Rezultate din textul definițiilor
TELUR (‹ fr., germ.; {s} lat. tellus „pamant”) s. n. Element chimic (Te; nr. at. 52, m. at. 127,60, p. t. 452ºC, p. f. 1.390ºC, gr. sp. 6,00), din grupa a VI-a a sistemului periodic, cu caracter nemetalic, alb-albastrui, cu proprietati asemanatoare sulfului. A fost descoperit de catre mineralogul austriac Franz Joseph Muller von Reichenstein in 1782 in minele de aur din Transilvania. In natura se intalneste sub forma de telurizi si t. nativ, deseori insotind sulful si seleniul. Are diferite intrebuintari, intre care: colorant pentru sticla si ceramica, compusii sai sunt materiale cu proprietati semiconductoare, receptori de radiatie infrarosie.

catre prep. cu ac. (lat. contra, infl. de intre). Spre, in directiunea cuiva: catre apus, catre mine. Cu, fata de: respect catre parinti. Aproape, spre, pe la: catre seara, catre dimineata. – In est catra, in nord citra. Cp. cu intre, intra.

INTROVERSIUNE s. f. (Psih.) Orientare a constiintei catre propriul eu; tendinta de a se inchide in sine, neglijand lumea exterioara. [Pr.: -si-u-] – Din fr. introversion.

INSPRE prep. 1. (local) asupra, catre, la, spre, (inv.) despre, intre, supra. (Isi atinteste privirea ~ noi.) 2. (temporal) catre, spre, (reg.) asupra, (inv.) despre, inde. (Era ~ ziua.)

SPRE prep. 1. (local) asupra, catre, inspre, la, (inv.) despre, intre, supra. (Isi atinteste privirea ~ noi.) 2. (temporal) catre, inspre, (reg.) asupra, (inv.) despre, inde. (Era ~ ziua.) 3. (arata scopul) ca, de, drept, pentru. (~ incercare; ~ exemplu.) 4. (final) pentru, (inv.) catre. (O spun ~ binele tau.)

BRADEANU, Salvator (1902-1986, n. Radna, jud. Arad), jurist roman. Specialist in drept civil si drept funciar („catre o noua legislatie funciara”, „Codul civil roman – comentat”, in colab.).

EXOEMISIUNE s. f. emisiune de electroni de catre o suprafata (ne)metalica supusa in prealabil unei actiuni fizice. (< fr. exoemission)

RECIDIVA, recidive, s. f. 1. Savarsire de catre aceeasi persoana a unei noi infractiuni. 2. (Med.), Reaparitie, revenire a unei boli dupa ce aceasta s-a vindecat clinic; recadere. – Din fr. recidive.

JARGONAFAZIE s.f. (Med.) Afazie constand din folosirea de catre bolnavi a unor cuvinte noi, inexistente si fara semnificatie. [Gen. -iei. / < fr. jargonaphasie].

AUTOGRAF1 s. n. 1. aparat fotogrammetric, pentru masurarea corpurilor cu ajutorul fotogramelor terestre. 2. aparat pentru inregistrarea imersiunii si inclinarii unei torpile in drumul catre tinta, a lansarii unei mine sau a imersiunii unei dragi. (< fr. autographe)

JARGONAFAZIE s. f. tulburare de limbaj constand din folosirea de catre bolnavi a unor cuvinte noi, inexistente. (< fr. jargonaphasie)

SAONE [so:n], rau in partea central-estica a Frantei; 483 km. Izv. din inaltimile Faucilles (m-tii Vosgi), de la 400 m alt., curge mai intai pe directia NE-SV pana la Chalon-sur-Saone, dupa care se indreapta catre S, varsandu-se in fl. Ron la Lyon. Navigabil pe 375 km. Legat prin canale cu Sena, Rin, Moselle, Marna si Loara. Afl. pr.: Doubs. In antic. s-a numit Arar.

ETENA s. f. hidrocarbura nesaturata gazoasa, incolora, inflamabila, obtinuta prin deshidratarea alcoolului de catre acidul sulfuric; etilena. (< fr. ethene)

MAI interj. (se foloseste ca adresare catre o persoana de s*x masculin). [Var. ma] /Orig. nec.

