Dex face sa curga sange

INSANGERA, insangerez, vb. I. Tranz. A face sa curga sange, a umple de sange. ♦ A pata ceva cu sange. – In + sangera.

VAMPIR, vampiri, s. m. 1. Specie de lilieci mari care traiesc in America de Sud si in America Centrala si care se hranesc cu sangele pasarilor si mamiferelor (surprinse in somn) (Phyllostoma spectrum). 2. Personaj din mitologia populara despre care se crede ca suge sangele celor vii. ♦ Fig. Persoana care asupreste crunt pe cineva. 3. Criminal care ucide pentru placerea de a vedea curgand sange. – Din fr. vampire, germ. Vampir.

sangeRA, sangerez, vb. I. 1. Intranz. si tranz. A pierde sau a face sa piarda sange; a fi ranit sau a rani. ◊ Expr. A-i sangera (cuiva) inima = a fi indurerat, a suferi sau a indurera pe cineva, a-l face sa sufere. ♦ Intranz. (Despre rani) A lasa sa curga sange. ♦ Intranz. Fig. A se osteni foarte mult; a se chinui; a suferi, a indura multe nenorociri. 2. Tranz. A efectua o sangerare (2). 3. Intranz. Fig. (Despre cer) A se inrosi, a deveni rosu. 4. Intranz. si refl. (Pop.; despre vite) A se imbolnavi de sange (6). [Prez. ind. si: (reg.) sanger] – Lat. sanguinare.

sangeRAND, -A, sangeranzi, -de, adj. Care sangereaza, din care curge sange. – V. sangera.

CIRCULA vb. 1. a se deplasa, a (se) merge, a (se) umbla. (O artera pe care ~ multe vehicule; ~ singur, neinsotit.) 2. (FIZIOL.) a curge. (sangele ~ prin vene.) 3. v. raspandi. 4. a se folosi, a se intrebuinta, a se utiliza, a se uzita, (inv.) a se politici. (Aceste cuvinte ~ in mod curent.)

A S*****I slobod tranz. pop. 1) A face sa fie slobod; a elibera. ~ din robie. ~ un teritoriu. 2) rar (persoane) A elibera dintr-o functie; a concedia. ~ din lucru. 3) (lichide, gaze) A face sa curga. ~ sange. ~ vin din butoi. 4) (sunete, strigate, tipete) A produce cu ajutorul aparatului de articulatie; a emite. ~ un chiot prelung. 5) (caldura, mirosuri, vapori etc.) A lasa sa iasa raspandindu-se; a degaja; a emana. 6) (obiecte) A desprinde din locul de unde a fost fixat. /Din slobod

STRICNEA ~ele f. reg. Cutit cu o lama speciala, cu care se lasa sa curga sangele animalelor bolnave. /a stricni + suf. ~ea

A STRICNI ~esc tranz. reg. 1) (animale) A cresta cu stricneaua (pentru a lasa sa curga sangele rau). 2) (pesti) A deschide printr-o taietura lunga si adanca (pentru a scoate maruntaiele). 3) fig. A lovi puternic cu biciul (pana la sange); a sfichiui. /<ucr. striknuti, rus. streknuti

RUPTOARE s.f. ~ 2. Expr. Ruptoarea pretului = fixarea, stabilirea, ruperea pretului; v. rupt¹. 3. (Invechit, in constructie cu verbul a face) Inceput, primul pas. Ii ucid fara crutare, scapand pe al lor capitan. Ruptoarea era facuta; sangele cursese.

A NAVALI ~esc 1. intranz. 1) A da navala; a intra in numar mare si cu scopuri agresive (pe un teritoriu strain). 2) A se arunca cu lacomie sau cu violenta; a se napusti; a tabari; a se repezi; a napadi. 3) (despre lichide, mase de aer etc.) A razbate cu putere, iesind de undeva. 4) fig. (despre persoane) A intra pe neasteptate in mare graba; a da buzna. 5) (mai ales despre multimi)A iesi in mare graba si in neoranduiala. 6) (despre sange) A curge cu putere si in cantitate mare (dintr-un organ sau dintr-o parte a corpului). 2. tranz. 1) A ataca mereu si insistent; a napadi. ~ cu intrebari pe cineva. 2) (despre stari sufletesti sau fizice) A cuprinde brusc si cu putere; a napadi; a coplesi; a podidi. /<sl. navaljati

HEMOREE s.f. curgere de sange; hemoragie. [Pron. -re-e, pl. invar. / < fr. hemorrhee, cf. gr. haima – sange, rhein – a curge].

