transilvania. 2) Melodie dupa care se executa acest dans. [Sil. brea-za] /Din Breaza n. pr.

BULGAREASCA ~esti f. mai ales art. 1) dans popular. 2) Melodie dupa care se executa acest dans. /bulgar + suf. ~easca

BUSUIOC2 ~ioace n. mai ales art. 1) dans popular executat in cerc, mai ales intr-un tempo lent. 2) Melodie dupa care se executa acest dans. [Sil. bu-su-ioc] /<sb. bosilijak, bulg. bosilek

CABARDINCA f. mai ales art. 1) dans popular caucazian, executat intr-un tempo vioi. 2) Melodie dupa care se executa acest dans.

CARIOCA1 f. 1) dans popular din America Latina, cu miscari moderate. 2) Melodie dupa care se executa acest dans. 3) Instrument muzical de percutie, folosit la acompanierea ritmica a dansului. [Sil. -ri-o-] /<port., sp. carioca

CAZACIOC ~uri n. 1) dans popular ucrainean executat intr-un tempo lent la inceput si foarte iute spre sfarsit cu multe figuri acrobatice. 2) Melodie dupa care se executa acest dans. /<rus. kazaciok

CALUSAR ~i m. 1) la pl. art. dans popular executat de barbati, care se joaca in saptamana rusaliilor. 2) Fiecare dintre flacaii care executa acest dans. /calus + suf. ~ar

CAZACEASCA f. 1) dans popular cazacesc. 2) Melodie dupa care se executa acest dans. /cazac + suf. ~easca

CEARDAS ~uri n. 1) dans popular maghiar, executat de perechi, intai intr-un tempo lent, apoi tot mai rapid. 2) Melodie dupa care se executa acest dans. [Sil. cear-das] /<ung. csardas

CHINDIE ~i f. pop. 1) Perioada de timp cuprinsa intre amiaza si apusul soarelui. Pe la ~i. 2) Loc pe bolta cereasca unde se afla Soarele in aceasta perioada de timp. 3) art. dans popular asemanator cu sarba. 4) Melodie dupa care se executa acest dans. [Art. chindia; G.-D. chindiei; Sil. -di-e] /<turc. ikindi

CHIUITURA ~i f. 1) v. A CHIUI. 2) Versuri glumete sau satirice, strigate in timpul dansurilor populare; strigatura. [Sil. chi-u-i-] /a chiui + suf. ~tura

CIOBANAS ~i m. mai ales art. (diminutiv de la cioban) 1) dans popular care reda scene din viata pastorala, executat de barbati, in cerc, intr-un tempo moderat si insotit de strigaturi. 2) Melodie dupa care se executa acest dans. /cioban + suf. ~as

CIOBANEASCA f. mai ales art. 1) dans popular executat de barbati, fiecare din ei tinand o bata in mana, si insotit de strigaturi; mocaneasca. 2) Melodie dupa care se executa acest dans. /cioban + suf. ~easca

CIOCARLIE2 f. mai ales art. 1) Cantec popular care imita trilurile pasarii cu acelasi nume. 2) dans popular, executat dupa melodia acestui cantec. [Art. ciocarlia; G.-D. ciocarliei; Sil. -li-e] /cioc + irla + suf. ~ie

CIULEANDRA f. art. 1) dans popular romanesc cu ritm progresiv accelerat. 2) Melodie dupa care se executa acest dans. [Sil. ciu-lean-] /Orig. nec.

CORABIASCA f. art. 1) dans popular executat de barbati. 2) Melodie dupa care se executa acest dans. /corabie + suf. ~easca

DRAGAICA1 ~ce f. 1) la pl. pop. Sarbatoare religioasa la crestini, inchinata coacerii granelor; sanziene. 2) dans popular jucat in aceasta zi de sarbatoare. 3) Fiecare dintre fetele ce executa acest dans. 4) la pl. folc. Fiinta imaginara, avand infatisarea unor fete frumoase imbracate in alb, care se crede ca ar aparea numai noaptea si ar face rau, in special, barbatilor; iele, vantoase; sanziene. /<bulg. dragaika

FOARFECE2 n. mai ales art. 1) dans popular executat de barbati in semicerc intr-un tempo rapid. 2) Melodie dupa care se executa acest dans. [Sil. foar-fe-] /<lat. forfex, ~icis

GALAON m. mai ales art. 1) dans popular romanesc (raspandit, mai ales, in Campia Olteniei), executat numai de barbati intr-un tempo vioi. 2) Melodie dupa care se executa acest dans.

GEAMPARALE f. pl. 1) dans popular romanesc asemanator cu hora. 2) Melodie dupa care se executa acest dans. 3) Instrument muzical mic de percutie, constand din doua piese mici de lemn, in forma de gavan, unite printr-un siret, care, fiind lovite una de alta, produc un sunet special; castaniete. [Sil. geam-] /<turc. calpara

GOPAC ~uri n. 1) dans popular ucrainean executat, mai ales, de barbati, intr-un tempo vioi si cu sarituri mari. 2) Melodie dupa care se executa acest dans. /<fr. gopak, ucr. hopak

HABANERA ~e f. mai ales art. 1) dans popular de origine cubaneza executat intr-un tempo moderat si cu figuri ritmice. 2) Melodie dupa care se executa acest dans. /<sp. habanera

HAIDUC/EASCA f. art. 1) dans popular executat intr-un tempo vioi de barbati ce se tin de bate. 2) Melodie dupa care se executa acest dans. /haiduc + suf. ~easca

HORA ~e f. 1) mai ales art. Dans popular cu ritm domol in care jucatorii se prind de mana, formand un cerc inchis. 2) Melodie dupa care se executa acest dans. 3) Cerc format de dansatorii care se prind de mana in acest dans. 4) Petrecere publica cu dansuri, organizata la tara; joc. ◊ A iesi la ~ a atinge varsta cand poti juca la hora. 5) astr. Coroana boreala. [G.-D. horei] /<bulg. horo, ngr. horos

A HORI ~esc intranz. 1) A canta un cantec (de obicei o hora). 2) A juca hora (sau alt dans popular). /Din hora

INVARTITA2 ~e f. mai ales art. 1) dans popular (uneori insotit de strigaturi) executat in perechi sau in grupuri mixte, care fac miscari de rotire. 2) Melodie dupa care se executa acest dans. /v. a (se) invarti

JOC ~uri n. 1) Activitate fizica sau mintala desfasurata din placere. ◊ ~ de societate distractie la care participa un grup de persoane lansate in dezlegarea unor probleme amuzante. ~ de cuvinte efect verbal, cu caracter de gluma, obtinut prin imbinarea unor cuvinte asemanatoare ca forma dar deosebite ca sens. A-si bate ~ de cineva a lua in ras pe cineva. 2) Distractie (a copiilor) lipsita de griji; joaca. 3) Competitie sportiva (de fotbal, de baschet etc.). ◊ ~uri olimpice competitii sportive, sub forma de manifestari internationale de mare amploare, care au loc o data la patru ani. 4) Dans popular. A lua la ~ . 5) Petrecere cu dansuri la tara; hora. ◊ A intra in ~ a lua parte la ceva; a participa. 6) Miscare repede si neregulata a ceva. ◊ ~ul valurilor. 7) tehn. Posibilitate (limitata) de deplasare independenta a pieselor dintr-un ansamblu. /<lat. jocus

