Rezultate din textul definițiilor
RIPS s.n. Tesatura de bumbac sau de matase cu dungi in relief, utilizata mai ales pentru tapisarea mobilelor. [< germ. Rips].
FAI s. n. tesatura cu firul foarte accentuat, formand dungi in relief. (< fr. faille)
RIPS s. n. tesatura de bumbac sau de matase cu dungi in relief, pentru tapisarea mobilelor. (< germ. Rips)
REIAT, -A, reiati, -te, adj. (Despre stofe) Cu dungi (in relief) formate din tesatura; vargat, dungat. [Pr.: re-iat] – Din fr. raye.
REIAT, -A adj. (Rar; despre stofe) Cu dungi (in relief); vargat. [Pron. re-iat, pl. -ati, -ate. / < fr. raye].
REIAT, -A adj. (despre tesuturi, hartie) cu dungi (in relief); vargat. (< fr. raye)
GABARDINA f. Stofa fina de lana cu dungi oblice in relief pe ambele parti. /<fr. gabardine, germ. Gabardine
NERVURA ~i f. 1) bot. Fiecare dintre ramificatiile vaselor purtatoare de seva in interiorul unei frunze. 2) zool. Fiecare dintre ramificatiile fibrelor cornoase de pe aripa unei insecte. 3) Linie subtire, care se evidentiaza cromatic, formand o retea pe suprafata unor obiecte. 4) Element arhitectural, cu functie decorativa, care reliefeaza muchiile sau marginile unei bolti sau ale unei nise. 5) Protuberanta pe suprafata unui obiect tehnic, care asigura o rezistenta sporita a acestuia. 6) Bara de beton armat, care fortifica planseurile unei constructii. 7) Element de rezistenta montat pe aripile unui avion. 8) dunga cusuta in relief pe suprafata unui obiect vestimentar. [G.-D. nervurii] /<fr. nervure
PICHET3 ~uri n. 1) Tesatura deasa (de bumbac), mai ales de culoare alba, cu dungi inguste in relief pe una din fete, folosita pentru confectionarea obiectelor de imbracaminte usoara (pentru femei si copii). 2) la pl. Varietati ale unei astfel de tesaturi. /<fr. pique
REIAT ~ta (~ti, ~te) rar (despre produse textile) Care are dungi tesute in relief. Catifea ~ta. /<fr. raye
RIPS ~uri n. 1) Tesatura groasa (din bumbac) cu dungi inguste in relief, avand diferite intrebuintari. 2) la pl. Varietati ale unei astfel de tesaturi. /<germ. Rips
SEVIOT ~uri n. 1) Rasa de oi cu lana alba si cu firul lung. 2) Tesatura cu dungi oblice in relief, facuta din lana acestor oi sau din amestec de lana cu fibre sintetice. 3) la pl. Varietati ale unei astfel de tesaturi. [Sil. -vi-ot] /<fr. cheviotte
FAI faiuri n. 1) Tesatura deasa de matase sau de lana, cu dungi mici, transversale in relief, folosita pentru confectionarea obiectelor de imbracaminte. 2) la pl. Varietati ale unei astfel de tesaturi. /<fr. faille
STRIU ~ri n. Fiecare dintre dungile paralele, iesite in relief sau adancite, de pe suprafata unui obiect sau corp. [Monosilabic] /<fr. strie
STRIATIE s.f. dunga, linie foarte fina, in relief, paralela cu alte dungi asemanatoare. ♦ (La pl.) Sistem de asemenea dungi. [Gen. -iei, var. striatiune s.f. / < fr. striation].
STRIATIE s. f. dunga, linie foarte fina, in relief, paralela cu alte dungi asemanatoare. (< fr. striation)
RIPS, ripsuri, s. n. Tesatura de bumbac sau de matase, cu dungi paralele si inguste, in relief, folosita pentru tapisarea mobilelor si pentru confectionarea unor obiecte de imbracaminte. – Din germ. Rips.
A MATLASA ~ez tranz. (obiecte de imbracaminte, materiale textile, mobile etc.) A captusi cu un material secundar, efectuand cusaturi care scot in relief pe o suprafata externa diferite modele (dungi, patrate, romburi etc.). /<fr. matelasser
STRIATIE, striatii, s. f. Fiecare dintre dungile fine, paralele, care se observa pe anumite corpuri, scoase in relief, sapate in adancime sau care se detaseaza pe un fond de culoare diferita; (cu sens colectiv) sistem format din astfel de dungi. [Pr.: stri-a-. – Var.: striatiune s. f.] – Din fr. striation.
BRAU, braie, s. n. I. 1. (Adesea fig.) Cingatoare lata, de lana, de piele, de matase etc., pe care o poarta taranii. ◊ (Placinte) poale-n brau = placinte facute din bucati patrate de aluat, la care colturile se intorc peste umplutura de branza. ◊ Expr. A sta cu mainile in brau = a nu face nimic. ♦ Cingatoare lata pe care o poarta preotii ca semn al unui grad ierarhic; cingatoare la fel cu odajdiile purtata in timpul slujbei de preoti si arhierei. 2. Partea corpului pe care o incinge braul (1); mijloc. 3. Ornament colorat sau in relief care inconjura usile si ferestrele sau incinge un zid; p. ext. dunga. ♦ Fasie de teren acoperita cu iarba care strabate un perete de stanca. 4. Sir, lant. Braul muntilor. II. (Cor.) Braulet (2). – Comp. alb. bres, brezi.