TERMIONICA s.f. (Fiz.) Studiul emisiei electronilor sau ionilor de catre substante supuse la temperaturi inalte. [Pron. -mi-o-, gen. -cii. / < fr. thermoionique].

TERMIONICA s. f. Capitol al fizicii care studiaza emisia electronilor sau a ionilor de catre substante incalzite la temperaturi (foarte) inalte. [Pr.: -mi-o-] – Din fr. thermionique, engl. thermionics.

A SE ADRESA ma ~ez intranz. 1) A se indrepta cu vorba catre cineva (pentru a intreba, a cere o explicatie etc.). 2) A inainta o adresa (o cerere, o scrisoare oficiala etc.). /<fr. adresser

GUVERNARE s. 1. carmuire, conducere, diriguire, domnie, stapanire, (inv. si pop.) obladuire, (inv.) chiverniseala, chivernisire, ocarmuire, purtare, purtat, stapanie, vladicie, (fig.) carma. (~ tarii de catre Sfat.) 2. conducere, guvernamant, regim. (S-a instaurat o noua ~ in acel stat.)

LA prep. 1. (local) asupra, catre, inspre, spre, (inv.) despre, intre, supra. (Isi atinteste privirea ~ noi.) 2. (local) in. (Merge ~ vale.) 3. (cauzal) pentru. (Il pedepsea ~ cea mai mica abatere.) 4. (final) (inv.) spre. (L-a condamnat ~ moarte.)

NeuTRON (‹ fr. {i}; {s} engl. neutral „neutru” + [elec]tron) s. m. (FIZ.) Particula elementara din clasa barionilor, neutra din punct de vedere electric, cu spinul 1/2 si cu masa mai mare decat a protonului, alaturi de care intra in alcatuirea nucleelor atomilor (cu exceptia hidrogenului). Preconizat, in 1920, de catre E. Rutherford a fost identificat de catre J. Chadwick, in 1932, pe baza experientelor fizicienilor francezi Irene si Frederic Joliot-Curie si ale fizicienilor germani W. Bothe si G. Becker. N. este stabil in nucleele atomilor, dar in stare libera se dezintegreaza intr-un proton, un electron si un antineutrino, avand o durata medie de viata de 15,3 minute. N. si protonul au proprietati asemanatoare si se considera a fi doua stari diferite ale aceleasi particule nucleonul. N. este singura particula elementara care interactioneaza cu campul gravitational.

PACIFISM (‹ fr.) s. n. Curentul de gandire intemeiat pe umanism si pe rationalismul unor sisteme filozofice iluministe ai carui reprezentanti se pronunta impotriva oricaror razboaie, indiferent de caracterul lor. Considera ca razboaiele pot fi evitate prin negocieri, dezarmare, propaganda in favoarea pacii, avand un rol pozitiv in realizarea unui climat de destindere, de nonviolenta. Aspiratiile oamenilor catre pacea universala se regasesc din Antichitate (Xenofon, Socrate), capatand noi valente in Renastere. In epoca moderna Rousseau, J. Bentham, Novalis au elaborat tratate in care au sustinut aceasta idee. Initiativa, cu caracter democratic, a p. a fost sprijinita de activitatea unor institutii (Societatea Americana pentru Pace, 1828) sau de congrese internationale (Bruxelles, 1848, Paris, 1889 s.a.). In 1891 s-a deschis, la Berna, un Birou International Permanent de Pace. A. Nobel a instituit intre premiile acordate de Academia suedeza unul destinat militantilor pentru pace. Miscarile pentru pace au devenit si mai puternice in urma conflagratiilor mondiale si a razboaielor din Vietnam, Iraq s.a., O.N.U. si alte organisme europene si mondiale incurajand deschis activitatile pacifiste.

INVESTITIE, investitii, s. f. 1. Plasare de capitaluri in intreprinderi industriale, agricole, comerciale etc., cu scopul obtinerii de profituri; (concr.) capitalul plasat. 2. Alocare (de catre stat) a unei sume si a altor mijloace materiale pentru crearea de noi fonduri fixe, pentru largirea, reutilarea si modernizarea celor existente; (concr.) suma alocata, fondurile alocate. [Var.: investitiune s. f.] – Din germ. Investion, rus. investitiia.

