Rezultate din textul definițiilor
INCEPUT, inceputuri, s. n. 1. Faptul de a (se) incepe; incepere. 2. Punct de plecare, moment initial; parte care incepe sau cu care se incepe ceva. ◊ Loc. adv. De la (bun) inceput = din primele momente, din capul locului. De la (sau pe la, dintru ori intru) inceput = in (sau din) momentul initial; din capul locului, din prima clipa. 3. (Inv.) Obarsie, origine, incepatura. – V. incepe.
INCEPUT ~uri n. 1) v. A INCEPE. 2) Prima realizare intr-un domeniu de activitate; debut. A avut un ~ bun. 3) Parte care incepe sau cu care incepe ceva. ~ul anului. ◊ De la ~ din capul locului; din prima clipa. La ~ a) in stadiul initial; b) mai intai; in primul rand. 4) inv. Punct de plecare; obarsie; origine. A marca ~ul scrisului roman. /v. a incepe
CAPATAI, capataie, s. n. 1. Parte a patului sau a oricarui alt obiect, pe care se pune capul; p. ext. perna sau alt obiect pe care se pune capul. ◊ loc. adj. si adv. Fara capatai = fara ocupatie (bine definita), fara rost. ◊ Expr. A sta la capataiul cuiva = a veghea langa o persoana bolnava. A nu avea capatai = a nu avea nici un rost in viata. (Inv.) A face (cuiva) de capatai = a capatui; a casatori (pe cineva). ♦ Carte de capatai = a) carte fundamentala intr-o disciplina sau in literatura; b) carte preferata. 2. Nume dat mai multor obiecte de uz casnic, care servesc drept suport la ceva. 3. Capat (1), sfarsit. ◊ Expr. A scoate ceva la capatai sau a o scoate la capatai (cu ceva) = a termina ceva cu succes, a o scoate la capat. A da de capatai = a da de capat, a descurca. – Lat. capitaneum.
ZIGZAG, zigzaguri, s. n. Linie franta care pare formata din mai multe litere Z puse cap la cap. ◊ loc. adv. In zigzag = in forma de linie franta, serpuit. [Var.: zigzac s. n.] – Din fr. zigzag, germ. Zickzack.
TUMBA, tumbe, s. f. (Adesea fig.) Miscare de rotire totala a corpului, cu capul inainte; rostogolire peste cap. ◊ loc. adv. De-a tumba = peste cap, de-a rostogolul, de-a dura. ♦ (La pl.) Giumbuslucuri, ghidusii. – Din ngr. tumba.
TONSURA ~i f. 1) Ritual de consacrare a clericilor prin tunderea parului din crestetul capului. 2) locul din crestetul capului care ramane fara par in urma acestei operatii. /<fr. tonsure
AFIS s. n. 1. instiintare publica, tiparita, care se fixeaza sau se distribuie in anumite locuri. ♦ cap de ~ = primul nume de pe afisul care anunta un spectacol; actor celebru. 2. gen de arta grafica cu functie mobilizatoare, de informare, de reclama. (< fr. affiche)
ABHAZIA, rep. autonoma in Gruzia, intre tarmul Marii Negre si V M-tilor Caucaz, creata la 4 martie 1921; 8,6 mii km2; 535 mii loc. (1987). cap: Suhumi. Expl. carbunelui, ind. mat. de constr. prelucr. lemnului si a pestelui. Citrice, tutun, ceai. Matase.
ADJARIA, rep. autonoma in Gruzia, la tarmul Marii Negre, creata la 16 iul. 1921; 3 mii km2; 393 mii loc. (1989). cap.: Batumi. Ind. constr. de masini, prelucr. petrolului, si a lemnului, alim. Cereale, citrice, tutun, ceai.
ARKANSAS [arcænso:] 1. Riu in S.U.A., afl. dr. al fl. Mississippi; 2.410 km, dintre care 1.000 km navigabili. Izv. din M-tii Stincosi si traverseaza Pod. Preriilor. Irigatii. 2. Stat in S.U.A.; 137,8 mii km2; 2,42 mil. loc. (1989). cap.: Little Rock. Expl. de petrol si bauxita. Cereale, soia, bumbac si tutun. Cresterea animalelor.
BASKIRIA, rep. autonoma in Federatia Rusa, in S M-tilor Ural, creata in mart. 1919; 143,6 mii km2; 3,95 mil. loc. (1989). cap.: Ufa. Mari expl. de petrol, gaze naturale, carbune, bauxita si forestiere. Prelucr. petrolului, ind. chim. si constr. de masini-unelte. Culturi de cereale, floarea-soarelui, cartofi, sfecla de zahar. Cresterea animalelor.
BUREATIA, rep. autonoma in Federatia Rusa (C.S.I.), in S Siberiei Orientale, creata la 30 mai 1923; 351,3 mii km2; 1,04 mil. loc. (1989). cap.: Ulan-Ude. Relief muntos, cu clima temperat-continentala. Expl. forestiere (padurile ocupa 80% din supr. rep.), de aur, nichel, wolfram, molibden, bauxita, grafit si carbuni. Mari resurse hidroenergetice. Ind. de prelucr. a lemnului. Cresterea ovinelor, bovinelor; cereale, legume. C. f.: 543 km; navigatie pe riul Selenga si L. Baikal.
CECENO-INGUSETIA (CECENO-INGUSA), rep. autonoma in Federatia Rusa (C.S.I.), in N M-tilor Caucaz, creata la 15 ian. 1934; 19,3 mii km2; 1,2 mil. loc. (1989). cap.: Groznii. Expl. de petrol si gaze naturale. Prelucr. petrolului, intreprinderi chimice si forestiere. Cereale, pomicultura, viticultura. Cresterea intensiva a animalelor.
CEHIA (CESKA), rep. federativa in cadrul Ceho-Slovaciei, situata in parte de V a tarii, 78,9 mii km2; 10,4 mil. loc. (1989). cap.: Praga. Orase pr.: Brno, Ostrava, Pizeň. In centru, Pod. Boemiei, iar la E, Cimpia Inalta a Moraviei. Expl. de carbune, min. de fier si neferoase; cupru, grafit, min. radioactive; expl. forestiere; izv. minerale. Intreprinderile ind. produc: energie electrica, masini si utilaje, otel, fonta, laminate, mijloace de transport, tesaturi, conf., produse chimice, alim., incalt., sticlarie etc. Culturi de sfecla de zahar, secara, orz, ovaz, cartofi etc.; pomicultura si viticultura; cresterea animalelor (bovine, porcine).
CIUVASIA, rep. autonoma in Federatia Rusa (C.S.I.), pe cursul mijlociu al Volgai, creata la 21 apr. 1925; 18,3 mii km2; 1,34 mil. loc. (1989). cap.: Ceboksari. Relief de cimpie joasa si valurita. Clima continentala. Padurile ocupa 32% din supr. Ind. energetica (hidrocentrala Ceboksari, pe Volga), chimica, electrotehnica, a celulozei si hirtiei, textila. 60% din terenul agricol este cultivat cu cereale (griu, secara, ovaz), restul cu cinepa, sfecla de zahar. Fructe. Se cresc animale pentru carne. Navigatie pe Volga.
KARAKALPAKSTAN, republica autonoma in Uzbekistan; 164,9 mii km2; 1,3 mil. loc. (1992). cap.: Nukus. Culturi irigate de bumbac si orez. Cresterea animalelor (oi caracul). Din 1936 a intrat in componenta R.S.S. Uzbekistan. locuitorii, karakalpaci, vorbesc o limba turcica si sunt de religie musulmana sunnita.
KARELIA 1. Republica in NV Federatiei Ruse (din 1991); 172,4 mii km2; 794,2 mii loc. (1994). cap.: Petrozavodsk. Expl. forestiere, de fosforite, nichel, cupru si min. de fier. Cresterea renilor. Vanatoare, pescuit. Intemeiata la 8 iun. 1920. locuitorii (kareli), de religie ortodoxa, vorbesc o limba din familia uralica, ramura fino-ugrica. 2. Istmul Kareliei, istm situat intre G. Finic (la V) si L. Lagoda (la E), pe terit. Federatiei Ruse, cu latimea max. de 105 km si inaltimi cuprinse intre 50 si 173 m. Are numeroase lacuri (cel mai mare: Vuoksa). Orase pr.: Sankt Petersburg, Viborg, Sestroretk.
PONTA3, pers. 3 ponteaza, vb. I. Intranz. (Despre cainii de vanatoare) A se opri in loc (cu capul ridicat, cu urechile ciulite) pentru a adulmeca sau a atinti vanatul. ♦ tranz. A pironi cu privirea, a atinti animalul urmarit. [Var.: (rar) poanta vb. I.] – Din fr. pointer.
TURBAN, turbane, s. n. Acoperamant pentru cap format dintr-o banda lunga de stofa, de matase sau de panza, de obicei alba, pe care o poarta barbatii din unele tari orientale infasurata de mai multe ori in jurul capului. ♦ Acoperamant pentru cap format dintr-o banda din diverse materiale textile, pe care femeile si-o infasoara in jurul capului, in loc de palarie. [Pl. si: turbanuri] – Din fr. turban, germ. Turban.
ITII interj. : A face ~ a scoate putin capul din locul unde este ascuns. /Onomat.
MASA1 mese f. 1) Mobila formata dintr-o placa orizontala, pusa pe un suport sau pe picioare, avand diverse intrebuintari (in special pentru a se servi pe ea mancarea). ~ de scris. ~ de lucru. ◊ ~ verde a) masa pentru jocuri de noroc; b) masa la care se duc tratative diplomatice. ~ rotunda dezbatere libera intre specialisti pe o tema data. ~ intinsa masa plina de bucate, pregatita pentru oaspeti. capul mesei loc de cinste rezervat unei persoane in semn de stima deosebita. A strange ~a a face curat pe masa dupa mancare. 2) Mancarea servita; bucate. 3) Mancarea de la amiaza (constand, de obicei, din mai multe feluri); pranz. ◊ Inainte de ~ in partea zilei care preceda pranzul. Dupa ~ in partea zilei care urmeaza dupa pranz. 4) Proces de alimentare. ◊ A se aseza la ~ a incepe mancarea. A sta la ~, a lua ~a a manca. 5) Obiecte sau parti de obiecte care seamana cu aceasta mobila, avand diverse intrebuintari. [G.-D. mesei] /<lat. mensa
BIRLIC2, birlicuri, s. n. Speteaza care trece de la cap prin locul de intalnire al spetezelor diagonale ale zmeului cu care se joaca copiii. – Tc. birlik.
MELC, melci, s. m. I. Nume dat mai multor specii de gasteropode din increngatura molustelor, care au corpul moale, de obicei aparat de o cochilie rasucita in spirala, si patru tentacule sensibile, la cap; bourel, culbec. ◊ loc. adj. Ca melcul= a) rasucit, in spirala; b) foarte incet. ◊ Expr. A tacea ca melcul = a nu scoate nici un cuvant. II. P. a**l. 1. Partea osoasa a labirintului urechii interne. 2. Organ sau angrenaj al unor masini destinat sa transmita, sa transforme sau sa utilizeze in diferite feluri miscarea de rotatie. 3. Prajitura facuta din aluat incolacit in spirala, presarat cu nuca data prin masina. 4. (La pl.) Suvite de par rasucite in forma de ineluse. – Et. nec.
RUPT1 s. n. 1. Faptul de a (se) rupe. 2. (In loc.) In ruptul capului = cu nici un pret; niciodata. Cu ruptul (sau cu rupta) = cu ridicata; in total. Pe rupte sau pe ruptele(a) = cu mare intensitate. [Forme gramaticale: rupta, rupte(le)] – V. rupe.