A IZVORI pers. 3 ~aste intranz. 1) (despre ape) A iesi din izvor; a tasni din pamant. 2) (despre ape curgatoare) A-si avea inceputul; a incepe sa curga. 3) (despre lacrimi, sange etc.) A porni sa curga cu putere; a curge in siroaie; a siroi. 4) fig. A lua nastere; a-si lua inceputul. Datinile unui popor ~asc din istoria lui. /Din izvor

ENTEROHEMORAGIE s.f. Hemoragie intestinala. [Gen. -iei. / < fr. entero-hemorragie, cf. gr. enteron – intestin, haima – sange, rhegnynai – a curge].

HEMOROIZI s.m.pl. Tumori varicoase formate prin dilatarea venelor anusului si ale rectului. [Pron. -ro-izi, sg. hemoroid. / < fr. hemorroides, cf. gr. haima – sange, rhein – a curge].

A LASA las tranz. 1) A da drumul unui lucru sau unei fiinte tinute strans; a face sa devina liber. ◊ ~ pasarea sa zboare din colivie a elibera pe cineva prins. ~ (cuiva) sange a face sa curga din corpul cuiva, printr-o incizie, sange. 2) A pune ceva undeva. ~ haina in cui. 3) A da voie (sa se infaptuiasca ori sa aiba loc); a permite; a ingadui. 4) A face, a admite ca cineva sau ceva sa ramana in starea in care se afla. ◊ ~ (pe cineva) in pace a nu deranja pe cineva; a-l lasa sa faca ce vrea. ~ (pe cineva) in voie a da cuiva libertate deplina. 5) A face sa nu se execute ceva la timp. ◊ ~ de azi pe maine a amana mereu ceva. 6) A face sa ramana ceva in urma sa; a transmite prin mostenire. 7) A trece cu vederea; a nu lua in seama; a nesocoti. ◊ ~ la o parte a nu tine cont. 8) A face sa fie mai jos. ~ perdelele. 9) (locuri sau persoane) A parasi plecand in alta parte; a abandona. 10) A uita ceva. ~ usa deschisa. /<lat. laxare

A PODIDI ~esc tranz. 1) (despre sentimente, stari, ganduri etc.) A cuprinde brusc si cu putere; a pune stapanire in chip navalnic; a navali; a coplesi; a napadi; a pali. 2) (despre lacrimi, sange) A incepe sa curga din abundenta si cu putere. /Orig. nec.

posoaca s.f. 1. (inv. si reg.) sange sau lichid amestecat cu sange, puroi etc. care curge din gura, din nas sau dintr-o rana. 2. terciuiala, zdrobire. 3. murdarie. 4. mancare rea.

IZVORI, pers. 3 izvoraste, vb. IV. Intranz. 1. (Despre apa) A iesi, a tasni din pamant; p. ext. (despre ape curgatoare) a-si incepe cursul, a-si avea obarsia. ♦ Fig. (Despre lacrimi, sange etc.) A incepe sa curga cu putere; a siroi. ♦ Fig. A iesi la iveala; a aparea dintr-o data; a rasari. 2. Fig. A lua nastere, a-si avea sursa, obarsia; a rezulta, a proveni, a se trage. – Din izvor.

PODIDI, podidesc, vb. IV. Tranz. (Despre ras si, mai ales, despre plans) A cuprinde (pe cineva) cu putere, navalnic; a napadi. ♦ (Despre dor, somn, griji etc.) A coplesi, a razbi. ♦ (Despre lacrimi, sange etc.) A porni sa curga brusc si cu putere (pe nas sau pe gura); a tasni, a izbucni, a napadi. – Et. nec.

DRAGONIER s. m. arbore din tarile calde, asemanator unui palmier, de dimensiuni enorme, din care curge o guma rosie, numita sangele dragonului. (< fr. dragonier)

AFLUI, afluiesc, vb. IV. Intranz. (Despre lichide) A curge intr-o directie unica. ♦ (Despre sange) A se aduna in cantitate mai mare intr-un punct al corpului. 2. A se deplasa in aceeasi directie. ♦ A se imbulzi. – Din fr. affluer, lat. affluere.