MAZURCA ~ci f. 1) dans popular polonez cu ritm moderat, care a devenit si dans de salon. 2) Melodia dupa care se executa acest dans. /<rus. mazurka

MARUNTICA f. 1) mai ales art. dans popular care se executa in perechi cu pasi marunti si rapizi. 2) Melodie dupa care se executa acest dans. /marunt + suf. ~ica

MOCANEASCA f. mai ales art. 1) dans popular asemanator cu hora. 2) Melodie dupa care se executa acest dans. /mocan + suf. ~easca

OLEANDRA olendre f. mai ales art. reg. 1) dans popular, legat initial de obiceiurile de nunta, executat de grupuri a cate trei fete intr-un tempo lent. 2) Melodie dupa care se executa acest dans. /Orig. nec.

PANDELAS ~e n. mai ales art. 1) dans popular in care jucatorii, prinsi de mana, se deplaseaza intr-un tempo moderat. 2) Melodie dupa care se executa acest dans. /Pendele n. pr. + suf. ~as

PERINITA ~e f. mai ales art. 1) dans popular executat in cerc intr-un tempo vioi, in care o fata iese in centru, tinand in mana o batista, isi alege un baiat cu care ingenuncheaza pe aceasta batista si il saruta, urmand ca baiatul sa-si aleaga alta fata si sa repete aceleasi actiuni. 2) Melodie dupa care se executa acest dans. /<sb. perina + suf. ~ita

POAMA2 ~e f. mai ales art. 1) dans popular, executat intr-un tempo vioi, cu pasi saltati, care reda tescuitul. 2) Melodie dupa care se executa acest dans.

POLCA ~ci f. mai ales art. 1) dans popular, de origine ceha, executat de perechi in cerc, intr-un tempo vioi si saltaret, care a capatat o larga raspandire ca dans de bal. 2) Melodie dupa care se executa acest dans. 3) Compozitie muzicala avand la baza ritmul acestui dans. /<rus. polka

RATA2 f. art. 1) dans popular executat de perechi, cu pasi leganati. 2) Melodie dupa care se executa acest dans. /cf. alb. rose, sb. raca

RAZESEASCA ~esti f. mai ales art. 1) dans popular executat de perechi in cerc, intr-un tempo vioi. 2) Melodie dupa care se executa acest dans. /razes + suf. ~easca

RUSEASCA f. mai ales art. 1) dans popular executat de perechi intr-un ritm foarte vioi. 2) Melodie dupa care se executa acest dans. /rus + suf. ~easca

SARABANDA ~e f. 1) Vechi dans popular spaniol, executat intr-un tempo lent si lasciv. 2) Melodie dupa care se executa acest dans. 3) fig. Framantare continua (a unui grup de fiinte); miscare tumultuoasa. /<fr. sarabande

SARBA ~e f. 1) mai ales art. dans popular executat intr-un tempo foarte vioi, mai ales, in cerc, dansatorii tinandu-se de umeri. ~a fetelor. 2) Melodie dupa care se executa acest dans. [G.-D. sarbei] /<sb. srb

SAIER ~e n. mai ales art. 1) dans popular executat in perechi intr-un tempo rapid. 2) Melodie dupa care se executa acest dans. /Orig. nec.

SARAMPOI2 ~oaie n. mai ales art. 1) dans popular asemanator braului, executat intr-un tempo moderat, cu pasi marunti, sacadati. 2) Melodie dupa care se executa acest dans. /<ung. sorompo

SOLTIC2 ~ci m. mai ales art. dans popular caracterizat prin deplasari complicate si schimb de parteneri, executat intr-un tempo moderat. /<germ. Schuldig

TARANTELA ~e f. mai ales art. 1) dans popular italian executat intr-un tempo vioi, cu acompaniament de chitara, tamburina sau castaniete. 2) Melodie dupa care se executa acest dans. 3) Piesa vocala sau instrumentala care se bazeaza pe ritmul acestui dans. /<it. tarantella

TRANDAFIR2 n. mai ales art. 1) dans popular executat de perechi, care se deplaseaza in salturi inaite si inapoi intr-un tempo rapid. 2) Melodie dupa care se executa acest dans. /<ngr. tr[i]antafillon

TROPOTICA ~ele f. mai ales art. 1) dans popular asemanator cu sarba, executat intr-un tempo foarte vioi, cu batai dese din picioare si insotit de strigaturi. 2) Melodie dupa care se executa acest dans. /tropot + suf. ~ica

TARINA ~i f. 1) Teren pregatit special pentru culturi agricole; ogor. 2) mai ales art. dans popular executat in perechi, cu miscari moderate si insotit de strigate. 3) Melodie dupa care se executa acest dans. [G.-D. tarinii] / tara + suf. ~ina

TARANEASCA f. art. 1) dans popular executat in cerc intr-un tempo vioi. 2) Melodie dupa care se executa acest dans. /taran + suf. ~easca

TIGANEASCA2 f. art. 1) dans popular barbatesc caracterizat prin lovituri in podele si batai cu palmele peste carambi. 2) Melodie dupa care se executa acest dans. /tigan + suf. ~easca

VOINICEASCA f. 1) Stil de inot, constand in intinderea concomitenta a ambelor maini in laturi, fara a da din picioare. 2) art. dans popular, executat de patru sau opt flacai intr-un tempo vioi si insotit de strigaturi. 3) Melodie dupa care se executa acest dans. /voinic + suf. ~easca

aragonez, -a I. adj., s.m.f. (Locuitor) din Aragon. ◊ (s.f.) Dialect vorbit in Aragon. II. (s.f.) dans popular spaniol, vioi, in masura ternara; melodia corespunzatoare. (< fr. aragonais)

BIGUINA s.f. dans popular din Antile, cu ritm languros si muzica melodioasa; melodia acestui dans. [Pron. -ghi-. / < sp., fr. biguine].

JOTA s.f. dans popular spaniol cu miscare repede si acompaniament de castaniete, la care perechile danseaza fata in fata pe loc; melodia acestui dans. [Pron. ho-, var. (rar) hota s.f. / < sp. jota].

LOURE s.n. 1. Cimpoi in Franta. 2. Vechi dans popular francez, din Normandia, lent, jucat dupa acest instrument; melodia corespunzatoare. [Pr.: lur] (din fr. loure)

JALEO s.n. dans popular din Spania; melodia acestui dans. [Pron. ha-le-o. / < sp. jaleo].