ALMA-ATA, cap. Kazahstanului; 1,19 mil. loc. (1989, cu suburbiile). Nod de comunicatii. Centru ind. (constr. de masini, chimica, alim.) si cultural. Academie de stiinte, muzee, universitate. Mentionat ca oras in 1854.
BALCIC, oras in NE Bulgariei, pe Coasta de Argint, la S de capul Caliacra; 12,2 mii loc. (1982). Statiune balneoclimaterica pe tarmul Marii Negre. Castel cu parc si paraclisul „Stella Maris” in stil bizantin, inspirat din arhitectura bisericii domnesti de la Curtea de Arges, cu fresce interioare, care au apartinut (resedinta de vara) reginei Maria a Romaniei. In antic. colonia greaca Dionysopolis infiintata de colonisti din Milet in sec. 6 i. Hr. Intre 1913 si 1940, situata in Cadrilater, a apartinut Romaniei.
ITII interj. (Rar; in expr.) A face itii, se zice despre cel care, intr-un joc de copii, scoate putin capul pe afara din locul unde s-a ascuns, pentru a da un semnal conventional. [Var.: itiiu interj.] – Onomatopee.
PERUCA, peruci, s. f. Obiect confectionat din par, din lana, din fire sintetice etc. si purtat pe cap, peste sau in locul parului natural. – Din fr. perruque, it. perrucca.
RUPT1 s.n. ~ 2. (In loc.) (Nici) In ruptul capului = ~ . Cu ruptul sau cu rupta = cu ridicata, cu toptanul, cu ghiotura; ~ . Pe rupte sau pe ruptele(a) = cu mare intensitate, din rasputeri, pe branci. Munceste pe rupte. [Forme gramaticale: ~ , ruptelea]
HIDRA s.f. 1. (Mit.) Sarpe fabulos, inchipuit cu sapte capete care cresteau la loc dupa ce erau taiate si despre care legenda spune ca a fost rapus de Hercule. ♦ (Fig.) Nenorocire, rau care creste inevitabil. ♦ Numele unei constelatii. 2. Animal celenterat care traieste pe fundul apelor dulci si se fixeaza cu ajutorul unui disc. [Var. idra s.f. / < fr. hydre, lat. hydra].
ANDORRA LA VELLA [la veλa] (ANDORRA LA VIEJA) [vieha] sau ANDORRE LA VIEILLE [viei]), cap. principatului Andorra; 15.6 mii loc. (1986). Centru turistic si comercial activ.
HIDRA, hidre, s. f. 1. (La pl.) Gen de celenterate cu corpul de forma unui sac, care au, la un capat, gura inconjurata de 6-8 tentacule si, la celalalt capat, un fel de disc cu care se fixeaza pe un suport (Hydra); (si la sg.) animal care face parte din acest gen. 2. (Mitol.) Monstru fabulos inchipuit ca un sarpe urias cu mai multe capete, care, taiate, cresteau la loc. [Var.: idra s. f.] – Din fr. hydre, lat. hydra.
CENTRU1 ~e n. 1) mat. Punct interior situat la distante egale in raport cu toate punctele unei linii sau suprafete exterioare; mijloc. ~ al unui corp. 2) fiz. Punct in care actioneaza rezultanta unui sistem de forte. ~ de gravitatie. ~ de atractie. 3) loc, punct sau parte a unui lucru (a unui spatiu sau a unei suprafete) situata la egala departare de marginile sau capetele periferice; mijloc. ~ul orasului. 4) loc (sau localitate) unde este concentrata o anumita activitate. ~ cultural. ~ administrativ. 5) Institutie unde sunt concentrate forte in stare sa efectueze un volum mare de munca specializata. ~ de programare. 6) fig. Punct in care sunt concentrate anumite forte. ~ul raului. /<fr. centre, lat. centrum
TURBAN ~e n. 1) (in unele tari orientale) Acoperamant pentru cap, purtat de barbati, constand dintr-o banda lunga de panza (alba) care se infasoara in jurul capului. 2) Acoperamant pentru cap purtat de femei in loc de palarie. /<turc. turban
HIDRA s. f. 1. (mit.) sarpe urias, inchipuit cu sapte capete, care, taiate, cresteau la loc. 2. (fig.) nenorocire, rau care creste inevitabil. 3. animal celenterat care traieste pe fundul apelor dulci, fixandu-se cu ajutorul unui disc. (< fr. hydre, lat. hydra)
CEBOKSARI, oras in Federatia Rusa (C.S.I.), port pe Volga, la V de Kazan; cap. Rep. Autonome Ciuvasia; 420 mii loc. (1989). Ind. electrotehnica, mat. de constr., textila si alim. Termocentrala. Universitate. Fundat in 1469.
ZENIT s. n. Punct de intersectie al verticalei locului cu sfera cereasca situat deasupra capului observatorului si opus nadirului; amiaza. ♦ Fig. Culme, apogeu, inaltime. – Din fr. zenith.
DURA1 interj. Cuvant care imita zgomotul produs de un lucru care se rostogoleste sau se invarteste repede. ◊ loc. adv. De-a dura = peste cap, de-a rostogolul, de-a berbeleacul. ◊ Expr. Dur in jos, dur in sus sau dur la deal, dur la vale sau dur in car, dur in caruta sau dur incoace, dur incolo, exprima o miscare continua sau un schimb de vorbe prelungit, o ezitare, o chibzuire indelungata. [Var.: dur interj.] – Onomatopee.
GORGONA ~e f. 1) (in mitologia greaca) Fiinta imaginara avand infatisarea unei femei cu serpi in loc de par. 2) Element decorativ reprezentand capul unei astfel de fiinte. /<lat. Gorgona
piscobecea s.f. (reg.; in loc. adv.) de-a piscobecea = peste cap.
TONSURA s. f. ceremonie a tunderii parului din crestetul capului la consacrarea unui calugar catolic; locul, de forma rotunda, ramas fara par in urma acestei ceremonii. (< fr. tonsure, lat. tonsura)
AMVARATI, oras in centrul Indiei (Mahārāshtra); 264,4 mii loc. (1981). Piata pentru bumbac. In antic. cap. a Imp. Andhra (Amaravatt). Numeroase vestigii, printre care se remarca o stupa (tumul piramidal) cu basorelief, reprezentind scene din viata lui Buddha (sec. 2 i. Hr.). Vechiul nume: Amraoti.
ARBORE, com. in jud. Suceava, pe riul Solca; 6.903 loc. (1991). Aici se afla biserica „Taierea capului Sf. Ioan Botezatorul”, construita in 1503, ca paraclis al curtii boieresti a portarului de Suceava, Luca Arbore. Biserica, reprezentativa pentru arhitectura epocii lui Stefan cel Mare, are o structura planimetrica ce face trecerea de la planul longitudinal la cel triconc. Ca element special al constructiei: nisa exterioara de pe peretele vestic, menita sa adaposteasca masa pomenilor. La interior si la exterior se pastreaza parti dintr-un ansamblul pictural executat in 1541 de o echipa de zugravi condusa de Dragos Coman din Iasi. Mormintul ctitorului, aflat in pronaos, este cel mai important monument funerar in stil gotic din Modova. Monument UNESCO. Muzeu satesc.
ZENIT s. n. Punct de intersectie al verticalei locului cu sfera cereasca, situat deasupra capului observatorului si opus nadirului. ♦ Fig. Culme, apogeu, inaltime. – Fr. zenith.
IZVORU BARZII, com. in jud Mehedinti; 2.855 loc. (1998). Combinat chimic (in satul Halanga) pentru producerea de apa grea necesara centralei atomoelectrice de la Cernavoda. Cresterea bovinelor. Viticultura. In satul Schitu Topolnitei se afla manastirea Topolnita, cu biserica Taierea capului Sf. Ioan Botezatorul (1644-1646; construita pe locul uneia din sec. 14); pastreaza picturi murale in stil bizantin (din 1673). Dupa secularizare (1863), manastirea a fost parasita si reinfiintata in 1930. Restaurata in 1930-1932, 1991-1992.
TONSURA, tonsuri, s. f. Ceremonia tunderii parului din crestetul capului la consacrarea unui cleric catolic; (concr.) locul, de forma rotunda, ramas fara par in urma acestei ceremonii. – Din fr. tonsure, lat. tonsura.
PRIPON ~oane n. 1) Tarus infipt in pamant, de care se leaga animalele pentru a paste intr-un anumit loc. 2) Funie cu care se leaga animalele de acest tarus. 3) Par batut adanc in pamant de care se leaga o ambarcatiune la malul unei ape. 4) Unealta de pescuit, constand dintr-o sfoara lunga, de care sunt legate din loc in loc fire scurte, prevazute cu carlige la capete. /<sl. preponu
ACCRA, cap. Ghanei, port la G. Guineea; 1,25 mil. loc. (1984, cu suburbiile). Aeroport international. Pr. centru politic si economic al tarii. Ind. alim. (uleiuri vegetale), textila, mat. de constr., prelucr. lemnului si bauxitei. Aparate de radio si televiziune. Universitate (1961). Asezare mentionata din sec. 16; dupa cucerirea engleza (sec. 19), centru ad-tiv al coloniei si protectoratului Coasta de Aur si al statulului Independent Ghana (din 1957). Prima conferinta a statelor independente din Africa (1958).
ANTANANARIVO, cap. Madagascarului, in centrul ins. Madagascar; 1,1 mil. loc. (1985). Nod de comunicatii. Aeroport international (Ivato). Pr. centru economic, politic si cultural al tarii. Expl. de grafit. Montaj automobile, ciment, prelucr. lemnului, ind. chimica, textila, alim. (bauturi, tigarete, ciocolata). Piata comerciala pentru cereale si minereuri. Universitate. Intemeiat in sec. 17. Centru ad-tiv al coloniei franceze Madagascar (din 1896), apoi cap. Rep. Malgase (din 1960), si, din 1975, cap. R.P. Madagascar.
APIA, cap. statului Samoa, pe ins. Upolu; 33,2 mii loc. (1981). Port. Aeroport international. (Faleolo). Statiune vulcanologica si meteorologica. Mobila, nave de pescuit, bauturi. Centru ad-tiv al terit. Samoa de Vest sub mandat (din 1920), apoi sub tutela O.N.U. (din 1946), administrat de Noua Zeelanda. Din 1962 cap. statului Samoa.
BAGDAD (BAGHDAD), cap. Iraqului, port pe fl. Tigru; 3,94 mil. loc. (1990, cu suburbiile). Nod de comunicatii. Aeroport international (Bamerni). Pr. centru politic si economic al tarii; centru comercial. Fabrici de textile (matase si lina) si de tricotaje, de prelucr. a pieilor; covoare; ciment, produse electrotehnice, mat. rulant; rafinarie de petrol (Ad Daura). Doua universitati. Centru al culturii arabe in ev. med. Monumente arhitectonice din sec. 13 (minarete, mausolee). Moscheea de aur (sec. 16). Muzeu national. Intemeiat in 762 de califul Al-Mansur, a devenit capitala Califatului arab condus de dinastia Abbasizilor, fiind unul dintre cele mai importante centre economice si culturale ale Orientului medieval. Ocupat succesiv de Buizi, turcii selgiucizi, mongoli, turcii otomani, persi, englezi. capitala Iraqului din 1921.
BANGUI [bãghi], cap. Rep. Centrafricane, port pe Oubangui; 596,8 mii loc. (1988, cu suburbiile). Nod de comunicatii. Aeroport international. Pr. centru politic si economic al tarii. Intrepr. textile, de incalt., producatoare de ulei de cocos si de prelucr. a lemnului. Universitate. Intemeiat in 1889. Centrul ad-tiv (din 1914) al terit. Oubangui-Chari din componenta Africii Ecuatoriale Franceze, a devenit cap. statului independent Republica Africa Centrala (din 1960), a Imperiului (din 1976) si a Republicii Centrafricane (din 1979).