A SE RASTI ma ~esc intranz. A spune ceva pe un ton ridicat; a ridica vocea (catre cineva). /Orig. nec.

POSTLIMINIUM s.n. (In dreptul roman) Redobandire retroactiva a drepturilor cetatenesti de catre o persoana instrainata (prin captivitate, exil etc.), la inapoierea in patrie. [Pron. -ni-um. / < lat. postliminium].

catre prep. 1. (local) asupra, inspre, la, spre, (inv.) despre, intre, supra. (Isi atinteste privirea ~ noi.) 2. (temporal) inspre, spre, (reg.) asupra, (inv.) despre, inde. (Era ~ ziua.)

MONSENIOR s.m. 1. Titlu dat seniorilor feudali (in Apus); titlu de adresare catre un nobil. 2. Titlu pe care il poarta unii prelati ai bisericii catolice. [Pron. -ni-or. / < fr. monseigneur, cf. it. monsignore].

TRANSGRESIUNE s. f. 1. invadare a uscatului de catre apele oceanului planetar. 2. (biol.) extindere a arealului biogeografic al unui taxon in teritorii geografice noi. 3. aparitia, in urma segregarii sau a recombinarii, a unor indivizi la care un anumit caracter este exprimat mai puternic (sau mai slab) decat la oricare din formele parentale. (< fr., engl. transgression, lat. transgressio)

cneaz m., pl. cneji (vsl. knenzi, hunenzi si kunengi, rus. kneazi, d. vgerm. kuning, care vine d. kuni, neam, rasa: ngerm. konig, ol. koning, engl. king, rege. V. si chinez 1). Numai in doc. slavonesti. Mosnean, mai ales in actele in care el se vinde ca „ruman [!]”, pin [!] urmare, om liber, megias, (Giur. 74). Nu exista nici o relatiune intre denumirea de „cneaz” si calitatea de judecator ori intinderea proprietatii si un anumit fel de proprietate. Cneji is de o potriva [!] atit proprietarii mari, cit si cei mici. Cneaz inseamna „stapin de ruman” (Giur. 77-77). Cneaz e omu liber fara dregatorie (89). Cnejii reprezenta [!] clasa stapinitoare si-s mai vechi in Tara Romaneasca de cit cei cu acelasi nume in Ungaria si Polonia, unde intelesu acestui cuvint a suferit schimbari insemnate. In Ungaria, cnejii au fost inlocuiti in stapinirea satelor si mosiilor lor de catre cuceritorii Unguri. Dupa deposedare, numele lor a continuat insa a se da celor insarcinati de noii stapini cu administrarea satelor romanesti (Giur. 91-92). Azi. Principe rusesc si titlu de nobleta. V. judec 1.

NEICA m. pop. 1) (cuvant de adresare a unei persoane tinere catre un barbat mai in varsta) Nene; bade. 2) (cuvant de adresare a unei fete baiatului iubit) Bade. /ne[ne] + suf. ~ica

BOTEZ, botezuri, s. n. 1. Ritual crestin de primire a cuiva printre credinciosii bisericii, insotit de atribuirea unui prenume; p. ext. petrecere care are loc cu acest prilej; cumetrie. ◊ Expr. (Mil.) Botezul focului = prima participare activa la o lupta. 2. Apa folosita pentru savarsirea botezului (1). 3. Stropire cu agheasma a credinciosilor si a caselor lor de catre preot, cu prilejul unor slujbe sau sarbatori bisericesti. 4. (Mar.) Ceremonial de lansare la apa a unei nave noi. – Din boteza (derivat regresiv).