CRACOVIAC s.n. dans popular polonez cu caracter vioi, cu pasi sariti, din regiunea Cracovia; cracoviana; melodia acestui dans. [Pron. -vi-ac, scris si krakowiak. / < pol. krakowiak].

MALAGUENA s.f. dans popular spaniol, asemanator cu fandango; melodia acestui dans. [Pron. -ghe-nĩa. / < sp. malaguena – din Malaga].

PASO-DOBLE s.n. dans popular de perechi de origine spaniola, gen de step foarte rapid; melodia acestui dans. [< sp. paso-doble].

PASSEPIED s.n. dans popular de origine franceza, asemanator menuetului, dar mai vioi; melodia acestui dans. [Pron. pas-pied. / < fr. passe-pied].

RIGODON s.n. Vechi dans popular francez, cu ritm vioi, plin de viata; melodia acestui dans. [< fr. rigodon].

ARAGONEZA s.f. dans popular de origine spaniola; melodia acestui dans. [< fr. aragonaise, cf. Aragon – provincie in nordul Spaniei].

BOURREE s.n. 1. Vechi dans popular francez, cu ritm vioi; melodia acestui dans. 2. Instrument muzical asemanator cu f*****l. [Pron. bu-re, pl. -euri. / < fr. bourree].

CARIOCA s.f. 1. dans popular din America Latina, devenit dans modern, asemanator rumbei; melodia acestui dans. 2. Instrument popular de percutie pentru baterea ritmului. 3. Creion pentru desen care foloseste o anumita pasta colorata. [Pron. -ri-o-. / < sp., port. carioca].

cracananca s.f. sg. art. (reg.) dans popular.

cumatru, cumatra, cumetri, cumetre, s.m. si f. (reg.) 1. nas, nun. 2. (la sg. art.) dans popular moldovenesc. 3. (la f. sg.) planta de leac si podoaba mirositoare; priboi.

MALAGUENA s.f. dans popular spaniol de perechi, cu ritm lent, asemanator cu fandango, in care dansul alterneaza cu cantecul; melodia corespunzatoare. [Pr.: -ghe-nia] (< sp. malaguena < n.pr. Malaga) [et. si DRAE]

hoinata s.f. (reg.) un dans popular.

ECOSEZA s.f. Vechi dans popular scotian cu o miscare rapida; compozitie care imita muzica scotiana. [Pl. -ze. / < fr. ecossaise].

FLAMENCO s.n. dans popular andaluz; melodia acestui dans. [< sp. flamenco].

jigalia s.f. art. (reg.) numele unui dans popular.

josaneasca s.f. art. (reg.) numele unui dans popular.

GOPAC s.n. dans popular ucrainean foarte raspandit, avand o miscare dinamica, plina de avant si de veselie; melodia acestui dans. [Pl. -uri. / < fr. gopak, cf. ucr. kopati – a sari, a salta].

maramoaica s.f. (reg.) dans popular cu strigaturi.

marias, mariasi, s.m. (inv.) 1. moneda austriaca de argint, care a circulat si in Tarile Romane. 2. joc de carti. 3. dans popular la nunta.

marita, marite, s.f. (reg.) 1. servitoare. 2. tragatoare pentru cizme. 3. dans popular.

HABANERA s.f. dans popular de origine cubana, cu o miscare moderata; melodia acestui dans. [< fr., sp. habanera, cf. La Habana – capitala Cubei].

neamt, nemti, s.m. (pop.) 1. german sau austriac. 2. strain (din apus). 3. persoana imbracata in haine orasenesti. 4. (art.) numele unui dans popular si melodia dupa care se executa acest dans.

nemtesc, -easca, adj., s.m. si f. (pop.) 1. (adj.) german, austriac. 2. (s.f. art.) limba germana. 3. (adj.; despre obiecte) fabricat de germani sau austrieci. 4. (adj.; despre imbracaminte) facut dupa moda occidentala; orasenesc. 5. (s.f. art.; reg.) nume unui dans popular german; melodia dupa care se canta; neamtul, nemtisorul. 6. (s.m.; inv.) moneda austriaca in valoare de 40 creitari, care a circulat si in Ardeal.

nemtisor, nemtisori, s.m. (pop.) 1. (la sg. art.) numele unui dans popular german si melodia dupa care se canta; nemteasca. 2. (la pl.) plante erbacee cu flori albastre, roz si albe care au calitati medicinale. 3. (la pl.) ciuperci comestibile; urechiuse.

nituica s.f. art. (reg.) numele unui dans popular; melodia dupa care se executa acest dans.

barbunc s. m.1. (Trans.) Inrolare in armata, recrutare, prin organizare de baluri si oferire de bauturi. – 2. dans popular. – Var. berbunc(a), verbunc(a), berbunta. Germ. Werbung „inrolare” (Borcea 177); introdus in Trans., prin administratia austriaca (sec. XVIII).

pandelasul s.n. art. (reg.) numele unui dans popular; melodie dupa care se executa acest dans.

panduresc, pandureasca, adj. (inv.) care apartine pandurilor; privitor la panduri; (s.f. art.) numele unui dans popular; melodie dupa care se executa acest dans.

parlovanca s.f. art. (reg.) numele unui dans popular; melodie dupa care se executa acest dans.

pacurar1, pacurari, s.m. 1. (inv. si reg.) cioban, pastor. 2. (reg.) vacar, bouar, porcar. 3. (reg.) ciocarlan. 4. (reg.; art.) numele unui dans popular; melodia dupa care se executa acest dans.

pacuraras, pacurarasi, s.m. (pop.) 1. pacurarel, ciobanas. 2. (art.) numele unui dans popular; melodia dupa care se executa acest dans.

papusoi2, papusoaie, s.n. (reg.) 1. loc plantat cu porumb; porumbiste. 2. sperietoare de pasari; momaie. 3. (art.) numele unui dans popular executat de fete si baieti.

peschir, peschire, s.n. (inv. si reg.) 1. prosop, stergar; servet. 2. fata de masa. 3. marama. 4. batista data la rudele miresei colacerilor. 5. naframa. 6. bancnota de 100 de lei. 7. (art.) numele unui dans popular ce se juca la nunta.

piparca, piparci, s.f. (reg.) 1. ardei (planta si fruct). 2. (inv.) salvie. 3. colacel. 4. boia (de ardei), paprica. 5. (art.) numele unui dans popular.

pristoleanca s.f. art. sg. (reg.) numele unui dans popular.

pleoscanita, pleoscanite, s.f. (reg.) 1. rostopasca (planta medicinala cu frunzele amare). 2. floarea sau mugurul ciumafaiei. 3. numele unui dans popular.

polcuta1, polcute, s.f. (reg.) dans popular originar din Boemia, cu ritm sprinten, vioi, puternic marcat si cu mici salturi.

polosie s.f. (reg.) numele unui dans popular; melodie dupa care se executa acest dans.