BEIRUT (BEYROUTH), cap. Libanului, port la M. Mediterana; 1,68 mil. loc. (1982, cu suburbiile). Nod de comunicatii. Aeroport international. Pr. centru politic, comercial si bancar al tarii. Constr. de masini. Ciment; rafinarie de petrol. Ind. alim., de tricotaje si de prelucr. a pieilor. Patru universitati (intre care una franceza si alta americana). Marea Moschee (1291). Muzee. Anticul Berytos, in ev. med. s-a aflat in stapinirea arabilor, a cruciatilor (1110-1187 si 1197-1291), iar mai tirziu a turcilor otomani (1516-1918). Centru ad-tiv al terit. „Marele Liban”, sub mandat francez (din 1920), B. devine cap. rep. independente Liban (din 1943). Structura populatiei – musulmani, crestini si refugiati palestinieni (dupa 1975) – a provocat violente lupte de strada soldate cu numeroase victime si distrugerea practic a orasului.
BRATISLAVA, oras in Ceho-Slovacia, cap. Sloveniei, port pe stg. Dunarii; 435,5 mii loc. (1989). Nod de comunicatii. Mare centru ind. (ingrasaminte fosfatice, prelucr. petrolului, constr. de masini, alim., prelucr. lemnului, textila). Universitatea „Jan Komensky” (1919). Academia Slovaca de Stiinte. Catedrala gotica, castel (sec. 17-18). Muzee. Mentionat documentar din sec. 10. cap. a Regatului ungar (1541-1784), sub numele de Pozsony. Din 1919, cap. Slovaciei.
DAKAR, cap. Senegalului, port la Oc. Atlantic; 1,7 mil. loc. (1992, cu suburbiile). Pr. centru economic, politic si cultural al tarii. Ind. chim. (rafinarie de petrol, ingrasaminte), a cimentului, textila, incalt. si alim. (ulei de arahide, conserve de peste, tutun). Santiere navale. Punct de escala maritima si aeriana dinspre Europa spre America de Sud. Aeroportul international Yoff. Universitate. Institutul Africii Negre. Intemeiat de francezi ca fort (1857), a fost inclus in 1895 in componenta coloniei Senegal; intre 1904 si 1959 a fost centrul ad-tiv colonial al Africii Occidentale Franceze; din 1960, capitala Republicii Senegal si a Senegambiei (1982— 1989). Important centru cultural al Africii de Vest. Aici s-a desfasurat, in 1966, primul Festival mondial de arta neagra.
ciovrintie f. (ruda cu vsl. vrunonti, a intoarce, de unde si povirnesc). Turtucaia. loc unde apa Dunarii, dupa un burun (cap), curge la deal. V. anafor.
Hecate, divinitate misterioasa, identificata adeseori cu Artemis. Era fiica lui Perses si a Asteriei. La inceput, Hecate era considerata drept o divinitate binevoitoare, care impartea oamenilor felurite binefaceri: prosperitate, victorie, succese etc. Mai tirziu ea trece drept o divinitate care cirmuieste lumea subpaminteana si, in aceasta calitate, este protectoarea vrajilor, a descintecelor si a tuturor manifestarilor legate de magie. Statuia ei, infatisind o femeie cu trei capete, se afla la toate raspintiile drumurilor – locuri socotite prin excelenta potrivite pentru magie – fapt pentru care era denumita si Trivia.
PORT LOUIS [po:t luis], capitala statului Mauritius, situata in NV ins. Mauritius, la poalele vulcanului Peter Both (826 m); 144,3 mii loc. (2000). Pr. centru politic, economic si cultural al tarii. Port la Oc. Indian (a fost pr. punct de escala intre Europa si Asia pana la deschiderea Canalului Suez). Aeroporturile Plaisance si Plaines des Roches. Rafinarie de petrol. Santier naval. Fabrici de ingrasaminte chimice, de zahar, tigarete, rom. de prelucr. a cafelei si a aloei. Universitate (1965). Muzeu de istorie naturala (1880); Muzeu de arta. Citadela (1838); catedrala romano-catolica Saint Louis (sec. 19) si catedrala anglicana Saint James (sec. 19). Fundat in 1735 (ca loc de escala pentru vasele care ocoleau capul Bunei Sperante) de guvernatorul francez Mahe de la Bourdonnais, care i-a atribuit numele lui Ludovic al XV-lea (Louis), a devenit (1810) centru ad-tiv al coloniei britanice Mauritius, iar din 1968 capitala statului independent Mauritius.
INTINS2, -A, intinsi, -se, adj. 1. Incordat, lungit (prin tragere de unul sau de ambele capete). 2. Desfasurat in lungime sau pe toata suprafata. ◊ loc. adv. Cu brate(le) intinse = cu mare dragoste. Cu panzele intinse = (despre ambarcatii) cu panzele desfasurate. ♦ (Despre corturi; p. ext. despre tabere) Asezat, fixat. 3. (Despre piei, tesaturi etc.) Fara creturi sau indoituri; netezit, neted. 4. (Despre mers, zbor etc.; adesea adverbial) Care duce direct la tinta; p. ext. incordat, grabit, zorit2. 5. (Despre elemente care formeaza un sir) Care prezinta o succesiune neintrerupta. 6. Cu suprafata mare, vast. ◊ loc. adv. Pe scara intinsa = in proportii foarte mari. – V. intinde.
LIPCA adv. (Reg.; in expr.) A sta (sau a sedea etc.) lipca (undeva) = a sta undeva neclintit, a nu se misca (dintr-un loc), stingherind pe cineva. A sta lipca pe capul cuiva = a starui mult pe langa cineva. A se tine lipca de cineva = a insoti pe cineva peste tot (stingherindu-l cu prezenta sa). A umbla lipca dupa ceva = a cauta sa obtina ceva cu orice pret; a dori ceva foarte mult. – Din ucr. lypkyj „lipicios”.
AFIS s.n. 1. Instiintare publica, tiparita (uneori si desenata), care se fixeaza sau se distribuie in anumite locuri cu scopul de a anunta anumite lucruri. ◊ cap de afis = primul nume de pe afisul care anunta un spectacol; actor de vaza. 2. Gen de arta grafica folosita pentru transmiterea unor idei prezentate decorativ. [Pl. -se, -suri. / < fr. affiche].
parauga s.f. art. (reg.; in loc. adv.) de-a parauga = (fiind) tinut de cap si de picioare.
AMMᾹN, cap. Iordaniei, la NE de Marea Moarta; 1,25 mil. loc. (1986, cu suburbiile). Pr. centru politic, economic si cultural al tarii. Nod de comunicatii. Aeroport international. Ind. textila, a cimentului, a piel., a tutunului, alim. Universitate. Cucerit in 635 de arabi; intre 1516 si 1918 a facut parte din Imp. Otoman. In 1921 a devenit cap. Transiordaniei si apoi (1949) a Iordaniei. Numele biblic: Rabbah Ammon, apoi Philadelphia.
BAMAKO, cap. rep. Mali, port fluvial pe Niger; 800 mii loc. (1989, cu suburbiile). Nod de comunicatii. Aeroport international. Pr. centru politic, cultural si comercial (nuci de cocos, animale, peste, orez) al tarii. Muzee. Gradina botanica. Centru ad-tiv al coloniei franceze a Senegalului Superior si al Nigerului (din 1904), al Sudanului francez (din 1920) si al Federatiei Mali (din 1959), B. a devenit capitala statului independent Mali (din 1960).
BANJUL, cap. Gambiei, port in estuarul fl. Gambia; 145,7 mii loc. (1983, cu suburbiile). Centru comercial. Aeroportul international Yundum. Export de cauciuc, arahide, ulei de palmier. Intrepr. de prelucr. a arahidelor. Constr. de nave fluviale. Intemeiat de englezi in 1816. Centrul ad-tiv al coloniei (din 1834) si protectoratului britanic Gambia (1902). cap. statului independent Gambia (din 1965). Vechiu nume: Bathurst (pina in 1973).
BRIDGETOWN [bridʒtaun], cap. statului Barbados, port la Oc. Atlantic; 120 mii loc. (1986, cu suburbiile). Aeroport international. Productie de rom si de zahar. Export de melasa. Turism. Fundat in 1628 (initial denumit Indian Bridge). B. a devenit, din 1966, capitala statului independent Barbados.
BERBELEACUL s. n. art. (In loc. adv.) De-a berbeleacul = de-a rostogolul, peste cap. – Cf. berbec.
saceac, saceacuri, s.n. (reg.) 1. (in forma: salceag) parte componenta a unei case, lata de 2-3 palme, care se afla intre calcan si streasina casei. 2. (in forma: saciap) parte a podului situata pe capetele iesite in afara ale grinzilor. 3. (in forma: saciap) locul gol la streasina casei, intre cosoroaba si grinda. 4. barna care leaga stalpii casei deasupra.
capELATURA s. f. 1. loc de pe catarg unde se capeleaza paramele. 2. ansamblul capetelor paramelor capelate de catarg. (dupa fr. capelage)
BATUMI, oras in Gruzia, cap. Rep. Autonome Adjaria, port la Marea Neagra; 136 mii loc. (1989). Ind. de utilaj petrolier, constr. navale, prelucr. petrolului; citrice, ceai. Export de produse petroliere. Statiune balneara. Gradina botanica (1912). Cunoscut ca cetate (sec. 11).
BELMOPAN, cap. statului Belize, in partea centrala a tarii; 4,7 mii loc. (1985). Oras nou, inaugurat in aug. 1970.
BENGHAZI, oras in N Libiei, port la M. Mediterana (G. Sirta Mare); 700 mii loc. (1983, cu suburbiile). Aeroport international. Ind. cimentului, alim. Universitate. cap. tarii pina in 1975. Aici, trupele aliate, sub conducerea maresalului C. Auchinleck, au obtinut o stralucita victorie (24 dec. 1941) asupra trupelor Axei, conduse de E. Rommel.
BISSAU (BISSAO [bisəu]), cap. Rep. Guineea-Bissau, port la Oc. Atlantic; 120 mii loc. (1986, cu suburbiile). Aeroport international. Ind. alim. si cherestea. Export de arahide si ulei de palmier. Fundat in sec. 17. Din 1974, cap. statului.
COTONOU [cotonu], cap. constitutionala a Beninului, port la G. Guineea; 487 mii loc. (1982, cu suburbiile). Fabrici textile, de incalt. si sapun. Export de ulei de palmier si bumbac.
SMULGE, smulg, vb. III. 1. Tranz. A trage cu putere pentru a scoate sau a deplasa din locul unde se afla. ◊ Expr. A-si smulge parul (din cap) sau a-si smulge barba = a-si manifesta puternic durerea sau desperarea; a fi foarte suparat. ♦ (Reg.) A jumuli o pasare de pene. ♦ Tranz. si refl. A (se) desprinde (brusc) din locul unde se afla. 2. Tranz. Fig. A obtine ceva cu mari eforturi; a lua cu forta. ◊ Expr. A smulge (pe cineva) din ghearele mortii = a salva (pe cineva) de la moarte. 3. Tranz. si refl. A (se) da la o parte, a (se) indeparta, a (se) retrage cu o miscare brusca. 4. Tranz. si refl. A (se) desparti, a (se) dezlipi. [Perf. s. smulsei, part. smuls si (inv. si reg.) smult] – Lat. *exmulgere.
