Rezultate din textul definițiilor
PACEA, pacele, s. f. 1. (Inv.) Partea de la genunchi in jos a piciorului la animalele cu blana; p. ext. blana prelucrata, de calitatea a doua, de pe picioarele unor astfel de animale. 2. (Reg.) Mancare asemanatoare cu piftia, preparata din picioare de vitel sau de miel, mai rar de pasare etc., cu adaos de oua, de otet sau de usturoi. – Din tc. paca.
otet s. n. Lichid cu gust acru, obtinut prin fermentarea acetica a vinului, a berii etc. sau prin diluarea cu apa a acidului acetic concentrat, intrebuintat in alimentatie drept condiment sau conservant. ◊ Expr. (Fam.) A face pe cineva cu ou si cu otet = a batjocori, a ocari pe cineva. – Din sl. ocĩtu.
MAIONEZA ~e f. Preparat culinar sub forma de sos rece, consistent, obtinut din galbenus de ou batut cu untdelemn, suc de lamaie (sau otet) si mustar, folosit drept condiment. /<fr. mayonnaise
OCHI s.n. In gastronomie, preparat culinar dintr-un ou intreg, desfacut din coaja, prajit in tigaie sau la capac, fara a fi amestecat, astfel incat galbenusul sa ramana intreg in mijlocul albusului coagulat de jur imprejur; (la pl.) ochiuri romanesti = oua intregi, desfacute din coaja si fierte in apa cu otet, astfel incat galbenusul sa fie invelit de albusul coagulat, numite si oua posate (din fr. poche = buzunar).
MUSITA, musite, s. f. 1. Nume dat ingramadirii de insecte care se formeaza in jurul butoaielor cu vin, al vaselor de otet sau al fructelor in fermentatie. 2. Multime de larve care se dezvolta vara pe carne sau pe cadavre din ouale depuse de o specie de musca. 3. (Reg.) Nume dat unor insecte parazite care ataca radacinile si frunzele unor plante. 4. (Reg.) Mucegai; umezeala. – Din bg. musica.
ou oua n. 1) Celula s*****a feminina la organismele animale sau vegetale din care, in urma fecundarii, se poate dezvolta un organism nou. 2) Corp format din albus si galbenus si invelit intr-o coaja calcaroasa, eliminat din organism de pasari si de alte animale ovipare, in care se dezvolta (prin clocire) puiul si care se poate folosi, in majoritatea cazurilor, ca aliment. ◊ A face (pe cineva) cu ~ si cu otet a certa foarte tare. A umbla cu cineva ca cu ~l (moale) a acorda atentie exagerata unei persoane susceptibile. ~l lui Columb problema usor rezolvabila, dar care anterior parea foarte complicata. 3) Obiect de forma ovoida. ◊ ~l genunchiului rotula. ~l piciorului glezna. /<lat. ovum
CUIB ~uri n. 1) Culcus pe care si-l fac pasarile pentru a depune oua si a scoate pui. 2) fig. Casa, incapere in care traieste cineva; locuinta. ◊ A-si face ~ a-si face casa; a se stabili cu traiul. 3) fig. depr. Loc unde se unelteste ceva. ~ de talhari. 4) Groapa mica in pamant in care se seamana legume sau alte plante. ~ de cartofi. 5) Musuroi care se face cu sapa la radacina unor cereale (porumb, floarea-soarelui, etc.). 6) Grup de fer-menti care produc acrirea laptelui, otetului, a borsului. 7) Parte dintr-un minereu in care sunt concentrate minereuri folositoare. 8): ~ de mitraliera (de arma automata, de foc) loc adapostit si amenajat pentru tragere. 9): ~ fosilifer ingramadire de animale si plante fosile. [Monosilabic] /<lat. cubium