popandet2, popandete, s.n. (reg.) 1. sperietoare de pasari; momaie, popandau, p*****t. 2. (art.) numele unui dans popular, melodie dupa care se executa acest dans.

preumblata, preumblate, s.f. (reg.) parte a dansului popular „calusul”, care preceda figurile propriu-zise si in timpul careia dansatorii se deplaseaza ritmic.

priboi1, priboaie, s.n. (pop.) 1. perforator, dorn. 2. bat de batut icrele de peste. 3. planta erbacee cu frunze placut mirositoare si cu flori rosii si albe. 4. (art.) numele unui dans popular; melodia dupa care se executa acest dans. 5. (reg.) unealta cu care se fac gauri in pamant pentru semanatul porumbului sau pentru introducerea stalpilor gardului. 6. pana pentru despicat lemnele. 7. piron gros si scurt batut in bustean, pentru a fi carat. 8. ciur din sarma pentru curatatul de pielita al icrelor de morun. 9. (reg.) solutie de pilitura de sulfat de cupru dizolvata in apa, folosita pentru vindecarea fracturilor. 10. (inv. si reg.) coasta foarte inclinata; deal noroios. 11. (reg.) stanca abrupta pe malul unei ape curgatoare. 12. (reg.) loc la cotul unei ape curgatoare izbit de valuri; priboina.

MENUET s.n. Vechi dans popular francez, linistit si plin de gratie; melodia acestui dans. ♦ Parte a unei simfonii, a unei sonate etc., care se executa in trei timpi, urmand dupa un adagio sau un andante. [Pron. -nu-et, pl. -te, -turi. / < fr. menuet, cf. it. menuetto, germ. Menuett].

procopeanca s.f. art. (reg.) numele unui dans popular asemanator cu braul; melodia dupa care se executa acest dans.

procovanca s.f. art. (reg.) numele unui dans popular (cu lautari) care se joaca la nunta, dupa masa de cununie; melodie dupa care se executa acest dans.

puiculeana, puiculene, s.f. 1. (pop.) puicuta, puiculita, iubita, iubitea, iubitica. 2. (reg.; art.) numele unui dans popular; melodia dupa care se executa acest dans.

romnie s.f. (reg.) dans popular.

samadia s.f. art. (reg.) numele unui dans popular; melodie dupa care se executa acest dans.

saristocu s.n. art. (reg.) numele unui dans popular care consta dintr-o hora urmata de o sarba; melodie dupa care se executa acest dans.

sabas, sabase si sabasuri, s.n. (reg.) 1. mod in care se prezinta cineva. 2. comportament, comportare, purtare; obicei, deprindere. 3. (in forma: sabas) origine. 4. (art. sg.) numele unui dans popular cu lautari; melodie dupa care se executa acest dans.

sabaoanca s.f. art. (reg.) numele unui dans popular; melodie dupa care se executa acest dans.

salageanul s.n. art. (reg.) numele unui dans popular de perechi; melodie dupa care se executa acest dans.

sanatorita s.f. art. (reg.) numele unui dans popular care se joaca dupa masa de cununie; melodie dupa care se executa acest dans.

schita s.f. art. (reg.) numele unui dans popular asemanator cu polca; melodie dupa care se executa acest dans.

OBEREC s.n. dans popular polonez cu caracter vioi, umoristic, inrudit cu mazurca; melodia acestui dans. [< pol. oberek].

scopiansca s.f. art. (reg.) numele unui dans popular (la nunta); melodie dupa care se executa acest dans.

serdaresc, serdareasca, serdaresti, adj., s.f. (inv.) 1. (adj.) care apartine serdarului, privitor la serdar, de serdar (v.), care are rangul de serdar. 2. (s.f. art.; reg.; in forma: sardareasca) numele unui dans popular; melodie dupa care se executa acest dans.

severineanca s.f. art. (reg.) numele unui dans popular asemanator cu hora; melodie dupa care se executa acest dans.

siminocul s.m. art. (reg.) numele unui dans popular; melodie dupa care se executa acest dans.

sirto s.n. (reg.) numele unui dans popular care se joaca in timpul nuntii; melodie dupa care se executa acest dans.

slanicul s.n. art. (reg.) numele unui dans popular; melodie dupa care se executa acest dans.

slaniceasca s.f. art. (reg.) numele unui dans popular; melodie dupa care se executa acest dans.

sorocovat, sorocoveti, s.m. (inv.) 1. veche moneda de argint, a carei valoare a variat in decursul timpului; sfant, ban, pitac. 2. (art.; reg.) numele unui dans popular; melodie dupa care se executa acest dans.

sotisa s.f. art. (reg.) numele unui dans popular; melodie dupa care se executa acest dans.

spoitoreasa, spoitoreasa, s.f. (inv. si reg.) 1. sotia spoitorului de caldari. 2. femeie care se ocupa cu spoitul. 3. (art.; reg.) numele unui dans popular, melodie dupa care se executa acest dans.

stangacea, stangacele, s.f. (reg.; de obicei art.) numele unui dans popular; melodie dupa care se executa acest dans.

stoicaneasca s.f. art. (reg.) numele unui dans popular; melodie dupa care se executa acest dans.

strauana s.f. art. (reg.) numele unui dans popular; melodie dupa care se executa acest dans; strauaneasca.

strauaneasca s.f. art. (reg.) numele unui dans popular care se executa la nunta dupa terminarea mesei; melodie dupa care se executa acest dans.

strouana s.f. sg. (reg.; art.) numele unui dans popular; melodie dupa care se executa acest dans.

suhocanca s.f. art. (reg.) numele unui dans popular; melodie dupa care se executa acest dans.

POLCA s.f. dans popular ceh sau polonez de perechi, vioi, insotit de mici salturi; melodia acestui dans. [Pl. -ci. / < fr., rus. polka < cuv. polonez].

sincana s.f. art. (reg.) numele unui dans popular; melodie dupa care se executa acest dans.

sincaneasca s.f. art. (reg.) numele unui dans popular, asemanator cu polca; melodie dupa care se executa acest dans.

suiu1, s.n. art. (reg.) numele unui dans popular; melodie dupa care se executa acest dans.

sumandra, sumandre, s.f. (reg.) 1. numele unui dans popular; melodie dupa care se executa acest dans. 2. petrecere populara la Anul Nou sau in mijlocul postului Craciunului.

svenc, svencuri, s.n. (reg.) figura la dansul popular „fecioreasca”.

talim, talimuri, s.n. (inv.) 1. placaciune, reverenta. 2. obicei. 3. dans popular.

tarasel, tarasei, s.m. (reg.) 1. stalp, picior. 2. dans popular.

tigves s.n. (reg.) un dans popular.

tropanca s.f. (reg.) dans popular; melodia lui.

tropotel s.m., n., adv. (reg.) 1. (s.m.) planta cu frunze mici, flori galbene mirositoare. 2. (s.n.; art.) dans popular. 3. (adv.) cu pasi marunti, usurel.

tantaroi s.m. (reg.) 1. tantar mare. 2. om inalt, subtire. 3. un dans popular.

tapa s.f. (reg.) un dans popular.

tundra, tundre, s.f. (reg.) 1. haina taraneasca larga si lunga de dimie. 2. dans popular. 3. femeie imorala.