EMISIUNE, emisiuni, s. f. 1. Punere in circulatie de catre stat sau de catre o institutie, o societate autorizata etc. a hartiilor de valoare, a bancnotelor, a actiunilor etc.; emitere. ♦ Punere in circulatie a unei noi serii de marci postale sau retiparirea la o anumita data a unei serii mai vechi. 2. Producere, de catre un corp sau un dispozitiv, a unor gaze, a unor unde etc. care se pot propaga in mediul inconjurator. 3. Program transmis prin radio sau prin televiziune intr-o ordine dinainte stabilita. [Pr.: -si-u-.Var.: emisie s. f.] – Din fr. emission, lat. emissio, -onis.

mina1 s. f. 1. loc subteran special amenajat, de unde se extrag minerale. 2. galerie sapata in frunzele sau in scoarta unei plante de catre insecte. 3. (fig.) mare bogatie (ascunsa). 4. cilindru subtire de granit etc. din interiorul creioanelor sau pixurilor. 5. mijloc de lupta alcatuit dintr-o incarcatura de exploziv si un dispozitiv de aprindere, care explodeaza prin lovire sau la comanda. (< fr. mine, germ. mine)

SANCTIUNE ~i f. 1) Act prin care seful statului aproba o lege trecuta prin parlament, pentru a o face executorie. 2) Aprobare oficiala a unui act de catre o instanta superioara celei care l-a emis, pentru a-i imprima valabilitate. 3) Masura represiva pentru incalcarea unei legi; pedeapsa. ~ finala. 4) Masura de constrangere (de natura politica, economica sau militara) aplicata unui stat de catre o organizatie internationala pentru a reprima un act de violenta sau posibilitatea unui asemenea act. [G.-D. sanctiunii; Sil. sanc-ti-u-ne] /< fr. sanction, lat. sanctio, ~onis

SERGHIEV POSAD, oras in V Federatiei Ruse, la 72 km NE de Moscova; 113,6 mii loc. (2002). Ind. usoara. Orasul s-a dezvoltat in jurul manastirii Sf. Treimi-Serghei, intemeiata si construita in anii 1337-1340 de catre Serghei din Radonej (ulterior sanctificat). Seminar teologic (1742). Catedrala Sf. Treime (1422-1423), cu mormantul sf. Sf. Serghei si icoane pictate de artistii scolii lui Andrei Rubliov; biserica Sf. Duh (1476-1477), cu turn; catedrala Adormirii Maicii Domnului (1559-1585) cu fresce din 1684. Muzeul jucariilor. Inainte de 1918 s-a numit Serghievski Posad; intre 1918 si 1930 a purtat numele Serghiev, iar intre 1930 si 1991, Zagorsk. Inclus (din 1993) in Patrimoniul cultural universal.

PENTRU prep., conj. I. prep. 1. (arata scopul) de. (Planta ~ samanta.) 2. (arata scopul) ca, de, drept, spre. (~ incercare; ~ exemplu.) 3. (arata scopul) contra, impotriva. (Medicament ~ hepatita.) 4. (final) spre, (inv.) catre. (O spun ~ binele tau.) 5. (cauzal) datorita. (~ el, n-am mai plecat.) 6. (cauzal) dupa. (Varsa lacrimi ~ copilul pierdut.) 7. (cauzal) la. (Il pedepsea ~ cea mai mica abatere.) 8. (instrumental) contra. (Iti dau o mie de lei ~ un timbru.) 9. (termen comercial; modal-instrumental) pe, per. (900 de lei ~ un kg de grau.) 10. (si adverbial) pro. (~ si contra.) II. conj. (arata scopul) (pop.) precum. (~ ca sa se stie.)

euTANASIE s.f. 1. Moarte usoara, fara suferinta. 2. Provocare de catre medic a mortii unui bolnav incurabil. ♦ Sacrificare prin procedee rapide, nedureroase, a animalelor bolnave care nu mai pot fi vindecate. [Gen. -iei, var. eutanazie s.f. / < fr. euthanasie, cf. gr. euthanasia < eu – bine, thanatos – moarte].

COMAGENE (COMMAGENE), reg. istorica antica in NE Siriei, pe malul drept al eufratului. Regat elenistic cu cap. la Samosata, dependent de statul seleucid, apoi de Roma (sec. 2 i. Hr. – 1 d. Hr.), a fost inclus in 72 d. Hr. de catre Vespasian in prov. romana Siria.

ISTORICESKII PUT NE TROTUAR NEVSKOGO PROSPEKTA (ИCTOΡИЧECKИИ ПYTЬ – HE TPOTYAP HEBCKOΓO ПROCПEKTA) (rus.) drumul istoriei nu este trotuarul de pe Nevski Prospekt – Cernisevski, recenzie la cartea lui H. Carr „Scrisori politico-economice catre presedintele Statelor Unite”. Activitatea social-politica cere din partea celui angajat in ea multiple renuntari si sacrificii.