A SMULGE smulg tranz. 1) (obiecte) A trage cu putere pentru a scoate sau a schimba locul de aflare. ~ iarba. ◊ A-si ~ barba (sau parul din cap) a-si exterioriza in mod evident durerile fizice sau spirituale. 2) (obiecte) A lua cu forta. ~ o carte din mana. 3) fig. (secrete, marturii etc.) A obtine datorita unei insistente excesive. 4) A face sa se smulga. ◊ ~ din ghearele mortii a salva de la moarte. /<lat. exmulgere
nopticel s. (reg.; in loc. adv.) de nopticel = dis-de-dimineata; cu noaptea in cap.
ADDIS ABEBA (ADDIS-ABABA), cap. Ethiopiei, situata la 2.640 m alt. in Pod. Abisiniei: 1,5 mil. loc. (1985, cu suburbiile). Aeroport international. Pr. centru politic, economic si cultural al tarii. Ind. textila, incalt. si alim. Mobila, mase plastice. Universitate. Teatre. Muzee. Fundata de Menelik II in 1887, a devenit capitala tarii (din 1896). Prin tratatul de pace de la A. (1896), Italia a recunoscut independenta Ethiopiei. Sediul Organizatiei Unitatii Africane (din 1963).
BAIRIKI, cap. rep. Kiribati, situata pe atolul Tarawa (Arh. Gilbert); 2,1 mii loc. (1985). Port si aeroport. Export de fosfati naturali si copra. Colegiu pedagogic. Scoala de marina comerciala.
BAKU, cap. Azerbaidjanului, in Pen. Apseron, port la M. Caspica; 2,02 mil. loc. (1989, cu suburbiile). Nod de comunicatii. Aeroport Centru ind. (rafinarea si chimizarea petrolului si a gazelor naturale, constr. navale, utilaj petrolier, ciment, siderurgie, aluminiu, aparataj electrotehnic, produse din bumbac, matase, conserve de peste) si cultural (universitate, 1920, academie de stiinte). Studiouri cinematografice. Metrou (din 1967). Monumente numeroase: minaretul Sinik-Kala (sec. 11), castelul Sirvan-Sah (sec. 15). Muzee. Cunoscut din sec. 5. Din 1747, cap. Hanatului de B.; din 1806 a intrat in componenta Rusiei.
BANGKOK (KRUNG THEP sau MAHA NAKHON), cap. Thailandei, port. pe fl. Menam (30 mil. t. trafic, 1986), la 33 km de G. Siam, prin care se realizeaza c. 80 la suta din exportul tarii; 5,79 mil loc. (1990, impreuna cu Thon Buri). Nod de comunicatii. Aeroport international (Donmuang). Pr. centru economic, politic si cultural al tarii. Fabrici de prelucr. a lemnului, ciment, textile si conf., tractoare, produse electrotehnice, intreprinderi pentru decorticarea orezului, de produse alim.; reparatii navale. Universitati. Numeroase monumente (300 de pagode, Palatul regal etc.); mai este numit si „Venetia Orientului” (c. 300 mii loc. traiesc pe ambarcatii mobile in nenumarate canale din oras). cap. Thailandei din 1782. Sediul SEATO (din 1955). Cunoscut din sec. 16.
INCHEIETURA, incheieturi, s. f. 1. Imbinare (mobila) a capetelor oaselor; articulatie. ♦ Parte a corpului situata in dreptul unei articulatii. 2. loc unde se imbina doua sau mai multe obiecte sau partile unui obiect, ale unei constructii etc. – Incheiat + suf. -ura.
MEDIATOR, -OARE, mediatori, -oare, subst. 1. S. m. si f. Persoana, guvern etc. care mijloceste o intelegere intre doua parti (adverse), care face un act de mediatie; mijlocitor, intermediar. 2. S. n. Intermediar chimic care asigura transmiterea influxului nervos. 3. S. f. Perpendiculara dusa pe mijlocul unui segment de dreapta; locul geometric al punctelor situate intr-un plan, egal departate de capetele unui segment de dreapta. ♦ (Adjectival) Plan mediator = plan perpendicular pe mijlocul unui segment de dreapta. [Pr.: -di-a-] – Din lat. mediator.
BUJUMBURA, cap. statului Burundi, la 780 m alt., port la L. Tanganyika; 272,6 mii loc. (1986, cu suburbiile). Aeroport international. Pr. centru politic si comercial al tarii. Intreprinderi alim. (bere, prelucr. cafelei si pestelui), de ciment, mobila, produce textile, coloranti. Universitate. Fundat de germani in 1897. Centru ad-tiv al terit. Rwanda-Urundi, aflat sub mandat belgian (din 1962), apoi a Rep. Burundi (din 1966). Vechiul nume: Usumbura.
BISHKEK, cap. Kirgizstanului, la poalele M-tilor Kirgizi, pe riul Ciu; 616 mii loc. (1989). Nod de comunicatii. Aeroport. Constructii de masini agricole, aparataj electric, masini-unelte si utilaj greu. Ind. chimico-farmaceutica, a mat. de constr., piel. si incalt., de prelucr. a lemnului (mobila). Tesaturi, tricotaje, produse alim. (carne). Centru cultural (Academie de stiinte, Universitate, muzee, teatre). Pina in 1926 s-a numit Pispek, iar in perioada 1926-1991 Frunze. A primit actuala denumire in 1992.
GORGONA, gorgone, s. f. Monstru din mitologia greaca, inchipuit ca o femeie cu serpi in loc de par, a carei privire impietrea orice fiinta. ♦ Ornament arhitectural reprezentand capul unui astfel de monstru. – Din lat. Gorgona, fr. Gorgones.
VALATUC, valatuci, s. m. 1. Sul facut dintr-un material (flexibil), infasurat in sensul uneia dintre laturile sale; spec. val1 (II 1). ◊ loc. adv. De-a valatucul = de-a rostogolul, de-a dura, peste cap. 2. Material de constructie facut din lut amestecat cu paie sau cu rogoz, in forma de colaci sau de caramizi, din care se cladesc peretii caselor taranesti (astupandu-se o ingraditura de pari). 3. Tavalug. – Din tavaluc.
ASUNCION [asunsion], cap. Paraguay-ului, port. pe fl. Paraguay la confl. cu Pilcomayo; 794,2 mii loc. (1985, cu suburbiile). Aeroport international. Cel mai mare centru politic si financiar al tarii. Produse textile si alim. Universitate (1889). Muzee. Prin port se realizeaza 75 la suta din exportul si 96 la suta din importul tarii. Intemeiat in 1537 de conchistadorul Juan de Ayolas, a devenit capitala Paraguay-ului independent (in 1811).
ASHABAD, cap. Turkmeniei situata intr-o oaza la poalele M-tilor Kopetdag; 398 mii loc. (1989). Nod de comunicatii. Aeroport. Centru ind. (constr. de masini, ciment, produse din bumbac, matase, covoare) si cultural. Studiouri cinematografice. Academie de stiinte. Universitate. Muzee. Fundat in 1881, a fost reconstituit dupa cutremurul catastrofal din 1948. Vechiu nume: Poltoratk.
BOGOTA (SANTA FE DE BOGOTA), cap. Columbiei situata in partea centrala a tarii, la 2.660 m alt.; 5,71 mil. loc. (1990, cu suburbiile). Nod de comunicatii pe autostrada pan-americana. Aeroport international (El Dorado). Pr. centru comercial, financiar, politic si cultural al tarii. Fabrici textile, alim., de incalt., producatoare de ciment. Anvelope, ingrasaminte chimice, montaj automobile. Universitate (1536). Colegiul national San Bartolome (1604). Academie de stiinte. Monumente: bisericile La Conception (sec. 16) si San Francisco (sec. 16-17). Muzee. Intemeiat in 1538 de conchistadorii spanioli sub conducerea lui G. Jimenez de Quesada. Din 1819, cap. Rep. Federative Marea Columbie, iar din 1830 cap. a Noii Granada (care a luat, in 1886, numele de Columbia).
cap-HAITIEN, oras in N Rep. Haiti; port la Oc. Atlantic; 74,8 mii loc. (1982). Centru comercial al unei zone agricole (cafea, banane, tutun, trestie de zahar, cacao). Export de fructe. Al doilea oras al tarii. Fundat in 1670.
capETENIE, capetenii, s. f. Persoana care se afla in fruntea unui grup; conducator, sef, comandant. ◊ loc. adj. De capetenie = de frunte, principal; fundamental. [Var.: (reg.) capitenie s. f.] – cap1 + suf. -enie.
FONTANELA ~e f. loc moale, inca neosificat, in partea superioara a craniului unui nou-nascut; moalele capului. /<fr. fontanelle, lat. fontanella
ANURADHAPURA, oras in N statului Sri Lanka, resed. provinciala; 38 mii loc. (1986). Centru comercial pentru orez. Turism. Fundat in sec. 5 i. Hr. A. devine cap. celui mai vechi regat singhalez, iar din sec. 3 i. Hr. pina astazi principalul centru sacru al budismului din ins. Ceylon. Decade in sec. 10. Vestigii arheologice.
BRAZZAVILLE [brazavil], cap. R.P. Congo, situata in S tarii, port pe fl. Zair; 596,2 mii loc. (1985, cu suburbiile). Aeroport international (Maya Maya). Pr. centru politic si comercial al tarii. Aluminiu, ciment, prelucr. lemnului, reparatii navale, produse textile si alim. (tutun). Universitate. Intemeiat in 1880, a devenit centru ad-tiv al Federatiei Africa Ecuatoriala Franceza (din 1910), apoi, din 1958, capitala a Rep. Conga (autonoma), iar din 1960 independenta.
capETENIE, capetenii, s. f. Persoana care se afla in fruntea unui grup; conducator, sef, comandant. ◊ loc. adj. De capetenie = de frunte, principal. [Var.: (reg.) capitenie s. f.] – Din capete (pl. lui cap) + suf. -enie.
DALAP-ULIGA-DARRIT (JAREJ-ULIGA-DELAP), cap. Rep. Insulelor Marshall (din 1991), situata pe atolul Majuro din Oc. Pacific; 17,6 mii loc. (1988).
RASPAR s. n. 1. (In loc. si expr.) in raspar = a) impotriva directiei firesti in care creste parul pe capul si pe corpul fiintelor; b) impotriva directiei unui curs de apa sau a unui agent fizic in miscare; c) potrivnic, ostil; echivoc. In rasparul... = in ciuda..., in pofida... A lua (pe cineva sau ceva) in raspar = a) a-si bate joc (de cineva sau ceva), a lua in ras; b) a dojeni aspru, a brusca. (Rar) A-i merge in raspar = a-i merge cuiva rau, a intampina greutati. 2. (Rar) Rafuiala. – Ras- + par1.
ETAJ s.n. 1. Fiecare dintre partile unei cladiri care se gasesc intre planseurile de deasupra parterului; cat. 2. Nume dat unor lucruri, unor obiecte dispuse unul peste altul. ♦ (Spec.) a) Fiecare dintre etapele rezultate din impartirea variatiei de viteza sau de presiune a fluidului intr-o masina termica; b) partea unei masini termice in care se produce aceasta variatie; c) partea unui amplificator electric unde are loc una dintre amplificarile pe care acesta le realizeaza; d) (poligr.) subdiviziunea orizontala a capului unei tabele. 3. Succesiune de terenuri care corespunde in timp unei varste geologice. 4. Etaj de vegetatie = element structural al unui arboret constand din totalitatea arborilor ale caror coroane se situeaza la o anumita inaltime, formand un strat distinct. [< fr. etage].