SAMBA s.f. dans popular brazilian, cu ritm viu, discontinuu si sincopat; melodia acestui dans. [< fr., port. samba].

SARABANDA s.f. Vechi dans popular spaniol asemanator menuetului, care se dansa dupa o melodie lenta; melodia acestui dans. ♦ (Fig.) Agitatie; miscare tumultoasa. [< fr. sarabande, it. sarabanda, cf. sp. zarabanda].

SEGUIDILLA s.f. Vechi dans popular spaniol cu miscare vie si ritm variat; melodia acestui dans, executata cu acompaniament de castaniete sau de chitara. [Pron. -ghi-di-lia. / < sp. seguidilla, cf. fr. seguedille].

TARANTELA s.f. 1. dans popular italian, originar din Taranto, cu ritm vioi; melodia acestui dans. 2. V. tarantula. [Pl. -le. / < it. tarantelle, cf. Taranto – oras in Italia].

fedeles (-se), s. n.1. Vas acoperit. – 2. Plosca. – 3. dans popular care se danseaza in ajunul nuntii. Mag. fedeles „cu capac”, de la fedel „cuvertura” (DAR; Galdi, Dict., 89). Cihac, II, 497, il punea gresit in legatura cu vadra, prin intermediul mag. veder.Der. fedelesi, vb. (Arg., a lega strins, a lega de miini). – Din mag. fedo provine fedeu, s. n. (Trans., capac).

ANGLAISE GLEZ/ s. f. vechi dans popular, de origine engleza, foarte vioi, cu structura bipartita, executat in grup, dansatorii schimbandu-si necontenit locul prin repetarea aceleiasi figuri; contradans. (< fr. anglaise)

BIGUINA GHI/ s. f. 1. dans popular din Antile, cu tempo lent si cu caracter melancolic; melodia corespunzatoare. 2. dans originar din Ins. Martinica, in tempo rapid, cu un ritm si acompaniament caracteristice. (< sp., fr. biguine)

BOLERO s. n. 1. dans popular spaniol in ritm leganat, insotit de acompaniament de castaniete; melodia corespunzatoare. 2. cantec si dans cubanez cu ritm ternar si sincopat. (< fr. bolero, sp. bolero)

BOURREE [BU-RE] s. n. vechi dans popular francez, cu ritm vioi, cunoscut si ca dans de curte; melodia corespunzatoare. (< fr. bourree)

CADRIL s. n. 1. dans vioi, de perechi, dintr-un sir de figuri in masuri diferite, in care partenerii se schimba intre ei; melodia corespunzatoare. 2. dans popular rusesc, cu miscare vioaie. (< fr. quadrille, rus. kadrili)

CARIOCA1 s. f. 1. dans popular brazilian, devenit dans modern de salon, asemanator rumbei; melodia corespunzatoare. 2. instrument muzical de percutie pentru baterea ritmului. (< sp., port. carioca)

CARMANIOLA s. f. 1. dans popular revolutionar francez din 1789; cantecul corespunzator. 2. vesta scurta purtata in timpul Revolutiei franceze. (< fr. carmagnole)

CAROLA s. f. dans popular medieval francez, in cerc sau in lant, lent, cu acompaniament instrumental sau vocal; melodia corespunzatoare. (< fr. carole)

CRACOVIAC s. n. dans popular polonez de perechi, vioi, cu pasi sariti, din regiunea Cracovia; melodia corespunzatoare. (< pol. krakowiak)

CURANTA s. f. 1. vechi dans popular francez cu o miscare vioaie; melodia corespunzatoare. 2. parte a suitei preclasice intre alemanda si sarabanda. (< fr. courante)

ECOSEZA s. f. vechi dans popular scotian cu un tempo vioi; melodia corespunzatoare. (< fr. ecossaire)

FANDANGO s. n. dans popular spaniol de perechi, cu un ritm vioi si pasionat, acompaniat de chitara si castaniete; melodia corespunzatoare. (< fr., sp. fandango)

FURLANA s. f. vechi dans popular friulan, asemanator cu tarantela; melodia corespunzatoare. (< it. furlana)

GOPAC s. n. dans popular ucrainean, cu miscari dinamice, vioaie, cu fandari si sarituri mari, interpretat mai ales de barbati; melodia corespunzatoare. (< ucr. hopak)

HALLING s. n. dans popular norvegian, cu tempo viu, care se executa mai ales de barbati; melodia corespunzatoare. (< norv. halling)

JALEO [HA-] s. n. dans popular din Spania; melodia corespunzatoare. (< sp. jaleo)

JAVA IA-/ s. f. dans popular la moda la inceputul secolului, care se dansa la baluri, cu pasi alergati, de vals, glisati si indoiti. (< fr. java)

JOTA [HO-] s. f. dans popular spaniol de perechi, cu miscare rapida, la care perechile danseaza fata in fata pe loc, in acompaniament de castaniete, chitara, tamburina etc.; melodia corespunzatoare. (< sp. jota)

LAMBADA s. f. dans modern brazilian de perechi, cu miscari „sugestive”, in ritm de dans popular, care emana tinerete, bucurie; melodia corespunzatoare. (< it. lambada)

LANDLER [LENDLAR] s. n. dans popular german si austriac cu miscare vioaie, dar nu repede, asemanator cu menuetul; muzica corespunzatoare. (< germ. Landler)

LOURE LUR/ s. n. 1. cimpoi in Franta. 2. vechi dans popular francez, din Normandia, lent, jucat dupa acest instrument; melodia corespunzatoare. (< fr. loure)

MALAGUEnA GHE-NIA/ s. f. dans popular spaniol de perechi, cu ritm lent, asemanator cu fandango, in care dansul alterneaza cu cantecul; melodia corespunzatoare. (< sp. malaguena)

MAZURCA s. f. dans popular polonez cu ritm vioi, devenit dans de salon; melodia corespunzatoare. ◊ (p. ext.) scurta compozitie muzicala care foloseste ritmul, temele acestui dans. (< rus., pol. mazurka)

MILONGA s. n. dans popular de origine argentiniana, inrudit cu tangoul, dar mai temperamental, mai dinamic; melodia corespunzatoare. (< sp. milonga)

OBEREC s. n. dans popular polonez cu tempo foarte rapid; melodia corespunzatoare. (< pol. oberek)

PASO-DOBLE s. n. dans popular de perechi, de origine spaniola; gen de step dansat rapid; melodia corespunzatoare. (< sp. paso-doble)

PASSE-PIED PASPIE/ s. n. dans popular in cerc, de origine franceza, asemanator menuetului, dar cu un tempo mai rapid; melodia corespunzatoare. (< fr. passe-pied)

