Rezultate din textul definițiilor
ABDUL-HAMID, numele a doi sultani otomani. Mai important: A. II (1876-1909), supranumit si „sultanul singeros”. In timpul domniei sale a avut loc Razboiul Ruso-Romano-Turc (1877-1878) in urma caruia Romania si-a dobindit independenta de stat. A fost inlaturat, la 27 apr. 1909, de revolutia „Junilor tineri”.

ANA STUART, regina a Angliei si Scotiei (1702-1714). In timpul domniei sale, Anglia s-a unit definitiv cu Scotia, formind Marea Britanie (1707) si a participat la Razboiul pentru Succesiune Spaniola (1701-1714).

CARAGEA, familie de boieri de origine greaca, stabilita in Tara Romaneasca in sec. 17. Mai importanti: 1. Nicolae C., mare dragoman al Portii Otomane (1769-1774), domn al Tarii Romanesti (1782-1783), mazilit de turci. 2. Ioan Gheorghe C., mare dragoman al Portii Otomane, domn al Tarii Romanesti (1812-1818); a dus o politica fiscala excesiva si a reglementat renta feudala in defavoarea taranimii prin „Legiuirea Caragea” (1818). In timpul domniei sale a bintuit o epidemie de ciuma („ciuma lui Caragea”).

CHRISTINA, regina a Suediei (1632-1654), fiica lui Gustav II Adolf. In timpul domniei sale, conducerea efectiva a statului a detinut-o Axel Oxenstierna. A sprijinit dezvoltarea stiintei si culturii si l-a protejat pe Descartes, care a trait ultimii ani ai vietii la curtea ei.

CONSTANTIN, numele mai multor imparati bizantini. Mai importanti: 1. C. V Copronimul (741-775). A purtat lupte victorioase impotriva arabilor (746, 751-752), slavilor (758) si bulgarilor (759, 762-763); in 754 a convocat un sinod, la care s-a hotarit condamnarea si distrugerea icoanelor. 2. C VII Porfirogenetul (913-959; domnie efectiva: 945-959). Autor al unor scrieri privind politica si ceremonialul curtii imperiale („De ceremoniis aulae byzantinae”, „De thematibus”, „De administrando imperio”), cu unele referiri la istoria Romaniei. 3. C IX Monomahul (1042-1055). A suferit infringeri din partea turcilor selgiucizi si a normanzilor. In timpul domniei sale s-a produs „Marea schisma” a Bisericii crestine (iul. 1054). 4. C XI (sauXII) Paleolog (zis si Dragases), ultimul imparat bizantin (1449-1453). A murit luptind, in timpul cuceririi Constantinopolului de catre turci.

CRISTIAN (CHRISTIAN), numele mai multor regi ai Danemarcii, Norvegiei si Suediei. Mai importanti: 1. C. I, rege al Danemarcii (1448-1481), Norvegiei (1450-1481) si Suediei (1457-1464, 1465-1467). Intemeietorul dinastiei Oldenburg. 2. C. IV, rege al Danemarcii si Norvegiei (1588-1648). A participat intre 1625 si 1629 la Razboiul de 30 de Ani de partea coalitiei antihabsburgice si a purtat razboaie cu Suedia. 3. C. VIII, rege al Danemarcii (1839-1848); a infaptuit mai multe reforme administrative. 4. C. IX, rege la Danemarcii (1863-1906., In timpul domniei sale a avut loc Razboiul Austro-Prusiano-Danez (1864).

DUMNEASA pron. pers. (Pop.) Pronume de politete pentru persoana a 3-a singular. [Gen.-dat. dumisale] – Domnia + sa.

Domnia sa s. f. art. + adj., abr. D-sa, g.-d. domniei sale, abr. D-sale

DOMNIE ~i f. 1) Functia de domn; conducere a tarii de un domn. A veni la ~.A(-i) lua (cuiva) ~a a lipsi pe cineva de functia de domn. 2) Exercitare a acestei functii. 3) art. (in componenta locutiunilor pronominale de reverenta) Domnia-ta, domnia-lui, domnia-sa, domnia-voastra, domnia-lor. [Art. domnia; G.-D. domniei; Sil. -ni-ei] /domn + suf. ~ie

DUMNEASA pron. pers. Pronume de politete pentru persoana a 3-a singular. /domnia + sa

ABBAS I CEL MARE, sah al Persiei (1588-1629) din dinastia Sefevizilor. A efectuat reforme urmarind consolidarea statului si intarirea autoritatii centrale; in urma a numeroase campanii (mai ales antiotomane), a largit considerabil hotarele stapinirilor sale, sub domnia sa statul sefevid cunoscind apogeul.