ETAJ s. n. 1. fiecare dintre partile unei cladiri care se gasesc intre planseurile de deasupra parterului; cat. 2. nume dat unor lucruri, unor obiecte dispuse unul peste altul. ◊ (spec.) a) fiecare dintre etapele rezultate din impartirea variatiei de viteza sau de presiune a fluidului intr-o masina termica; b) partea unei masini termice in care se produce aceasta variatie; c) partea unui amplificator electric unde are loc una dintre amplificarile pe care acesta le realizeaza; d) (poligr.) subdiviziunea orizontala a capului unei tabele. 3. succesiune de terenuri corespunzand in timp unei varste geologice. 4. ~ de vegetatie = strat de vegetatie intr-o biocenoza, determinat de modificarea regimului termic si hidric in functie de altitudine. (< fr. etage)
ABU DHABI (ABU ZABY) 1. Emirat in SE Pen. Arabia, pe tarmul G. Persic, facind parte din Emiratele Arabe Unite; 67,35 mii km2; 670 mii loc. (1985). Centru ad-tiv.: Abu Dhabi. Cultivarea legumelor in oaze. Expl. petrolului (59,4 mil. t. 1986; rezerve 1,3 miliarde t). Pescuit de perle. 2. cap. Emiratelor Arabe Unite si centru ad-tiv al emiratului cu acelasi nume; 385 mii loc. (1984, cu suburbiile). Expl. si prelucr. petrolului. Metalurgie, ciment, mase plastice. Termocentrala (130 MW). Aeroport.
BAGUIO, cap de vara a Filipinelor, situata in NV ins. Luzon, la 1.370 m alt.; 152,2 mii loc. (1989). Expl. aurifere. Intreprinderi ale ind. piel. si alim. (zahar, tutun). Doua universitati. Acad. militara. Grav afectata de un cutremur (iul. 1990).
BUBASTIS, oras in Egiptul antic, situat la E de Delta Nilului, una din capitalele imperiului in timpul hicsosilor si locul de origine al faraonilor dinastiei a XXII-a. Aici era divinizata zeita cu cap de pisica, Bastet (gr. Bubastis), care da si numele orasului.
CAPE TOWN [keiptaun] (KAAPSTAD), cap. legislativa a Rep. Africa de Sud (resed. parlamentului), situata la 50 km N de capul Bunei Sperante, port. la Oc. Atlantic, centrul ad-tiv al prov. Cape; 1,91 mil. loc. (1985, cu suburbiile). Nod de comunicatii. Aeroport international. Centrala atomoelectrica (1984). Santiere navale. Montaj de automobile, constr. navale, material rulant, produse alim., slefuirea diamantelor. Export de lina, fructe, diamante. Universitate (1918). Observator astronomic (1827-1828). Gradina botanica (1913). Intemeiat in 1652 de colonisti olandezi condusi de Jan van Riebeeck. Centru ad-tiv al fostei posesiuni engleze Colonia capului (1806-1910).
CASTRIES, cap. statului Sf. Lucia, port pe coasta de NV a ins. (Antilele Mici); 53,9 mii loc. (1987, cu suburbiile). Aeroport international. Export de zahar, banane, cacao. Ind. alim. Centru turistic. Gradina botanica.
CONAKRY (KONAKRY), cap. Rep. Guineea (din 1958), situata pe ins. Tumbo. Port activ la Oc. Atlantic; 705,3 mii loc. (1983, cu suburbiile). Aeroportul international Gbessia. Pr. centru politic si economic al tarii. Ind. textila si a conf., chimica, alim., prelucr. metalelor si a lemnului. Automobile, conserve de fructe si peste. Export de min. de fier, bauxita, alumina, cafea si banane. Fundat in 1884.
PAR1, pari, s. m. 1. Bucata de lemn lunga si (relativ) groasa, de obicei ascutita, folosita mai ales ca element de sustinere, de fixare etc. in diferite constructii sau ca parghie, ca ciomag etc. ◊ loc. adv. Cu parul = cu forta, silit. ◊ Expr. A-i da (cuiva) cu parul in cap = a bate foarte tare (pe cineva); p. ext. a impiedica (pe cineva) sa promoveze, sa actioneze etc. Parca mi-a (sau ti-a, i-a etc.) dat cu parul in cap, se spune cand cineva a primit pe neasteptate o veste neplacuta. A (i) se apropia funia de par = a) a fi batran, aproape de moarte; b) a se apropia un anumit termen (pentru indeplinirea presanta a ceva); a se apropia deznodamantul. 2. Craca groasa de copac. ◊ Par de oale = prepeleac (pentru vase, oale). – Lat. palus.
ROSTOGOL, (I) rostogoluri, s. n., (II) s. m. I. S. n. 1. (Adesea fig.) Miscare de rostogolire. ◊ loc. adv. De-a rostogolul sau (pop.) de-a rostogol = rostogolindu-se, dandu-se peste cap. 2. Panta cu inclinare mare intr-o mina, care permite transportarea materialului prin simpla alunecare sau rostogolire, sub actiunea greutatii proprii. II. S. m. Planta erbacee melifera din familia compozeelor, cu tulpina dreapta, cu frunze lanceolate, paroase si flori albe (Echinops sphaerocephalus). – Et. nec. Cf. rotocol.
pravalac, pravalace, s.n. (inv. si reg.) 1. povarnis, panta, coasta. 2. (in loc. adv.) de-a pravalacul = de-a dura, de-a berbeleacul, de-a rostogolul, peste cap. 3. tavalug; cilindru; rola.
retez, reteze, s.n. 1. (pop.) (in expr.) la retezul parului = in locul unde se reteaza parul; la ceafa. 2. (inv.) diametru. 3. (reg.) zavor. 4. lemn gros retezat la capete.
ABUJA, cap. federala a Nigeriei (din 1983, inlocuind Lagos), situata in Platoul jos din centrul tarii; 100 mii loc. (1984). Oras nou, in plina constructie, proiectat de arhitecti romani.
BASSETERRE, cap. statului St. Christopher si Nevis (din 1983), situata pe ins. St. Christopher (Antilele Mici); 18,5 mii loc. (1985). Port. Ind. zaharului si tigaretelor. Export de melasa, copra, bumbac. Turism. Fundata in 1627.
ZENIT s.n. Punctul cel mai inalt de pe bolta cereasca, situat pe verticala deasupra locului de observatie. [Pl. -turi, -te. / < fr. zenith, cf. ar. samt ar-runs – calea de deasupra capului].
CARACAS, cap. Venezuelei, situata in N tarii, la 950 m alt., formind un district federal (1,93 mii km2); 3,2 mil. loc. (1990, cu suburbiile). Pr. centru politic, comercial, financiar si ind. al tarii. Mare nod de comunicatii. Aeroport international Maiquetia. Ind. prelucr. metalelor, cimentului, chimica (petrochimie, cauciuc, produse farmaceutice, hirtie), piel. si incalt., textila si conf., sticlarie, alim. Doua universitati. Catedrala (1614). Panteon in memoria lui S. Bolivar. Intemeiat in 1567 de conchistadorii spanioli. In timpul Razboiului pentru Independenta Coloniilor Spaniole din America Latina (1810-1826), C. a devenit unul dintre centrele luptei pentru eliberare. cap. Venezuelei din 1830.
OCELOT (‹ fr., sp.; cuv. aztec) s. m. Mamifer carnivor din familia felidelor, raspandit in America de Sud, America Centrala, Mexic, S.U.A. (Texas, Arizona si Arkansas). Are corpul puternic, lung de 1,5 m, acoperit de blana cenusiu-cafenie cu puncte roscate si capul masiv (felix sau Leopardus pardalis). Nocturn si excelent pradator, traieste in paduri tropicale sau in locuri mlastinoase. Vanat pentru blana sa, aproape pana la exterminare; in prezent strict ocrotit.
FRAU, fraie, s. n. Totalitatea curelelor, impreuna cu zabala, care se pun pe capul si in gura unui cal (de calarie) spre a-l supune si a-l putea mana. ◊ loc. adj. Fara frau = neinfranat, lasat (prea) liber; dezmatat. ◊ Expr. A-si pune frau limbii (sau gurii) sau a-si pune frau la limba = a vorbi cumpatat, cu prudenta; a se retine de la vorba. A tine (pe cineva) in frau = a domoli avantul sau pornirile cuiva. A tine (pe cineva) in sapte (sau noua) fraie = a supraveghea (pe cineva) de aproape, a nu-i lasa nici o libertate. A da (cuiva sau la ceva) frau liber (sau slobod) = a lasa in voie. A pune (in) frau = a stavili; a infrana, a stapani. ♦ Fig. (Cu pl. frane) Conducere politica. [Pl. si frane, (rar) frauri] – Lat. frenum.
BRASILIA, cap. Braziliei (din 1960), in Districtul Federal (5,8 mii km2), pe un platou interior (Goias), la 1.200 m alt.; 1,8 mil. loc. (1989). Aeroport international. Ind. usoara si alim. Pr. centru politic al tarii. A fost construita intre 1956 si 1960 dupa planurile arhitectului Oscar Niemeyer si ale urbanistului Lucio Costa. Universitate.
CANBERRA [kænbərə], cap. federala a Australiei, situata in SE tarii, pe Molonglo, formind un terit. federal (2,4 mii km2); 273 mii loc. (1988, cu suburbiile). Aeroport international. Nod de comunicatii. Ind. alim., mat. de constr., poligrafica. Construita incepind cu 1913, a devenit, oficial, in 1927 capitala tarii. Universitate. Acad. de stiinte.
CONSTANTINE [costãtin] (KOUSTANTINA, KSONTINA, QACENTINA), oras in NE Algeriei, in apropierea M. Mediterane; 449,6 mii loc. (1987, cu suburbiile). Aeroport international. Centru comercial si ind. (ciment, tractoare, tesaturi, piel., produse alim.). Universitate islamica. cap. a regilor Numidiei. Refacut de imparatul Constantin (313). Ruine romane.
JURILOVCA, com. in jud. Tulcea, pe malurile lacurilor Golovita si Razim; 5.407 loc. (1998). Expl. de calcar. Centru piscicol cu cherhanale de mare capacitate. Pe promontoriul din SV L. Razim (capul Dolojman) au fost descoperite urmele unei cetati grecesti (sf. sec. 7 i. Hr.) identificata ipotetic cu asezarea greco-romana Argamum, mentionata documentar in sec. 6 i. Hr. intre 1983 si 1996, com. J. s-a numit Unirea.
TETE-A-TETE loc.s. (Frantuzism) Convorbire intre patru ochi. ♦ Intalnire a doua persoane. ♦ Conversatie intima. [< fr. tete-a-tete – cap langa cap].
SIRENA s. f. I. 1. (mit.) fiinta fabuloasa cu cap de femeie si trup de peste sau de pasare, care ademenea, prin cantecele ei, pe corabieri in locuri primejdioase, unde acestia isi gaseau moartea. 2. (fig.) femeie seducatoare. II. 1. aparat emitator de sunete de mare intensitate, cu care se dau semnalele in fabrici, in navigatie etc. sau in cazuri de alarma. 2. aparat in laborator pentru masurarea inaltimii sunetelor. (< fr. sirene, it. sirena, lat. siren)
SURUB, suruburi, s. n. 1. Tija cilindrica de lemn sau de otel, filetata, care serveste la asamblarea a doua ori a mai multor piese sau care transmite, transforma sau utilizeaza in diverse feluri miscarea de rotatie intr-un mecanism. ◊ loc. adv. In surub = in forma de cerc sau de spirala. ◊ Expr. A-i face (cuiva) un surub prin cap = a-i apuca (cuiva) suvite de par din cap, rasucindu-le si tragand de ele. A strange surubul = a intrebuinta mijloace de constrangere fata de cineva. 2. Nume dat unor unelte, dispozitive etc. care au ca parte componenta un surub sau care se manevreaza prin rasucire. ♦ Fig. Vartej de apa. [Var.: surup s. n.] – Din germ. dial. Schrube.
