Rezultate din textul definițiilor
ANULA, anulez, vb. I. Tranz. 1. A declara nul, a desfiinta, a suprima sau a abroga un act, o dispozitie etc.; p. gener. a desfiinta, a suprima, a declara nul; a sterge, a bara. 2. A egala cu zero o expresie matematica. – Din fr. annuler, lat. annullare.
A ANULA ~ez tranz. 1) (legi, dispozitii oficiale etc.) A declara nul printr-un ordin; a aboli; a abroga; a contramanda; a revoca. 2) (expresii matematice) A egala cu zero. /<fr. annuler, lat. annullare
ANULA vb. I. tr. 1. A face, a declara nul (un act, o dispozitie); a suprima, a desfiinta. V. abroga, aboli. 2. A egala cu zero o expresie matematica. [< fr. annuler, it. annullare < lat. annullare – a anihila].
ANULA vb. tr. 1. a declara nul (un act); a desfiinta. 2. a egala cu zero o expresie matematica. (< fr. annuler, lat. annullare)
NUL, -A adj. 1. (despre acte) fara valoare legala, care se reduce la nimic; inexistent. ♦ meci ~ = meci terminat la egalitate. 2. (mat.) de valoare egala cu zero. 3. (despre oameni) lipsit de merite. (< fr. nul, germ. null)
ANULA, anulez, vb. I. Tranz. 1. A declara nul un act, o dispozitie etc.; a desfiinta, a suprima. 2. A egala cu zero o expresie matematica. – Fr. annuler (lat. lit. annullare).
BACARA2 s. f. Joc de carti in care nouarii au valoare, iar decarii, numiti bacara, sunt egali cu zero; maca. – Din fr. baccara.
NEGATIV, -A, negativi, -e, adj., s. n. I. Adj. 1. Care exprima o negare sau un refuz, care neaga ceva. 2. Lipsit de insusiri bune, de calitati, rau; care produce rau, care este periculos. 3. (Despre numere, marimi scalare etc.) Care este mai mic decat zero (sau egal cu zero); care se noteaza in scris cu semnul minus. 4. (Despre electricitate, sarcini electrice) Care apare la anodul unui element generator electrochimic. II. S. n. Imagine fotografica obtinuta pe un material (film, hartie etc.), la care distributia luminii si a umbrei este inversa in raport cu cea reala; p. ext. placa, film, sau hartie fotografica pe care s-a obtinut o asemenea imagine. – Din it. negativo, lat. negativus, fr. negatif, germ. negativ.
NUL ~a (~i, ~e) 1) Care nu are nici o valoare; de nimic; egal cu zero. ◊ A fi ~ (la ceva) a nu pricepe catusi de putin intr-o materie, intr-un domeniu; a nu sti nici o iota. 2) Care nu se manifesta deloc; inexistent. 3) (despre acte juridice) Care nu are valoare legala; lipsit de validitate. Contract ~. ◊ A declara ~ a anula. /<fr. nul, germ. null
TRANSCENDENT, -A adj. 1. (fil.) care se afla dincolo de orice domeniu dat, de lumea materiala. ◊ (la Kant) de dincolo de limitele cunoasterii experimentale; inaccesibil cunoasterii bazate pe experienta, care depaseste limitele realitatii. 2. (mat.; despre numere) care nu poate fi radacina unui polinom cu coeficientii rationali; (despre ecuatii) care nu se poate scrie sub forma unui polinom egalat cu zero. (< fr. transcendant, lat. transcendens)
zero1 zerouri n. Numar reprezentand diferenta dintre doua numere naturale egale (unu minus unu; doi minus doi etc.). ◊ A reduce (ceva) la ~ a reduce complet impor-tanta unui lucru. /<fr. zero