BRINCOVEANU, familie de boieri olteni, inrudita cu Craiovestii, cu rol important in istoria Tarii Romanesti in sec. 17-19. Mai importanti: 1. Matei, aga din Brincoveni, devenit domn sub numele de Matei Basarab (1632-1654). 2. Preda B. (?-1658), spatar, clucer, vornic (1636-1655, 1658), considerat cel mai bogat boier din vremea sa. Ucis de Mihnea III. 3. Constantin B., mare boier dregator (intre 1688-1714) a efectuat o reforma fiscala (1701), prin care darile au fost impartite in patru sferturi. Timp de un sfert de veac, B. apreciind realist raporturile de forta, a desfasurat pe plan extern o politica de echilibru si a reusit astfel sa mentina pozitia autonoma a Tarii Romanesti intre Imperiul Otoman, Rusia si Imperiul Habsburgic, concurente in sud-estul Europei. Ucis de turci impreuna cu cei patru fii ai sai (1714). Domnia sa se caracterizeaza printr-o inflorire a culturii si artei; in timpul sau se creeaza si se dezvolta stilul brincovenesc. 4. Grigore B. (1771-1832), unul dintre cei mai de seama boieri de la inceputul sec. 19. Ultimul descendent pe linie masculina dintre B. Sprijinitor al miscarii lui Tudor Vladimirescu.

NEAGOE BASARAB, domn al Tarii Romanesti (1512-1521). Descendent din boierii Craiovesti, domnia sa a marcat apogeul puterii acestei familii. Pe plan intern, a dus o politica de intarire a autoritatii centrale. S-a aflat in bune relatii cu Ungaria, Polonia si Venetia, bucurandu-se in acelasi timp de increderea turcilor. Preocupat de dezvoltarea culturii, in timpul lui s-a tiparit la Targoviste „Evangheliarul” (1512), au fost reconstruite manastirile Snagov, Tismana, Cozia, biserica vechii mitropolii din Targoviste si s-a construit biserica din Scheii Brasovului si biserica manastirii Curtea de Arges. Autor al Invataturilor lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie, opera de mare valoare literara si istorica, reprezentativa pentru umanismul sud-est european.

PORFIROGENET ~ti m. (in tarile bizantine) Titlu atribuit principelui nascut in timpul domniei tatalui sau. /<ngr. porphyroghenetos

BASIN [bazẽ], Thomas (1412-1491), cronicar si om politic francez. Opera sa „Istoria domniilor lui Carol VII si Ludovic XI”, reflecta pozitia ostila a nobilimii fata de politica de centralizare, promovata de regele Ludovic XI.

CATERINA DE MEDICI (1519-1589), fiica lui Lorenzo II de Medici, sotia lui Henric II, regele Frantei, regenta (1560-1563) in timpul minoratului fiului ei Carol IX. In timpul domniei fiilor sai Francisc II, Carol IX si Henric III a exercitat o influenta insemnata asupra politicii interne si externe a statului francez.

RADU I, domn al Tarii Romanesti (c. 1377-c. 1385). Fiul lui Nicolae Alexandru. Asociat la domnie de fratele sau, Vladislav I (Vlaicu), in 1372. In conflict cu regele ungur Ludovic I de Anjou, pe care l-a infrant, recucerind cetatea Severinului ocupata de rege. Ctitor al manastirilor Tismana si Cotmeana. Cronicarii l-au confundat cu Negru-Voda, legendarul intemeietor al Tarii Romanesti. L-a succedat la domnie fiul sau Dan I.

Aeolus 1. Fiul lui Hellen, regele Magnesiei (Thessalia) si unul dintre intemeietorii semintiei hellenilor. A urmat la domnie dupa tatal sau si a avut numerosi fii si fiice, printre care se numarau: Sisyphus, Athamas, Cretheus si Salmoneus. 2. Fiul lui Hippotes (sau, dupa o alta versiune, al lui Poseidon). Salasluia in insulele Aeolice, unde Zeus ii daduse in stapinire vinturile. Aeolus le tinea inchise intr-o pestera sau, dupa altii, intr-un burduf. Cind Odysseus s-a abatut prin insulele Aeolice a fost gazduit de Aeolus. Acesta i-a daruit la plecare burduful in care erau inchise toate vinturile, cu exceptia unuia singur: Zephyrus, care avea sa-l conduca pe erou in patrie. Crezind ca e plin cu vin, tovarasii lui Odysseus au deschis insa burduful, dind drumul si celorlalte vinturi. In felul acesta s-a iscat o groaznica furtuna pe mare (v. si Odysseus).

