Rezultate din textul definițiilor
BAZIC -A (‹ fr.) adj. 1. (CHIM.) Care are proprietatile unei baze. 2. (Despre roci sau magme) Cu continut de dioxid de siliciu intre 45 si 52 la suta, caracterizate prin excesul de minerale femice, feldspati calcici, si prin culoare inchisa.
CISTOLIT (‹ fr. {i}; {s} gr. kystis „vezica” + lithos „piatra”) s. m. 1. (BOT.) Masa de carbonat de calciu, mai rar de dioxid de siliciu, formata pe peretii externi ai celulelor epidermice vegetale. 2. (MED.) Calcul al vezicii u*****e sau biliare.
ALCALIN, -A, (‹ fr.) adj. 1. (Despre substante chimice) Care are proprietatile unei baze. ♦ Medicamente alcaline = medicamente utilizate in tratamentul aciditatii gastrice. Metale alcaline = metalele (litiul, sodiul, potasiul, rubidiul, cesiul si franciul) care fac parte din grupa I a sistemului periodic al elementelor. Rezerva a. = cantitatea de acid carbonic si de bicarbonat de sodiu din singe; la om, r.a. este de 7,34-7,45 cm3. 2. (PETROGR.; despre magma si roci magmatice) Caracterizate prin continut mare in alcalii in raport cu dioxidul de siliciu. In cele subsaturate predomina feldspatoizii, iar in cele paracalcaline predomina piroxenii si amfibolii sodici. Soluri alcaline = grup de soluri cu continut mare de saruri de sodiu si cu reactie puternic alcalina.
CRETA (‹ lat. creta) s. f. (PETROGR.) Calcar fin granular de culoare alb-galbuie, cu aspect de mase mari stratiforme, format din resturi microscopice de foraminifere, moluste, corali sau ca produs al unor reactii chimice intre sarurile din apa marii. Contine exclusiv carbonat ca calciu, rar cu nodule de siliciu provenite din precipitarea dioxidului de siliciu. Se utilizeaza in ind. cauciucului, la fabricarea varului, a cretei de scris etc.; bucata din aceasta materie (uneori amestecata cu substante colorante) in forma de betisor sau creion, care se utilizeaza pentru a scrie pe tabla sau pe alte corpuri de culoare inchisa.
CUART (‹ germ., fr.) s. n. dioxid de siliciu natural, divers colorat: incolor (cristal de stinca), violet (ametist), negru (morion), galben (citrin), verde cu microgeode de actinot (prasen), galben cu irizatii (aventurin). Prezinta varietati criptocristaline: calcedonie, crisopraz, opal, jasp, silex, diatomit, gelzerit. Se formeaza in toate procesele petrogenetice si este cel mai raspindit mineral din natura (16%), alaturi de feldspati. Utilizat ca piatra semipretioasa, in optica, in ind. sticlei etc.
BIOXID s. (CHIM.) 1. dioxid. 2. bioxid de azot = hipoazotida; bioxid de carbon = anhidrida carbonica; bioxid de siliciu = silice; bioxid de sulf = anhidrida sulfuroasa, sulf volatil; bioxid de titan = alb de titan.