POLCA s. f. dans popular de perechi, originar din Boemia, vioi, insotit de mici salturi, devenit dans de bal; melodia corespunzatoare. (< fr., rus. polka)

RIGAUDON / RIGODON s. n. vechi dans popular francez, de origine provensala, cu miscare vioaie, plin de temperament, devenit din sec. XVII dans de bal; melodia corespunzatoare. (< fr. rigaudon, rigodon)

SAMBA s. f. dans modern, stilizat dupa dansul popular brazilian, cu ritm viu, discontinuu si sincopat; melodia corespunzatoare. (< fr., port. samba)

SARABANDA s. f. 1. vechi dans popular spaniol, asemanator menuetului, cu o miscare lenta, devenit in sec. XVII dans de curte si introdus apoi in balade si suite; melodia corespunzatoare. 2. (fig.) agitatie; miscare ametitoare, tumultuoasa. (< fr. sarabande)

SARDANA s. f. vechi dans popular din Catalonia, in cerc; melodia corespunzatoare. (< fr. sardana)

SEGUIDILLA [-GHI-DI-LIA] s. f. dans popular spaniol cu caracter vioi si ritm variat, cu acompaniament de castaniete sau de chitara; melodia corespunzatoare. (< sp. seguidilla)

TARANTELA s. f. dans popular napolitan in masura ternara si tempo ce se accelereaza progresiv; melodia corespunzatoare. (< it. tarantella)

ZOPPA DZO-PA/ s. n. dans popular italian cu ritm sincopat. (< it. zoppo)

ARCANA, arcanale, s. f. (Reg.) Numele unui dans popular si melodia dupa care se executa. – Din arcan1.

PROCOVANCA s. f. Numele unui dans popular si melodia dupa care se executa.

TROPCA s. f. Numele unui dans popular si melodia dupa care se executa.

TROPOTITURA s. f. Numele unui dans popular si melodia dupa care se executa. – Din tropoti + suf. -(i)tura.

sirb (-bi), s. m. – Locuitor din Serbia. Sl. srubinu (Miklosich, Slaw. Elem., 46), cf. serb.Der. sirba, s. f. (varietate de oi; dans popular); sirboaica, s. f. (femeie din Serbia); sirbesc, adj. (propriu sirbilor); sirbeste, adv. (in limba sirba; ca sirbii).

suleandra (-endre), s. f. – Femeie stricata, p*********a. Creatie expresiva, bazata pe un element initial putin clar (poate de la radacina expresiva sui) si suf. -andra, cf. buleandra, fleandra, hoandra etc. Dupa Cihac, II, 396, din germ. schlendern „a interveni” prin intermediul ceh. slondra, solutie insuficienta. Dupa Philippide, Principii, 151, der. din suier „trisor” cu suf. -andra. Este var. lui ciuleandra, s. f. (dans popular in Munt.).

sultan (-ni), s. m. – Monarh musulman. Tc. sultan, diun arab. sultan „putere” (Seineanu, II, 328; Lokotsch 1945), cf. ngr. σουλτάνος, bg., rus. sultan etc. – Der. sultana, s. f. (sotie sau fiica de sultan); sultanea, s. f. (conduras, Tropaeolum mauis); sultanesc, adj. (de sultan); sultanica, s. f. (dans popular din Munt. si Dobr.); sultanin, adj. (imperial), din tc. sultani.

tintar (-ri), s. m. – Insecta din ordinul dipterelor (Culex pipiens). – Var. tintar. Megl. tantar. Lat. zinzala (Diez, I, 450; Densusianu, Hlr., 198; Puscariu 1739; Graur, Rom., LVI, 265; REW 9623; Corominas, I, 766) sau mai bine tentiala (Glossaria lat., I, Paris 1926, 115; R. Sabbadini, Bull. de Cange, III, 88), cf. it. zanzara, v. fr. cincele, sp. cenzalo.Der. tintaras, s. n. (un anumit dans popular); tintarime, s. f. (multime de tintari).

zor (-ruri), s. n.1. Urgenta, nevoie. – 2. Violenta, forta. – 3. Graba, activitate febrila. – Mr. zore, megl. zor. Tc. (per.) zor (Seineanu, II, 390; Lokotsch 2223; Ronzevalle 97), cf. ngr. ζόρι, alb., bg., sb. zor.Der. zori, vb. (a sili, a constringe, a grabi; a accelera); zoriu, adj. (rapid, expeditiv); zoralie, s. f. (dans popular cu miscari rapide), pe care Seineanu il deriva din tc. zorli, der. care pare der. interior, cu suf. expresiv -lie. Cf. zurliu.

ALUNELUL s. m. art. dans popular romanesc in ritm binar si miscare vioaie, raspindit in special in Oltenia si in Muntenia; melodia corespunzatoare acestui dans.

ABRUDEANCA s. f. art. Numele unui dans popular ardelean si melodia dupa care se executa. – Din Abrud + suf. -ean-ca.

ARAGONEZ, -A, aragonezi, -e, s.m., s.f., adj. I. 1. S.m. si f. Persoana originara sau locuitor din Aragon. 2. Adj. Care apartine Aragonului sau aragonezilor (1), privitor la Aragon ori la aragonezi. II. S.f. dans popular din Aragon; melodie dupa care se executa acest dans. – Din fr. aragonais.

ABRUDEANCA, abrudence, s.f. 1. Femeie originara sau locuitoare din orasul Abrud. 2. (Art.) Numele unui dans popular ardelenesc cu miscare moderata; melodie dupa care se executa acest dans. – Abrudean + suf. -ca.

ALUNEA, alunele, s. f. 1. Alunita (1). 2. Numele unui dans popular si melodia dupa care se executa. – Din aluna + suf. -ea.

ALUNEASCA s. f. art. Numele unui dans popular si melodia dupa care se executa. – Din aluna + suf. -easca.

ALUNEL, alunei, s. m. 1. Diminutiv al lui alun. 2. Numele unui dans popular si melodia dupa care se executa. 3. Alunita (2).

BREAZA s. f. art. dans popular romanesc, raspindit in zona subcarpatica munteana si in S Transilvaniei, cu ritm binar sincopat; melodia corespunzatoare acestui dans. Se mai numeste ca-la-Breaza.

ARDELEANA s. f. art. Numele unui dans popular din Ardeal si melodia dupa care se executa. – Din Ardeal + suf. -eana.

ARMENEASCA s. f. art. Numele unui dans popular si melodia dupa care se executa. – Din armenesc.

BANEASCA s. f. art. Numele unui dans popular si melodia dupa care se executa. – Din ban2 + suf. -easca.

BATUTA, batute, s. f. Numele unui dans popular (caracterizat prin batai ritmice din maini si din picioare) si al melodiei dupa care se executa. – V. bate.

BOLOVANEL, bolovanei, s. m. 1. (Rar) Diminutiv al lui bolovan. 2. Numele unui dans popular si melodie dupa care se executa.