NERO (Tiberius Claudius Drusus Germanicus) (pe numele adevarat Lucius Domituis Claudius N.), imparat roman (54-68 d. Hr.), ultimul din dinastia iulio-claudica. A instituit o guvernare autoritara si cruda, soldata cu asasinate, printre care cel al mamei sale Agrippina, al fratelui sau Britannicus, al sotiei sale Octavia si al lui Seneca, profesorul si mentorul sau. In ultimii ani ai domniei a avut numeroase aparitii grotesti in public in calitate de conducator de care de curse, cantaret si actor, impunand adulatia, prin teroare, din partea apropiatilor sai si neglijand problemele statului. In timpul sau, un urias incendiu a mistuit Roma (64 d. Hr.); banuit de acest fapt, N. a dat vina pe primii crestini, incepand persecutiile impotriva lor. S-a sinucis dupa izbucnirea rascoalei legiunilor din Spania si Africa.

MARIE s. (mai ales art.) domnie, inaltime, maiestate, (inv.) marime, marire. (~ sa nu va poate primi.)

ALEXANDRU MACEDON (356-323 i. Hr.), rege al Macedoniei (336-323 i. Hr.). Fiu al lui Filip II si discipol al lui Aristotel. Dupa reprimarea rascoalei oraselor grecesti, initiata de Teba (335 i. Hr.), a inceput lunga campanie impotriva Imp. Persan. A trecut Helespontul, a invins armata persana la Granicos (334 i. Hr.) si Issos (333 i. Hr.) si a cucerit Fenicia si Egiptul. Dupa Batalia decisiva de la Gaugamela (331 i. Hr.) impotriva lui Darius III, a cucerit (330-327 i. Hr.) provinciile din centrul Imp. Ahamenid: Babilonul, Susa, Ecbatana, Persepolis. Dupa campania din N Indiei (327-326 i. Hr.) a murit la Babilon in virsta de 33 de ani. Intemeietor a peste 70 de orase care-i poarta numele. Domnia lui A. marcheaza inceputul perioadei elenistice. Dupa moartea sa, vastul imperiu a fost impartit intre generalii sai, denumiti, diadohi.

RADU CEL FRUMOS, domn al Tarii Romanesti (1462-1473, 1473-1474, sept.-oct. 1474, 1474-1475). Fiul mezin al lui Vlad D****l. A obtinut domnia cu ajutorul turcilor, inlaturandu-l pe Vlad Tepes, fratele sau. Infrant de Stefan cel Mare la Soci (1471) si, mai tarziu, la paraul Vodna (1473). Fiica sa, Maria Voichita, a fost una dintre sotiile lui Stefan cel Mare. L-a urmat in scaunul domnesc Basarab Laiota cel Batran.

ARCADIU (FLAVIUS ARCADIUS), imparat al Imp. Roman de Rasarit (395-408). Domnia lui a fost tutelata de Rufinus, de Eutropiu si de sotia sa Eudoxia.

RADU PAISIE (Petru de la Arges), domn al Tarii Romanesti (1535-1536, 1536-1539, 1539-1544, 1544-1545). Fiul nelegitim al lui Radu cel Mare si var cu umanistul Nicolaus Olahus. Calugarit sub numele de Paisie, a ajuns egumen al manastirii Arges. Ales domn de catre boieri, dupa uciderea lui Vlad Vintila, fratele sau vitreg, de catre complotisti la o vanatoare. Supus Portii. In timpul domniei lui se accentueaza luptele dintre gruparile boieresti, iar turcii fac dese incursiuni in tara, cucerind Braila si teritoriul inconjurator, pe care le transforma in raia (1540). Ctitor al manastirilor Valea (1533-1534) si Mislea (1536-1537). Mazilit de catre turci, a fost inlocuit de Mircea Ciobanul, un alt fiu al lui Radu cel Mare.

bolsevic, -a s. (rus. bolisevik, d. bolise, mai mult fiindca, la congresu socialist tinut la Bruxelles si apoi la Londra in 1903, Lenin a obtinut mai multe voturi decit tovarasu lui mai moderat Martov). Revolutionar rusesc care doreste domnia proletarilor (ca’n Rusia dupa 1917). Fig. Vandal, anarhist, devastator, distrugator. Adj. Tirania bolsevica sau sovietica. – Fals -vist.

CAROL CEL MARE (CHARLEGMAGNE) [sarləman], rege al francilor (768-814) si imparat al Occidentului (800-814). Cel mai de seama reprezentant al dinastiei Carolingilor. A purtat razboaie cu saxonii, bavarezii, longobarzii, arabii, avarii, slavii s.a., largind considerabil hotarele statutului sau, pentru apararea caruia a infiintat marci de granita (Altmark, Ostmark, marca spaniola s.a.); a reformat administratia, justitia, armata si a sprijinit cultura si biserica. Domnia lui C. a marcat o etapa importanta in cristalizarea relatiilor feudale in Europa apuseana.

aspir, a -a v. tr. (lat. ad-spiro sau a-spiro, -spirare. V. con-, in-, re- si tran-spir, expir, suspin). Trag aeru in plamini. Trag un lichid cu pompa. Pronunt din git (litera H). V. intr. Pretind, tind: a aspira la domnie.