PASA s. f. 1. (sport) trecere a mingii prin lovitura, cu piciorul sau cu capul, unui coechipier; passing. ◊ operatie de trecere la executarea unui tur de iluzionism; miscare a mainii la hipnotizatori. 2. inaintare catre adversar, la scrima. 3. miza pe care trebuie s-o depuna jucatorii de carti la fiecare nou tur. 4. (mar.) culoar navigabil amenajat printr-o zona cu pericole (stanci, epave etc.) sau printr-un baraj de mine. 5. stare, situatie (trecatoare). 6. trecere a metalului forjat in tiparele sau in matritele care-l fasoneaza. (< fr. passe, engl. pass)

REPEDEA 1. Deal cu caracter structural, situat la marginea NE a Pod. Central Moldovenesc, la SE de Iasi, alcatuit dintr-o succesiune de straturi de argile, gresii si calcare oolitice sarmatiene. Spre NE este delimitat de cueste puternice, afectate de alunecari de straturi. Alt. max.: 404 m. Acoperit cu paduri de fag, stejar, gorun si, partial, de livezi si podgorii. A fost studiat din punct de vedere geologic de catre Grigore Cobalcescu, in 1862, care a elaborat prima lucrare geologica din Romania („Calcarul de la Rapidea”). Cunoscut si sub numele de Rapedea sau Rapidea. Declarat monument al naturii (1955). Punct turistic. 2. Com. in jud. Maramures, situata in depr. Poienile de sub Munte, la poalele m-tilor Maramures, la confl. raului Repedea cu Ruscova; 4.877 loc. (2005). Rezervatiile naturale Poiana cu narcise Tomnatec, Sehleanu, varfurile Farcau, Vinderelu si Mihailecu.

PASA1 s.f. 1. Trecerea mingii prin lovitura unui jucator din aceeasi echipa. 2. Inaintare catre adversar la scrima. 3. Miza pe care trebuie s-o depuna jucatorii de carti la fiecare nou tur. 4. Miscare a mainii la hipnotizatori. 5. (Mar.) Pasa de navigatie = drum navigabil amenajat printr-o zona de pericole sau printr-un baraj de mine. 6. Stare, situatie (trecatoare). [< fr. passe].

catre prep. 1) (indica directia, locul) Inspre; asupra; spre. S-au pornit ~ sat. 2) (indica o aproximare temporala) Pe la; aproape de; asupra; inspre. ~ ziua. 3) (indica destinatia) Fata de; la. Adresare ~ popor. 4) (indica situatia, anturajul) De fata cu; fata de. A facut aceasta ~ mine. /<lat. cantra

MAI interj. (Fam.) 1. Cuvant de adresare catre una sau mai multe persoane de s*x masculin, mai rar feminin, care marcheaza intre vorbitori un raport de la egal la egal sau de la superior la inferior; ba. 2. Cuvant folosit pentru a exprima admiratie; mirare, nedumerire; neincredere; nemultumire; ironie. [Var.: ma interj.] – Et. nec.

LUNEVILLE [lunevil], oras in NE Frantei (Lorena), pe raul Meurthe, la confl. cu Vezouze, la 25 km SE de Nancy; 22,4 mii loc. (1990). Aparate electrice, constr. de masini si material rulant feroviar, textile, faianta, dantelarii, jucarii. Muzee de istorie si de faianta. Castel (1702-1706) cu o gradina vasta. Biserica Saint-Jacques (1730-1747), in stil rococo. Aici s-a semnat la 9 febr. 1801, de catre Franta si Austria un tratat care ratifica prevederile Pacii de la Campo Formio.

mai interj. – Serveste la adresare si mirare. – Var. (Munt.) ma. Lat. mǒdǒ, redus la *mo, cf. it. mo, sard. moi, immoi; cf. amu si, pentru dezvoltarea vocalei finale, cazul paralel al lui postpoipai. Explicatiile anterioare considera acest cuvint inseparabil de mare (Cihac, II, 718; Tiktin; Seineanu, Istoria filologiei, 345; Philippide, II, 722; Pascu, II, 65); dar aceasta identitate nu pare evidenta. Cu atit mai putin sigura este afirmatia dictionarelor in general, ca este interj. de adresare catre un barbat, caci in Mold. se foloseste si pentru femei si ca peste tot este foarte folosita in imprecatie fara obiect definit: mai, sa fie-al d******i. Este cuvint de uz general (ALR, I, 198).