BRAULET, braulete, s. n. 1. Diminutiv al lui brau. 2. Numele unui dans popular si melodia dupa care se executa.

ZORALIE, zoralii, s. f. Numele unui dans popular (caracterizat prin sarituri neregulate) si melodia dupa care se executa; ca-la-usa-cortului. [Var.: zuralie s. f.] – Dupa tc. zorlu „violent, puternic”.

BUSUIOC1 s. n. 1. Planta erbacee de gradina cu tulpina paroasa, cu flori albe sau trandafirii si cu miros placut (Ocimum basilicum). ◊ Compuse: busuioc-rosu = planta erbacee ornamentala, cu flori mici, rosii, dispuse in spice (Amaranthus caudatus); busuioc-salbatic = planta erbacee cu tulpina paroasa si flori violete (Brunella vulgaris). 2. (Reg.) Numele unui dans popular si al melodiei dupa care se executa. [Var.: bosuioc s. n.] – Bg. bosilek, sb. bosiljak.

UI1 interj. 1. Exclamatie (repetata) prin care se introduc uneori chiuiturile la dansurile populare. 2. Vai! ah! of!

TROPOTICA s. f. Numele unui dans popular si melodia dupa care se executa. – Din tropot + suf. -ica.

CALUSAR, (2) calusari, s. m. 1. Numele unui dans popular cu figuri variate, jucat (in preajma rusaliilor) de un grup de flacai; melodia dupa care se executa acest dans. 2. Flacau care joaca acest dans. – Probabil din calus + suf. -ar.

CARASEL, (1) carasei, s. m., (2) carasele, s. n. 1. Diminutiv al lui caras. 2. Numele unui dans popular cu miscari vioaie si melodia dupa care se executa.

ZORI1 s. m. pl. 1. Lumina care se arata pe cer inainte de a rasari soarele; faptul zilei, aurora. ◊ Loc. adv. In zori sau in zori de zi (sau de ziua), ori pana-n zori, din zori, in zorii zilei, in zorii zorilor, sau de (o data) cu zorile sau catre zorirea zorilor = dis-de-dimineata. ◊ Expr. Din zori si pana-n seara (sau noapte) = toata ziua. Din zori in zori = ziua si noaptea, tot timpul; totdeauna, mereu. A se (re)varsa (sau a (se) crapa, a se ivi, a se zari, a miji) zorile (sau zorii, zori de zi, zori de ziua) sau a da in fapt (sau a se anunta) de zori = a aparea zorile, a incepe sa se faca ziua. ◊ Luceafar-de-zori = numele popular al stelei Sirius. 2. (Art.) Numele unui dans popular care se joaca la nunta si melodia dupa care se executa; melodie care se canta miresei la uncrop. [Art.: zorii si zorile[1]] – Slav (v. sl. zorja).

CHINDIE, chindii, s. f. 1. Timp al zilei catre asfintitul soarelui. ♦ Loc de pe bolta cereasca unde se afla soarele pe inserat. 2. Numele unui dans popular asemanator cu sarba si melodia dupa care se executa. – Tc. ikindi „dupa amiaza, rugaciunea de dupa pranz”.

1) arcan n., pl. e (rut. rus. tat. turc. arkan). Lat de prins caii, in vechime intrebuintat si in batalie. Prins cu arcanu, se zice ironic despre un ofiter sau functionar de moda veche sau care face impresiunea ca e pus cu de-a sila intr' o functiune, pin [!] aluziune la modu de recrutare de odinioara. Un dans popular in Munt., numit si arcana (Vrancea) si -nea (Trans. Bucov.), f., pl. ale, ele.

carasel m., pl. sei (dim. caras. Cp. cu tarasel). Meh. Caras. S. n., pl. e. Nord. Un dans popular.

cazacesc, -easca adj. De Cazac. S. f. Olt. Cazaceasca, un dans popular. (Vlah. Rom. Pit. 111).

chindie si (Mold. si) achindie f. (turc. ikindi [cum. ekindu], „al doilea” ceas, d. iki, doi, timpu de dupa ameaza [!], namazu de la mijlocu acestui timp). Timpu de pe la 4 dupa ameaza: pe la chindie sau pe la chindii. Un dans popular cu miscari foarte rapezi [!]. Melodia acestui dans. Tabulhana (cintarea muzicii domnesti pe la 4 dupa ameaza in timpu Turculor): bateau chindie in toate zilele (N. Costin). Toba mare (imbracata in postav ros) care facea parte din instrumentele meterhanelei. La curtile domnesti si boieresti, turn de straja de unde se vestea cu tobe si surle timpu chindiii, cind toti oamenii se adunau la cina, si portile curtii se inchideau. (Si la Tirgovistea [!] era un asemenea turn, care odinioara era mai inalt, dar acum n´are de cit vre-o 28 de metri).

breaz, -a adj. pl. breji, breze (bg. briez, d. brieza, sirb. breza, rus. bereza, vsl. berza, mesteacan, a carui scoarta e breaza. Corespunde fonetic cu litv. berzas, germ. birke, mesteacan si lat. fraxinus, frasin [Bern. si Meyer.]. V. barz, brad). C’o pata alba din frunte pina la bot: cal breaz. Fig. Iron. Distins, ilustru: nici tu nu esti mai breaz decit el, te-ai gasit si tu mai breaz ca sa faci gura! Prov. A fi cunoscut ca un cal breaz, a fi foarte cunoscut. S.f. (dupa numele satului Breaza din Prahova). Un dans popular si melodia lui: a cinta breaza (sau ca la Breaza!). V. baltat, cacir, peag, stranut 2 si tintat.

2) bugeac n., pl. uri si ece (turc. tat. bugak, unghi, colt, loc izolat, cum se numea sudu Basarabiii, locuit odinioara de Tatari). Vechi. Peninsula. Azi. Ml. Un dans popular. Bts. (bugeag, pl. uri si ege). Pustiu. A trai ca’n bugeag, a trai ca un salbatic, ca intr’un loc pustiu.

SARABANDA (‹ fr., sp.) s. f. Vechi dans popular spaniol (sec. 16) de origine orientala, cu caracter solemn, in ritm ternar si miscare lenta, devenit in Franta, in sec. 17, dans de Curte. In sec. 18 a fost introdus in balete si in suitele instrumentale; melodia corespunzatoare acestui dans. ♦ Fig. Agitatie, framantare, tumult.

ALLEMANDA, allemande, s. f. Vechi dans de origine populara germana, la inceput cu caracter vesel, vioi, ulterior, moderat, grav, in doi timpi; melodie dupa care se executa acest dans. – Din fr. allemande.

COMPLET1, completuri, s. n. (Frantuzism iesit din uz) Bal popular; local de dans (in cartierele periferice ale unui oras). – Probabil din cuplet (confundat, prin etimologie populara, cu complet2).