BURGUNDIA (BOURGOGNE), [burgon] 1. Prov. istorica in E Frantei. Orase pr.: Dijon, Nevers. Expl. forestiere, de carbuni si min. radioactive. Griu, porumb, sfecla de zahar; cresterea bovinelor si a porcinelor. Viticultura si pomicultura. Dupa destramarea Imp. Carolingian, pe terit. B. s-au constituit mai multe formatii statale, dintre care cea mai importanta a fost Ducatul B. (sec. 9-15), al carui apogeu a fost atins in timpul domniei lui Carol Temerarul; dupa infringerea si moartea acestuia, o parte din B. a fost alipita Frantei. 2. Canalul Burgundiei, canal navigabil in Franta, construit intre 1775 si 1832, care uneste bazinul Senei si cel al Ronului prin riurile Saone si Yonne; 242 km. Traverseaza cimpia omonima si trece prin Dijon. Are 189 ecluze.

DEALU, Manastirea ~, manastire de maici, situata la 4 km de Targoviste, in satul Viforata, com. Aninoasa. Intemeiata (probabil) in timpul domniei lui Mircea cel Batran, este mentionata documentar, la 17 nov. 1431, intr-un act emis de domnul Alexandru Aldea. Biserica Manastirii D., cu hramul Sf. Nicolae, a fost construita in 1499-1501, din initiativa domnului Radu cel Mare si terminata de fratele sau Vlad cel Tanar, in 1510-1512. Picturile murale interioare executate in 1514-1515 de o echipa de zugravi condusa de mesterul Dobromir din Targoviste si refacute in 1713. Importanta necropola domneasca (aici se afla mormintele voievodale ale lui Radu cel Mare 1508, Vlad Inecatul 1532, Patrascu cel Bun 1557, racla cu capul lui Mihai Viteazul). In sec. 16, aici a fost instalata o tiparnita, de sub teascurile careia au iesit Liturghierul (1508), Octoihul (1510) si Evangheliarul (1512). La Manastirea D. a functionat Liceul militar „Nicolae Filipescu” (1912-1940).

caftan n., pl. e (turc. kaftan, d. pers. haftan, caftan; ngr. kaftani, bg. sirb. rut. rus. pol. kaftan. Cp. cu chepeneag). Un fel de mantie ornata cu fir de aur si de argint si cu minicile [!] lungi pina la pamint pe care sultanu o daruia vizirilor, pasilor hanului Crimeii, principilor Ardealului si domnilor romanesti cind intrau in functiune ori ca rasplata p. un serviciu sau chear [!] p. o veste buna. (La rindu lui, domnu daruia si el caftane boierilor din primele trei clase, iar cei-lalti erau numiti pin [!] pitac. Toti curtenii purtau caftan. Pe la 1848, perzindu-si [!] insemnatatea onorifica, caftanu disparu din moda pastrindu-l numai Jidanii batrini). Fig. Boierie: in domnia lui Caragea toate slujbele si caftanele se dau pe parale (Ghica, 36). Iron. Rar. Bataie [!], trinteala: na si tie un caftan!

RADU CEL MARE, domn al Tarii Romanesti (1495-1508). Fiul lui Vlad Calugarul, care si l-a asociat la domnie in 1492. Bucurandu-se de concursul familiei boierilor Craiovesti, cu care se inrudea si pentru care a creat institutia marii banii, a luat unele marusi privind centralizarea statului. Supus fata de Poarta. S-a aflat in bune relatii de vecinatate cu regele Ungariei si cu regele Poloniei. A acordat o mare atentie vietii culturale (a infiintat o tipografie si l-a adus in tara pe ieromonahul Macarie, care a tiparit cele trei carti de cult – „Liturghierul”, 1508, „Octoihul”, 1510 si „Evangheliarul”, 1512, primele tiparituri aparute pe teritoriul romanesc) si religioase, pentru reorganizarea careia l-a adus in Tara Romaneasca pe Nifon. Prin grija sa a fost construita in mare parte biserica Sf. Nicolae a Manastirii Dealu (1499-1501), terminata de fratele sau, Vlad cel Tanar in perioada 1510-1512, precum si biserica de la Lopusnia (Lopusnja, Serbia, 1501). Dupa moartea sa, scaunul domnesc a fost dobandit, cu ajutor turcesc, de Mihnea cel Rau, fiul nelegitim al lui Vlad Tepes.



Copyright (C) 2004-2020 DEX online (http://dexonline.ro)