FURCULITA, furculite, s. f. 1. Obiect (de metal) alcatuit dintr-un maner si doi pana la patru dinti, cu ajutorul caruia se duce mancarea la gura; furcuta (2). ◊ loc. adj. In furculita (sau in furculite) = (despre barba) cu partile laterale mai lungi decat mijlocul; (despre mustati) cu capetele rasucite in sus. 2. Fiecare dintre cele doua piese curbate, incrucisate la unul dintre capete, prin care este fixata inima carului pe podul osiei dinapoi, pentru a impiedica rotirea inimii in plan orizontal; gemanare. [Pl. si: furculiti] – Furca + suf. -ulita.
PESTIMAN, pestimane, s. n. 1. (Inv. si pop.) Obiect de imbracaminte femeiasca confectionat din stamba sau din alt material usor, care se infasoara, in unele locuri la tara, ca o fusta in jurul trupului; p. ext. sort de protectie purtat de meseriasi. 2. (Reg.) Legatoare de cap care se poarta pe sub broboada. [Var.: (reg.) pesteman s. n.] – Din tc. pestimal.
capAT, capete, s. n. 1. Partea extrema a unui lucru, a unei perioade, a unei situatii sau a unei stari; margine, limita. ◊ loc. adj. Fara (de) capat = fara sfarsit; indelungat, intins. ◊ loc. adv. De la capat = de la inceput. In capat = in frunte; exact, deplin. Din capat = de la inceput. Pana la capat = pana la sfarsit; pana la ultimele consecinte; in mod consecvent. ◊ Expr. La capatul lumii (sau pamantului) = foarte departe. A pune capat (unui lucru, unei situatii) = a face sa inceteze, a termina. A da de capat = a duce la bun sfarsit. A scoate (sau a duce) ceva la capat = a termina ceva (cu succes); a izbuti. A o scoate la capat cu ceva = a iesi cu bine dintr-o situatie neplacuta. A o scoate la capat cu cineva = a se intelege cu cineva. 2. Fragment; ramasita de... ◊ Expr. Pana-ntr-un capat de ata = tot. – Din pl. capete (< lat. capita).
SÃO TOME [sãu tume] 1. Ins., apartinand Statului São Tome si Principe, situata in Oc. Atlantic (G. Guineii), pe Ecuator, la c. 200 km de tarmul vestic al Africii; 836 km2; 49 km lungime; 30 km latime max. Tarmuri abrupte si slab fragmentate. Relief muntos de origine vulcanica, cu multe cratere (Pico de São Tome, 2.024 m, Pinheiro, 1.575 m s.a.). Descoperita de navigatorii portughezi Pedro Escobar si João Gomes de Santarem in 1470 si declarata provincie de peste mari a Portugaliei in 1522. 2. cap. R.D. São Tome si Principe, situata la NE ins. São Tome, port la G. Guineii; 51,8 mii loc. (2001). Pr. centru politic, economic si comercial al tarii. Aeroport Ind. alim. Productie mestesugareasca. Exporta cacao, cafea, ulei de palmier, copra. Fundat in jurul anului 1500 de colonistii portughezi.
BURIC ~ce n. 1) Cicatrice ramasa la mijlocul abdomenului (la om si la mamifere) dupa taierea cordonului ombilical; ombilic. 2) fig. loc sau parte a unui lucru, a unui spatiu sau a unei suprafete situata la o distanta egala de marginile sau capetele periferice; centru; mijloc. ◊ ~cul pamantului centrul pamantului. 3) fig. Organ, persoana, institutie etc. cu rol decisiv in ceva; centru. ◊ A se crede ~cul pamantului a se considera cel mai important dintre toti. 4) Cordon ombilical prin care fetusul este integrat in organismul mamei si primeste de la ea hrana. ◊ Copilul cu multe moase ramane cu ~cul netaiat cand se apuca prea multi de o treaba, nu se realizeaza nimic. 5): ~cul degetului partea bombata de la varful degetului. /<lat. umbulicus
CREIER ~i m. 1) Organ central al sistemului nervos la om si la animale, aflat in cutia craniana; encefal. ◊ ~ul mare parte a creie-rului care se afla in regiunea anterioara si superioara a craniului. ~ul mic parte a creierului care se afla in regiunea posterioara si inferioara a craniului; cerebel. A-si zbura (sau a-i zbura cuiva) ~ii a-si trage (sau a-i trage cuiva) un glonte in cap. 2) Facultatea de a gandi; minte; judecata; ratiune; intelect. 3) fig. Forta organizatorica si conducatoare a unei actiuni. 4): ~ii (sau ~ul) muntilor locurile centrale, inalte si greu accesibile ale muntilor. [Sil. cre-ier] /<lat. crebrum
SAN JOSE [san hose], cap. Costa Ricai, situata pe un platou (Meseta Central) de la poalele C*********i Central, la 1.179 m alt., pe soseaua panamericana; 309,6 mii loc. (2000). Nod de comunicatii. Aeroporturile Juan Santamaria (pentru curse externe) si El Coco (pentru curse interne). Pr. centrul politic, economic, cultural-stiintific, financiar, de invatamant si turistic al tarii. Asamblare de autovehicule. Ind. chimica, de prelucr. a cauciucului (anvelope), a lemnului (mobila), a cafelei si tutunului, mat. de constr. (ciment), textila, pielariei si incaltamintei si alim. (conserve din carne, zahar, bere, ciocolata, vin s.a.). Patru universitati (cea mai veche din 1843). Muzeu national de istorie (1887). Teatru national. Parcul „John F. Kennedy”. Catedrala (sec. 19). Fundat de spanioli, in 1736, cu numele Villa Nueva, devine in 1823 cap. Federatiei Provinciilor Unite ale Americii Centrale, iar in 1838 cap. Costa Ricai.
capAT, capete, s. n. 1. Partea extrema a unui lucru, a unei perioade, a unei situatii sau a unei stari; margine, limita, sfarsit1, istov. ◊ loc. adj. Fara (de) capat = fara sfarsit; indelungat, intins. ◊ loc. adv. De la (sau din) capat = de la inceput. In capat = a) in frunte; b) exact, deplin. Pana la capat = pana la sfarsit; pana la ultimele consecinte, in mod consecvent. ◊ Expr. La capatul lumii (sau pamantului) = foarte departe. A pune capat (unui lucru, unei situatii) = a face sa inceteze, a termina (cu bine), a rezolva. A da de capat = a duce la bun sfarsit. A o scoate la capat cu ceva = a iesi cu bine dintr-o situatie neplacuta. A o scoate la capat cu cineva = a se intelege cu cineva. Nici un capat de ata = absolut nimic. Pana la (sau intr-)un capat de ata = absolut tot. 2. Fragment; ramasita de... – Refacut din pl. capete < lat. capita).
FRICA, (rar) frici, s. f. Stare de adanca neliniste si tulburare, provocata de un pericol real sau imaginar; lipsa de curaj, teama, infricosare. ◊ loc. adj. Fara frica = neinfricat; curajos. ◊ loc. adv. Cu frica = cu teama, temandu-se. Fara (nici o) frica = cu curaj. Nici de frica = nicidecum, deloc, o data cu capul. ◊ Expr. A baga (cuiva) frica in oase = a infricosa (pe cineva). A duce frica cuiva (sau a ceva) = a) a-i fi teama de cineva sau de ceva; b) a-i fi teama sa nu i se intample cuiva ceva rau. A fi cu frica in spate (sau in san) = a fi intr-o continua stare de neliniste, de teama. A sti de frica cuiva = a asculta pe cineva, fiindu-i frica de el. – Cf. gr. phrikē.
MIJloc1 ~uri n. 1) loc, parte sau punct al unui lucru (al unui spatiu sau al unei suprafete), situat la o distanta egala de marginile sau capetele periferice. ~ul strazii. Prin ~ul satului. ◊ In ~ul... a) intre, printre; b) in limitele unui spatiu; c) alaturi de... De la ~ de la jumatate. 2) Moment care se afla la o distanta egala de inceputul si sfarsitul unui interval de timp; jumatate. ◊ La ~ intre doua intervale de timp. 3) Parte a corpului omenesc cuprinsa intre solduri si coaste; talie; brau. Incins la ~. ◊ A fi (cineva) la ~ a fi cauza unei stari de lucru. A fi ceva la ~ a fi ceva ascuns, inexplicabil la baza unui lucru. A-si pune capul (sau gatul) la ~ a se expune la o primejdie. A se pune la ~ a interveni intr-o cearta, intr-o incaierare. /<lat. medius locus
pleasna, plesne, s.f. (pop.) 1. sfichi, bici; zgomot produs de plesnitura biciului; lovitura, plesnitura de bici. 2. fir de care se prinde carligul la capatul sforii de pescuit. 3. iritatie a mucoasei limbii si a cerului gurii (mai ales la copii mici). 4. (fig.) vorba usturatoare, sarcastica. 5. fiecare dintre cele trei cureluse inguste cu care se incheie cureaua la cioareci, prinse in trei catarame. 6. suvita de par. 7. fir de in sau de canepa. 8. (reg.) disc sau veriga pusa pe osia rotii carutei, pentru a apara de frecare. 9. bucata mica, aschie, tandara desprinsa dintr-un lemn. 10. (la pl.) matreata. 11. (la pl.) boala de copii; afte, stomatita. 12. stanca, piatra gata sa se despice intr-o mina; crapatura in stanca. 13. insecta care traieste in locuri intunecate; svab. 14. larva unor fluturi de noapte, sub forma unui vierme mare si paros, cu un carlig chitinos la unul din capete; cainele-babei.
BARBACANA s. f. 1. lucrare de fortificatie care protejeaza capul unui pod, intrarea unei cetati etc. 2. deschidere inalta si ingusta in zidul unui turn, al unui coridor. 3. deschizatura mica lasata din loc in loc in zidaria unei culee de pod, a unui zid de sprijin pentru a permite scurgerea apelor colectate in spatele acestora. (< fr. barbacane)
TOPUZ, topuzuri, s. n. Buzdugan cu capul imbracat in argint si batut cu nestemate, care, impreuna cu sabia, tuiul si calul imparatesc, constituia simbolul investiturii domnesti conferite de sultan. ◊ loc. adv. (Pop.) Cu topuzul = cu sila, cu forta; cu brutalitate. ♦ Maciuca scurta conferita de domn marilor demnitari; p. gener. buzdugan. [Pl. si: topuze] – Din tc. topuz.
LAGAR s.n. I. 1. Tabara. 2. (Fig.) Totalitatea statelor, a oamenilor care militeaza pentru aceleasi scopuri sau idei social-politice. 3. loc unde sunt inchisi prizonierii de razboi sau unde sunt inchise persoanele considerate ostile regimului. II. Organ de masina pe care se sprijina capetele unui ax sau ale unui arbore; palier. [< germ. Lager].
COLOMBO (KOLAMBA), cap. ad-tiva a Rep. Sri Lanka, in SV ins. Ceylon, port activ (90% din importuri si 50% din exportul tarii) la Oc. Indian; 2,05 mil. loc. (1983, cu suburbiile). Aeroport international (Ratmalana). Pr. centru financiar si industrial al tarii. Siderurgie. Santiere navale. Prelucr. petrolului si a cauciucului. Ind. textila si alim. Ingrasaminte chimice, mat. de constr.; prelucr. pietrelor pretioase. Export de cauciuc, cacao, copra si ceai. Trei universitati. Intemeiat in 1517 de portughezi. S-a aflat in stapinirea olandezilor (din 1658), apoi a englezilor (din 1796). C. a fost capitala tarii intre 1948 si 1983.