CARNAVAL ~uri n. 1) (in unele tari) Perioada care preceda postul cand au loc petreceri populare cu deghizari si focuri de artificii. 2) Petrecere populara cu deghizari, dansuri, jocuri distractive etc. care are loc cu diferite ocazii. /<fr. carnaval, it. carnavale

BAION s.n. dans modern brazilian, de origine populara; melodia acestui dans. [Pron. ba-ion. / < sp. baion].

BERGAMASCA s. f. vechi dans si cantec popular italian cu ritm vioi, interpretat de un grup de femei si barbati asezati in cerc. (< fr. bergamasque, it. bergamasco)

GAGLIARDA [GA-LIAR-] s. f. vechi dans de origine populara italiana, cu ritm vioi, care se danseaza prin sarituri; melodia corespunzatoare. (< it. gagliarda)

GRIEG [gri:g], Edvard (1843-1907), compozitor, pianist si dirijor norvegian. Intemeietorul scolii muzicale norvegiene. Ca pianist si dirijor, a interpretat lucrarile sale, facand turnee in toata Europa. Muzica de scena pentru „Peer Gynt”, de Ibsen, un concert pentru pian si orchestra, piese orchestrale, lucrari de camera („Sonatele” pentru vioara si violoncel), vocale si instrumentale. Melodica inspirata din cantecul popular, armonie originala („dansuri si cantece norvegiene”).

BADINERIE s. f. 1. gluma; joaca. 2. (muz.) piesa instrumentala cu caracter glumet, vesel si ritm vioi. 3. dans francez de origine populara cu caracter glumet. (< fr. badinerie)

GAVOTA s. f. vechi dans francez, de origine populara, cu miscare moderata, asemanator cu gagliarda; melodia corespunzatoare, care intr-o suita instrumentala preceda sarabanda. (< fr. gavotte)

GIGA s. f. 1. vechi dans englez, de origine populara, cu miscare saltareata; melodia corespunzatoare. ◊ ultima parte a unei suite instrumentale, dupa sarabanda. 2. vechi instrument cu coarde si arcus, cu spatele bombat. (< fr. gigue, it. giga)

MENUET s. n. vechi dans francez de origine populara, linistit si plin de gratie, devenit dans de curte; melodia corespunzatoare. ◊ a treia parte a simfoniei clasice. (< fr. menuet)

BAION s. n. dans modern brazilian, de origine populara; melodia corespunzatoare. (< sp. baion)

MUSETTE MuSET/ s. f. 1. vechi instrument popular, asemanator cu cimpoiul, in Franta. 2. dans vioi, cu caracter pastoral, acompaniat de acest instrument; melodia corespunzatoare. (< fr. musette)

TAMBURINA, tamburine, s. f. Instrument muzical popular, folosit pentru acompanierea ritmica a dansului in Spania, Italia si in Orient, de forma unei tobe mici, portative, cu pielea intinsa pe o singura parte si cu placi de metal sau cu zurgalai de jur imprejur. [Var.: tamburin s. n.] – Din fr. tambourin, it. tamburino.

CARMANIOLA ~e f. ist. rar 1) Cantec popular francez, cantat pe timpul revolutiei burgheze (1789). 2) dans executat dupa aceasta melodie. 3) Vesta scurta purtata in timpul revolutiei franceze. [Sil. -ni-o-] /<fr. carmagnole

dans s. joc. (inv.) salt, saltare, saltatura. (Un ~ popular.)

CAPRA ~e f. 1) la pl. Gen de mamifere rumegatoare, paricopitate, cu coarne mari, par lung si neted, crescute pentru lapte, lana si carne. 2) Animal din acest gen. ~ de Angora. ◊ A scapa ~a in gradina a acorda incredere unei persoane necinstite. A impaca si ~a si varza a imbina doua interese opuse. 3) art. Obicei popular practicat de Anul Nou, constand in executarea unor dansuri si figuri comice de o persoana mascata in chip de capra. 4) Personaj mascat astfel. 5) Suport cu patru picioare incrucisate pe care se pun lemnele pentru a fi taiate cu ferastraul. 6) Scaun pe care sade vizitiul intr-o trasura. 7) Aparat de gimnastica constand dintr-un suport capitonat si patru picioare cu inaltime reglabila. 8) Joc de copii, unde unul sta aplecat, iar altii sar peste el. [G.-D. caprei] /<lat. capra

KABUKI (cuv. japonez: ka „cantec” + budans”) subst. Gen de teatru clasic japonez, cea mai populara forma de spectacol incepand cu sec. 16 pana in zilele noastre. Este o arta complexa si sintetica, recurgand la muzica, dans, interpretare actoriceasca, literatura si arte plastice. Din sec. 17, este interpretat numai de barbati. Printre reprezentantii de seama: Sakata Tōjūrō I (1647-1709), Tsuruya Namboku IV (1755-1829), Kawatake Mokuami (1816-1893).

FLAMENCO s. n. gen al muzicii populare spaniole, la tiganii din Andaluzia, care combina cantecul si dansul pe un acompaniament de chitara si castaniete. ◊ (adj.) stil ~ = stil melodic de interpretare vocala cu efect de falset. (< sp. flamenco)

BERINDEI, Dan (n. 1923, Bucuresti), publicist si istoric roman. M. coresp. al Acad. (1991). Specialist in istoria moderna a Romaniei („Aspecte militare ale rascoalei populare din 1821”, „L’Union des Principautes Roumaines”, „L’Anee revolutionnaire 1821 dans les Pays Roumaines”). Acad. (1992).

BLUES [pr.: bluz] n. 1) Cantec popular nostalgic al negrilor din America, devenit mai tarziu piesa de jaz. 2) dans care se executa dupa aceasta melodie. /Cuv. engl.

JAZ, (2) jazuri, s. n. 1. Muzica usoara (de dans), adesea cu caracter de improvizatie, provenita din impletirea elementelor folclorice nord-americane (muzica populara a negrilor) cu muzica popoarelor europene, caracterizata printr-un ritm vioi, sincopat. 2. Orchestra formata de obicei din instrumente de suflat si de percutie care executa aceasta muzica; jazband. [scris si: jazz] – Din fr., engl. jazz.

ROCK [ROC] s. n. 1. dans modern caracterizat prin rasuciri, piruete, deplasari ale partenerilor in diferite directii, cu gesturi si miscari exagerate; melodia corespunzatoare; 2. stil muzical popular american. (< engl. rock/and roll/)

BLUES s.n. Cantec popular nostalgic al negrilor din America, devenit apoi piesa instrumentala (de jaz), structurata in genere pe 12 masuri, organizate melodic-armonic pe trei secvente (fiecare de cate patru masuri), primele doua fiind identice. ♦ dans care se executa in ritmul acestei muzici; foxtrot lent. [Pron. bluz, pl. -uri. / < engl. blues, cf. blue – albastru].



Copyright (C) 2004-2020 DEX online (http://dexonline.ro)