MENORAGIE s.f. Pierdere a unei mari cantitati de sange la m*********e. [Gen. -iei. / < fr. menorragie, cf. gr. men – luna, rhegnynai – a curge].

OTORAGIE s.f. (Med.) Scurgere de sange din ureche. [Gen. -iei. / < fr. otorragie, cf. gr. ous – ureche, rhegnynai – a curge].

ODONTORAGIE s.f. Scurgere de sange prin alveola unui dinte. [Gen. -iei. / < fr. odontorragie, cf. gr. odous – dinte, rhegnynai – a curge].

HEMORAGIE, hemoragii, s. f. 1. Scurgere abundenta de sange, interna sau externa, in urma ruperii sau taierii peretelui unui vas sangvin; hemoree. ◊ Hemoragie intestinala = enterohemoragie. Hemoragie nazala = epistaxis. 2. Fig. curgere, pierdere de capital. – Din fr. hemorragie.

A NAPADI ~esc 1. tranz. 1) A cuprinde din toate partile; a inconjura; a impresura; a invalui. 2) fig. (despre stari sufletesti sau fizice) A cuprinde brusc si cu putere; a coplesi; a navali; a podidi. ◊ A-l ~ sangele (sau lacrimile) a-l umple sangele (sau lacrimile) pe cineva; a-l podidi sangele (sau lacrimile). 2. intranz. 1) A se arunca cu lacomie sau cu violenta; a navali; a tabari; a se napusti; a se repezi. 2) (despre lichide) A incepe sa curga cu forta si in cantitate mare (inundand totul in jur); a naboi. /<sl. napasti, ~padja

A curge pers. 3 curge intranz. 1) (despre ape) A se misca necontenit la vale. ◊ ~ garla a veni cu prisosinta. 2) fig. (despre fiinte sau vehicule) A se deplasa in lant; a veni intr-un suvoi permanent. 3) fig. (despre viata, unitati de timp) A se consuma treptat; a se scurge; a trece. ◊ Va curge inca multa apa pe rau (sau pe garla, pe Dunare etc.) va trece inca multa vreme. 4) (despre ploaie) A cadea din belsug. 5) (despre invelitori, acoperisuri, poduri) A lasa sa patrunda apa (sau alte lichide). 6) (despre lacrimi, sudoare etc.) A iesi prelingandu-se. 7) (despre sange) A se misca continuu intr-un anumit sens si intr-un anumit spatiu. 8) (despre recipiente) A lasa sa iasa lichidul dinauntru. 9) pop. (despre bube, rani) A elimina puroi; a supura; a puroia. 10) A se desprinde din ceva, cazand cate putin si succesiv. Graul curge din sac. ◊ A-i ~ peticele a fi imbracat in haine zdrentaroase. 11) A atarna liber in jos. Parul curge pe spate. 12) fig. (despre cuvinte, expresii etc.) A se insira cu usurinta. /<lat. currere

DEBIT¹ s. n. 1. cantitate de fluid sau de material pulverulent care trece in unitatea de timp printr-o sectiune data a unei conducte, a unui canal ◊ cantitate de material transportata, prelucrata sau furnizata de o masina, instalatie etc. in unitatea de timp. ♦ ~ c*****c = cantitatea de sange expulzata din ventricolul stang in aorta la fiecare contractie a inimii; ~ de foc = numarul de lovituri trase de o gura de foc in unitatea de timp; (inform.) ~ de informatie = cantitatea de informatii transmise in unitatea de timp, dintr-un sistem de comunicatie. ◊ numarul de vehicule ce trec printr-un punct al unui drum in unitatea de timp. ◊ cantitatea de forte si mijloace care pot trece in unitatea de timp peste un curs de apa. 2. cantitatea de calorii pe care o produce o instalatie in unitatea de timp. 3. (fig.) suvoi, torent de cuvinte, flux verbal. 4. vanzare (de marfuri) cu amanuntul. ◊ local unde se vinde cu amanuntul; tutungerie. (< fr. debit)