SFERT, sferturi, s. n. 1. Fiecare dintre cele patru parti egale in care se poate imparti un intreg; a patra parte dintr-un intreg; firtai. ◊ loc. adv. Pe sfert (sau pe trei sferturi) = (cam) cat a patra parte (sau cat trei parti) din intreg. ◊ Expr. Trei sferturi = pozitie a capului intermediara intre pozitia din fata si cea din profil. 2. (Inv.) Dare in bani reprezentand a patra parte din bir si platibila de patru ori pe an. [Var.: (reg.) sfert s. n.] – Din sl. cetvrutu.
NAPARCA ~ci f. 1) Sarpe veninos, cu capul triunghiular, pe care are un semn negru in forma de V; vipera. 2) Soparla fara membre, cu corp cilindric, solzos, raspandita prin poieni si locuri umede. 3) fig. Persoana foarte rea, perfida si extrem de periculoasa. ◊ Pui de ~ om rautacios. /cf. alb. neperke, nepertke
BARBACANA s.f. 1. Lucrare de fortificatie care protejeaza capul unui pod, intrarea unei cetati etc. 2. (Arhit.) Deschidere inalta si ingusta in zidul unui turn, al unui coridor etc. 3. Deschizatura mica, lasata din loc in loc in zidaria unei culee de pod, a unui zid de sprijin etc., pentru a permite scurgerea apelor colectate in spatele acestora. [< fr., it. barbacane, cf. ar. barbakkaneh – galerie].
risca s. f. – Joc de cap sau de pajura cu o moneda. Origine indoielnica. Scriban indica rus. aresok, gen. areska „nuca”, care nu pare convingator. Poate in loc de *crijca, din sl. krizi, sb. kriz „cruce”; sau mai probabil, in loc de *rizica › rijca, cu sensul de „joc de noroc”, cf. rizic.
SIRENA1 ~e f. 1) (in mitologia greaca) Fiinta fabuloasa cu cap si corp de femeie, cu picioare si aripi de pasare, iar mai tarziu cu coada de peste, care, prin cantecele ei, ademenea navigatorii in locuri periculoase, unde acestia isi gaseau moartea. 2) fig. Femeie care ademeneste prin gratiile si farmecul sau. /<fr. sirene, lat. siren, ~enis
LAGAR s. n. I. 1. tabara. 2. totalitatea statelor care militeaza pentru aceleasi scopuri sau idei social-politice, pentru o anumita forma de societate („lagarul socialist” si prin extindere – in viziunea socialista: „lagarul capitalist”). 3. loc de internare a prizonierilor de razboi sau unde sunt inchisi, in regimurile totalitare, cei considerati ostili regimului. II. organ de masina pe care se sprijina capetele unui ax sau ale unui arbore; palier. (< germ. Lager)
COMPLIMENT, complimente, s. n. 1. Cuvant de lauda, de magulire, care exprima o atitudine prieteneasca, de stima, de respect sau de consideratie. ◊ loc. adv. Fara compliment = fara exagerare, fara gandul de a maguli; pe fata, sincer. 2. (La pl.) Salutari trimise unei persoane prin intermediul cuiva ca expresie a politetii. 3. Inclinare a capului sau a corpului in semn de salut respectuos; plecaciune. – Din fr. compliment.
VIATA s. 1. fiinta. (Pe cand nu era ~.) 2. (inv. fig.) cap. (Ii era ~ in primejdie.) 3. sange. (Si-a dat ~ pentru patrie.) 4. trai, (inv.) cust, custare. (Au dus o ~ agitata.) 5. trai, vietuire, (pop.) salasluire, (inv.) salasluinta. (~ lui indelungata pe aceste locuri.) 6. v. existenta. 7. v. biografie.
OTEL, (2) oteluri, (3) otele, s. n. 1. Aliaj de fier cu carbon (si cu alte elemente), intrebuintat pentru rezistenta, duritatea, tenacitatea si elasticitatea lui. ◊ loc. adj. De otel = asemenea otelului (ca tarie, rezistenta sau culoare). 2. (La pl.) Diverse sorturi de otel (1); p. ext. obiecte fabricate din acest aliaj. ♦ (Rar; la pl.) Tinte, cuisoare cu capul lat si stralucitor. 3. (Inv.; la pl.) Mecanism de declansare la pustile si pistoalele de tip vechi, alcatuit din cocos, cremene si amnar. ◊ Expr. A fi iute (sau slab) de otele = a fi iute (sau slab) din fire. ♦ P. ext. Arma. – Din sl. ocelu.
CUNUNIE, cununii, s. f. 1. Casatorie (religioasa). ◊ loc. adj. Cu cununie = (despre sot sau sotie) casatorit religios. ◊ Expr. A lua (pe cineva) cu cununie = a se casatori cu cineva (religios). 2. (Concr.) Cununa (3). ◊ Expr. A(-si) pune cununiile (pe cap) = a (se) cununa. – Cununa + suf. -ie.
POTcap ~uri n. Acoperamant pentru cap de forma cilindrica, putin largit in sus, purtat de preotii si calugarii ortodocsi. ◊ ~ul-calugarului planta erbacee cu flori galbene dispuse in capitule si cu frunze paroase, care creste prin locuri sterpe. /<sl. podukapu
incapea (incap, incaput), vb. – 1. A fi cuprins intr-un spatiu. – 2. A ocupa locul adecvat, a se afla la locul lui. – 3. A se cuveni, a se cadea, a fi posibil (mai ales in propozitii negative). – 4. A ajunge la un rezultat, a obtine, a dobindi. – Mr. ncap, megl. (a) ncap. Lat. capēre (Puscariu 809; Candrea-Dens., 839; REW 1625; DAR), cf. it. capere, prov., sp., port. caber. Pentru semantism, cf. Seineanu, Semasiol., 182 si Corominas, I, 555-6. – Der. incapere, s. f. (volum, cuprins al unui lucru; capacitate; conceptie; camera, odaie); incapator, adj. (spatios); neincapator, adj. (strimt); incapatoare, s. f. (inv., capacitate).
FRUNTE, frunti, s. f. 1. (La oameni) Partea superioara a fetei, formata din osul frontal, cuprinsa intre sprancene si par si marginita lateral de tample; (la animale) partea dinainte a capului, imediat deasupra ochilor. 2. Cap; fata, chip. 3. Fig. (Adesea articulat) Tot ce e mai bun, mai ales, mai de seama, ceea ce e de calitate superioara; persoana care se distinge, care se releva primul (dintre altii). ◊ loc. adv. In frunte sau (loc. prep.) in fruntea cuiva (sau a ceva) = in fata, inainte (fata de cineva sau de ceva); fig. in locul intai, de cinste, de conducere. ♦ Lichid obtinut la inceputul unei distilari fractionate. – Lat. frons, -ntis.
MIE, mii, num. card., s. f. I. Numarul care in numaratoare are locul intre 999 si 1001. 1. (Cu valoare adjectivala) O mie de ani. ◊ (La pl.; adesea prin exagerare, indica un numar foarte mare, nedeterminat) Mii de glasuri. 2. (Cu valoare substantivala) Unde merge mia, mearga si suta. ◊ loc. adv. Cu miile (sau cu mia) = in numar foarte mare, cu duiumul. ◊ Expr. Mii si sute sau mii si mii = extrem de multi. A avea o mie si o suta pe cap = a avea foarte multa treaba sau griji, nevoi etc. 3. (Intra in componenta numeralelor adverbiale) De o mie de ori pe zi. II. S. f. Numarul abstract egal cu o mie (I). ♦ Bancnota a carei valoare este de o mie (I 1) de lei; miar. – Lat. milia (pl. lui mille).
A POTRIVI ~esc tranz. 1) A face sa se potriveasca. 2) A face sa ocupe pozitia necesara; a pune sa stea cum trebuie; a aseza; a aranja. 3) (volumul, masa, marimea) A determina cu aproximatie. 4) (instrumente muzicale) A face sa produca sunetele necesare; a acorda. 5) (ceasul) A pune sa mearga la fel cu altul. 6) (persoane) A face sa capete un aspect ingrijit; a gati, a chiti; a aranja; a dichisi. 7) (mancaruri) A gusta adaugand anumite ingrediente (pentru a da un gust bun). 8) (vorbe, glume) A rosti la timpul si la locul cuvenit. 9) A hotari (in minte), examinand toate posibilitatile; a chibzui; a cumpani. ~ cum e mai bine. /Din potriva
PORTO-NOVO, cap. legislativa (sediul parlamentului) a statului Benin, situata in extremitatea SE a tarii, intr-o laguna, la gura de varsare a fl. Oueme in G. Benin al G. Guineii (Oc. Atlantic); 218,2 mii loc. (1998). Port maritim. Aeroport. Pr. centru politic, cultural si comercial al tarii. Piata agricola (bumbac, banane, cacao). Ind. Textila si alim. (ulei de palmier, conserve de fructe). Fabrici de egrenare a bumbacului, de decorticare a arahidelor si de sapun; tipografie. Pescuit. Statiune balneoclimaterica. Produse de artizanat. Muzeul National. Biblioteca Nationala (1976). Catedrala gotica si constructii in stil portughez. Asezare intemeiata, probabil, in anul 1600 de populatia ewe, devine mai tarziu baza maritima portugheza (sec. 17); centru al comertului cu sclavi; in 1863 este inclusa in protectoratul francez Dahomey, iar in 1893 este declarata centru ad-tiv al coloniei Dahomey; capitala Republicii Dahomey (1960) si apoi (1975) a Republicii Benin.
HEREFORD [herifəd] 1. Oras in SV Marii Britanii, pe raul Wye, la N de C*****f; 47,7 mii loc. (1994). Renumit centru de crestere a bovinelor (rasa H.). Catedrala (sfarsitul sec. 11). 2. (ZOOT.) Rasa de taurine precoce, formata in Anglia, crescuta si in Romania pentru productia de carne. Are culoarea rosie (cu exceptia capului, abdomenului si extremitatilor membrelor, care sunt albe).
TRUNCHI ~uri n. 1) Parte mai groasa a unui arbore, cuprinsa intre radacina si locul de unde cresc crengile. ~ de copac. 2) Tulpina taiata de la radacina si curatata de crengi; bustean. 3) Bucata din tulpina unui copac gros pe care se efectueaza diferite operatii. 4) Parte a organismului omenesc cu exceptia capului si a membrelor; trup; corp; tors. ◊ ~ de con (sau de piramida) corp geometric rezultat din taierea unui con (sau a unei piramide) printr-un plan paralel cu baza. [Monosilabic] /<lat. trunculus
A SEDEA sed intranz. 1) (despre fiinte) A fi asezat (pe ceva); a sta jos. A sedea pe o banca. ◊ Sezi locului, sezi binisor (sau cuminte)! astampara-te! fii cuminte! A sedea la masa a lua masa. 2) A se afla intr-o anumita pozitie sau stare. ◊ A sedea la (sau de) vorba a vorbi. A sedea pe capul cuiva a deranja cu insistentele, cu durata vizitei etc. A-i sedea cuiva (ceva) la inima a fi obsedat de ceva. 3) (despre obiecte de imbracaminte) A prinde bine (pe cineva). 4) A avea un domiciliu stabil. 5) A nu se ocupa cu nimic. ◊ A sedea cu mainile in san a nu face nimic. /<lat. sedere
CIRENAICA (CYRENAICA), reg. istorica in Africa de Nord, pe terit. actual al Libiei. Colonizata de greci, care, au fundat orasele Cirene, Arsinoe, Benerice, Ptolemaios si Apollonia, cunoscute in antic. sub numele de Pentapolis. Cucerita de romani si transformata in prov. romana, cu cap. la Cirene (74 i. Hr.). Terit C., cunoscut si sub numele de Libia, a fost cucerit de arabi (641), apoi impreuna cu Tripolitania a fost anexat de catre Imp. Otoman (sec. 16). Sub dominatie italiana (1912-1942). Aici au avut loc importante lupte (1940-1942) in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Din 1951 a intrat in componenta Libiei.