SANTA CRUZ DE TENERIFE [santa kruθ], oras in Spania insulara, centrul ad-tiv al Comunitatii autonome Canare, situat pe tarmul de NE al ins. Tenerife; 188,4 mii loc. (2001). Aeroport. Port comercial. la Oc. Atlantic, prin care se exporta banane, fructe tropicale, tutun, rosii s.a. si punct de escala pe rutele transatlantice. Rafinarie de petrol. Ind. de prelucr. a tutunului si alim. (conserve de legume si fructe, vin). Centru de ceramica. Pescuit. Statiune balneoclimaterica. Turism. Muzeu de arta; Muzeu de antropologie. Teatru. Biserica din sec. 16-17; manastirea San Francisco (sec. 17-18), in stil baroc. Castelul San Cristobal (sec. 17-18). Fundat in 1494. Atacat de catre englezi (in 1657 si 1797), la cel din urma asalt aici si-a pierdut bratul drept capitanul (viitorul amiral) englez Horatio Nelson, in incercarea (nereusita) de a cuceri orasul.

PASA, pase, s. f. 1. (Sport) Transmitere a mingii catre un coechipier. 2. Fiecare dintre miscarile facute cu mana de cel care hipnotizeaza pe cineva. 3. Miza pe care trebuie sa o depuna jucatorii de carti la fiecare nou tur. ♦ (Rar) Tur la unele jocuri de carti. ◊ Expr. A avea (sau a fi in) pasa buna (sau proasta) = a avea noroc (sau ghinion) la jocul de carti; a trece prin imprejurari favorabile (sau nefavorabile); a-i reusi (sau a nu-i reusi) cuiva ceva. 4. (Nav.) Fasie de apa indicata navigatiei intr-o zona cu stanci, bancuri, mine etc. 5. (Tehn.) Trecere a metalului de forjat in tiparele sau in matritele care il fasoneaza. – Din fr. passe, engl. pass.

ESTACADA, estacade, s. f. 1. Punte fixa construita la tarmul unei ape mari, catre larg, pentru a realiza legatura cu vapoarele care nu pot acosta la chei. ♦ Platforma asezata pe picioare inalte pentru a realiza comunicatia intre doua puncte situate deasupra solului sau intre un punct de pe sol si altul situat la inaltime. ♦ Constructie din bare de lemn, de metal sau de beton armat, la intrarea intr-un port sau la gura unui fluviu, pentru a micsora latimea apei in acel loc. 2. Baraj construit de-a curmezisul unui curs de apa sau la intrarea intr-un port maritim pentru protejarea contra minelor, corpurilor plutitoare etc. – Din fr. estacade.

RASCA, com. in jud. Suceava, situata in zona de contact a Subcarpatilor Neamtului cu prelungirile NE ale m-tilor Stanisoarei, pe cursul superior al raului Rasca; 5.245 loc. (2005). Expl. si prelucr. lemnului (cherestea). In satul R. se afla manastirea cu acelasi nume (de calugari), cu biserica Sf. Nicolae, ctitorie din 1540-1542 a domnului Petru Rares, cu fresce executate in 1551-1552 de pictorul grec Stamatello Cotronas. In interior se pastreaza un valoros tablou votiv infatisandu-l pe ctitor cu familia lui. Chiliile actuale dateaza din 1821-1842. iar pridvorul bisericii a fost adaugat in perioada 1611-1617. Ansamblul monahal a fost renovat in 1972 si 1991. In 1844, la aceasta manastire a fost trimis in surghiun de catre domnul Mihail Sturdza, timp de sase luni, Mihail Kogalniceanu. Biserica Sf. Gheorghe (1790, renovata in 1898 si 1925), in satul Buda.



Copyright (C) 2004-2020 DEX online (http://dexonline.ro)