SPATA, (I, III) spate, (II) spete, s. f. I. Piesa la razboiul de tesut formata dintr-un sistem de lamele paralele fixate la ambele capete, formand un fel de pieptene cu doua radacini printre dintii caruia trec firele de urzeala. ♦ Betisor peste care se petrec ochiurile cand se impleteste o retea sau o plasa. II. 1. Portiune a scapulei care sustine articulatia umarului; p. ext. regiunea corespunzatoare a corpului. ◊ loc. adj. Lat in spete = cu umeri largi, spatos, voinic. ♦ Os lat care sustine articulatia membrelor la animalele patrupede; p. ext. regiunea corespunzatoare a corpului. 2. (Reg.) Spatarul scaunului. III. (Inv.) Sabie cu lama lunga, dreapta si lata, cu doua taisuri. – Lat. spatha.
ALEXANDRIA (EL ISKANDARIYAH), oras in Egipt, port la Marea Mediterana, prin care trece 3/4 din exportul tarii (34 mil. t/an); 3,35 mil. loc. (1986, cu suburbiile). Aeroport international. Termocentrala. Santiere navale. Ind. de rafinare a petrolului, de egrenare a bumbacului, ind. cimentului, hirtiei, metalurgica. Montaj de automobile. Produse alim. Ingrasaminte chimice. Renumita statiune balneara maritima. Universitate (1942). Muzee. Intemeiat de Alexandru Macedon in 332-331 i. Hr., orasul a devenit cap. regatului Ptolemeilor (305-30 i. Hr.); important centru economic si cultural al lumii elenistice si romane. Aici a fost construit in sec. 3 i. Hr. Farul, una din cele sapte minuni ale lumii antice. Celebra biblioteca, continind c. 700.000 de volume (arsa in mai multe rinduri).
SAVANNAH [səvānə] 1. Fl. in ESE S.U.A.; 505 km. Izv. din Blue Ridge Mountains (m-tii Apalasi) prin doua rauri (Tugaloo si Seneca) care conflueaza in lacul de acumulare Hartwell, curge pe directie NV-SE si Sse varsa in Oc. Atlantic, printr-un estuar, la 30 km aval de orasul Savannah. Hidrocentralele Hartwell si Clark Hill. Navigabil pentru vase mici pe 357 km, pana la Augusta si pentru vase oceanice pe 8 km. 2. Oras in ESE S.U.A. (Georgia), port pe fl. cu acelasi nume; 131,5 mii loc. (2000). Aeroport. Santier naval. Rafinarie de petrol. Constr. de avioane. Ind. chimica (ingrasaminte, vopsele), a mat. de constr., de prelucr. a lemnului, hartiei, textila, incaltamintei, alim. (ulei, zahar). Universitati (1890, 1935). Muzeul Marii; Muzeu de stiintele naturii. Fortul Pulaski. Fundat la 12 febr. 1733 de generalul James Edward Oglethorpe. cap. statului Georgia (1754-1786).
TRUNCHI, trunchiuri, s. n. 1. Partea cea mai groasa a unui copac, cuprinsa intre radacina si locul de unde pornesc ramurile principale; tulpina. ♦ Tulpina unui copac taiat (de la nivelul solului, uneori curatata de crengi si de coaja); bustean. ♦ Bucata groasa de lemn (din tulpina unui copac) pe care se crapa lemnele de foc, se taie carnea etc. 2. Trupul unui om, fara cap si fara membre. 3. ♦ (Anat.; in sintagma) Trunchi cerebral = portiunea nevraxului alcatuita din maduva prelungita, punte si mezencefal. 4. (In sintagma) Trunchi de piramida (sau de con, de prisma) = corp geometric obtinut prin sectionarea unei piramide (sau a unui con etc.) printr-un plan paralel cu baza si aflat intre acest plan si baza. – Lat. trunculus.
CLATINA, clatin, vb. I. 1. Tranz., refl. si intranz. A (se) misca (putin, lin) intr-o parte si in alta; a (se) legana; a (se) agita (usor). ◊ Expr. (Tranz.) A clatina capul (sau, intranz., din cap) = a-si misca capul intr-o parte si in alta in semn de mirare, de indoiala, de descurajare etc. 2. Refl. A sovai in mers, in miscare; a se impletici (din cauza slabiciunii, a betiei etc.). ♦ Fig. A fi intr-o situatie critica, nesigura. 3. Tranz. si refl. A (se) misca din loc; a (se) urni, a (se) clinti, a (se) clati. – Din clati.
PRAG ~uri n. 1) Parte componenta orizontala a unui toc de usa care uneste capetele usorilor. ◊ A calca (sau a trece, a pasi) ~ul casei a face o vizita cuiva; a intra in casa cuiva. A pune piciorul in ~ v. PICIOR. A bate ~urile a) a umbla pe la casele oamenilor; b) a solicita ceva, apeland la diferite instante. Din ~ in ~ din casa in casa. 2) locul din fata usii. 3) fig. Ajun a ceva (a unei noi perioade de timp, a unui eveniment, a unei situatii etc.). In ~ul primaverii. 4) Ridicatura naturala pe fundul albiei unei ape curgatoare, care face imposibila navigatia; treapta inalta de stanca, peste care curge o apa. 5) fig. Valoare maxima sau minima a unei marimi. 6) (la instrumentele muzicale cu coarde) Piesa constand dintr-o bucatica de lemn cu crestaturi, care se fixeaza sub coarde pentru ca acestea sa nu se atinga de corpul rezonator al instrumentului. 7) fam. Partea de jos a pantecelui. /<sl. pragu
A INTOARCE intorc 1. tranz. 1) A face sa se intoarca. ♦ ~ ceasul a rasuci arcul ceasului (pentru a-l face sa mearga). 2) fam. (despre o boala) A lovi din nou; a inturna. Gripa l-a intors. 3) A schimba cu locul astfel incat o parte sa ocupe pozitia alteia. ~ fanul. ♦ ~ pe o parte si pe alta a cerceta amanuntit. ~ casa pe dos a face dezordine in casa. ~ foaia (sau cojocul) pe dos a-si schimba atitudinea fata de cineva devenind mai aspru. 4) (corpul sau parti ale corpului) A misca intr-o parte. ~ capul. ~ privirea. ♦ ~ (cuiva) spatele a manifesta o atitudine de indiferenta sau suparare fata de cineva. 5) (bani, lucruri) A da inapoi; a inapoia; a restitui. ♦ ~ cuvantul a raspunde urat. ~ binele (sau raul) facut a rasplati pe cineva pentru o fapta buna (sau rea). ~ vizita a face o vizita de raspuns. 6) (mai ales tauri) A lipsi de glandele s*****e; a jugani. 2. intranz. A se schimba revenind la o stare contrara. A intors-o in frig. /<lat. intorquere
TRUP, trupuri, s. n. 1. (Pop.) Corp (al unei fiinte). ◊ loc. adv. (Cu) trup si suflet = cu totul, in intregime, fara rezerve. ◊ Expr. (A fi) trup din trupul cuiva = a) (a fi) nascut din...; b) (a face) parte integranta din ceva. A fi trup si suflet cu cineva = a se identifica cu aspiratiile cuiva; a fi foarte strans legat de cineva. ♦ Corpul fara cap (si fara membre) al unei fiinte; trunchi (2). ♦ Cadavru. 2. Parte principala a unui obiect, a unei constructii etc.; p. gener. obiectul insusi. 3. (Inv.) Intindere mare de pamant care alcatuieste un singur lot. Trup de mosie. 4. (Inv.) Mare unitate militara. – Din sl. trupu.
cimp n., pl. uri (lat. campus, it. sp. pg. campo, pv. camp, fr. champ). Ses, loc, plan. Cimp de bataie, de batalie, loc de batalie. Fond pe care zugravesti ceva: cimpu unui tablou. Teren de lucru, de munca: cimpu chimiii. Pl. Munt. Haturi. Cimpu lui Marte, cimp de exercitii militare in vechea Roma si azi la Paris. M. pl. A-ti lua cimpii, a fugi de frica ori de intristare, a-ti lua lumea´n cap, a te retrage de lume. A bate cimpii, a vorbi in dodii, fara inteles.
socru (-ri), s. m. – Tatal unuia dintr soti, in raport cu celalalt sot. – Mr., megl., istr. socru. Lat. sǒcrum in loc de sǒcerum (Cihac, I, 256; Puscariu 1606; REW 8054), forma care apare la Consentius, cf. calabr. socru, nap. suogre, logud. sogru, prov., cat. sogre, sp. suegro, port. sogro. Uz general (ALR, I, 261). – Der. soacra, s. f. (mama unuia dintre soti in raport cu celalalt sot), mr., megl. soacra; socri, vb. (a starui, a obosi, a cicali, a bate la cap); socrie, s. f. (inrudirea socrilor cu ginerii sau nurorile); socrita, s. f. (femeie care pregateste mincarea, la nuntile traditionale).
A SE URCA ma urc intranz. 1) A se deplasa pe un loc mai ridicat; a se inalta in sus; a se sui. ~ pe coasta dealului. ◊ ~ (sau a se sui) pe tron a veni la domnie. Daca nu stii ce-i apa nu te urca in luntre nu te apuca de lucrul pe care nu-l cunosti sau nu esti sigur ca-l vei realiza. A i ~ (sau a i se sui) cuiva in cap a face abuz de bunatatea cuiva. A i ~ (sau a i se sui) cuiva bautura (sau vinul) la cap a se ameti. 2) (despre unele plante) A se ridica agatandu-se de ceva; a se sui; a se catara. /<lat. oricare
AJUTA, ajut, vb. I. 1. Tranz. A da cuiva ajutor. ◊ Expr. A-l ajuta (pe cineva) puterea (sau capul, mintea, etc.) = a avea capacitatea fizica sau intelectuala de a face un anumit lucru. ♦ Refl. A se servi de cineva sau de ceva ca ajutor. 2. Intranz. A fi de folos; a sluji. ◊ Expr. Doamne-ajuta = a) formula de invocare a divinitatii, folosita de catre cei credinciosi la inceputul unei actiuni; b) (substantivat) spor, mers bun al treburilor; c) (substantivat, ir.) lovitura. (loc. adj.) (Mai) de doamne-ajuta = (mai) de seama, de oarecare valoare. – Lat. adjutare.
CARARE, carari, s. f. 1. Drum ingust pe care se poate umbla numai cu piciorul; p. ext. drum. ◊ loc. adv. Pe toate cararile = in tot locul, pretutindeni, la tot pasul. ◊ Expr. A umbla pe doua carari = a umbla clatinandu-se, a fi beat. (Reg.) A taia (sau a inchide) cuiva cararea (sau cararile) = a inchide cuiva calea, a opri pe cineva din drum. A-si indrepta cararile (intr-o directie) = a apuca intr-o directie. A-i scurta (cuiva) cararile = a omori. 2. Linie obtinuta prin despartirea in doua a parului de pe cap. – Lat. carraria.
CARARE, carari, s. f.1. Drum ingust pe care se poate umbla numai cu piciorul; p. gener. drum. ◊ loc. adv. Pe toate cararile = in tot locul, pretutindeni, la tot pasul. ◊ Expr. A umbla pe doua carari = a se clatina in mers; a fi beat. A-i taia (sau a-i inchide) cuiva cararea (sau cararile) = a opri pe cineva sa faca sau sa continue un drum. A-si indrepta cararile = a apuca intr-o directie. A-i scurta (cuiva) cararile = a omori (pe cineva) 2. Linie obtinuta prin despartirea in doua a parului de pe cap. – Lat. carraria.