Rezultate din textul definițiilor
ADAMESTEANU 1. Ion A. (1911-1976, n. Toporu, jud. Teleorman), medic veterinar roman. Prof. univ. la Bucuresti si Cluj. Unul dintre creatorii scolii romanesti de patologie medicala veterinara. A descris pentru prima oara o serie de zoonoze (stachybotriotoxicoza, anemia infectioasa a calului, micoplasmoza aviara). 2. Dinu A. (n. 1913 Toporu, jud. Teleorman -d. 2004 Policoro, Italia), arheolog italian de origine romana. Frate cu A. (1). Studii privind colonizarea greaca din S Italiei si Sicilia, rezultate in urma cercetarilor arheologice de la Gela, Metapont, Heracleea si a utilizarii aerofotoarheologiei („Civilizatii antice in Italia meridionala”). 3. Gabriela A. (n. 1942, Pitesti), scriitoare romana. Nepoata lui A. (1 si 2). Romane („Drumul egal al fiecarei zile”, „Dimineata pierduta”) si povestiri („Daruieste-ti o zi de vacanta”) de observatie socio-psihologica, redind limbajul autentic al diverselor medii umane.
GEN, genuri, s. n. 1. Fel, soi, tip (pe care le reprezinta un obiect, o fiinta, un fenomen etc.). ♦ Fel de a fi al cuiva. 2. Diviziune obtinuta prin clasificarea creatiilor artistice dupa forma, stil, tema. ◊ Pictura de gen = pictura care infatiseaza aspecte ale vietii de toate zilele. ♦ fiecare dintre diviziunile fundamentale in care se impart operele literare si care cuprind creatiile asemanatoare prin modul de a reprezenta realitatea. Genul epic. Genul liric. Genul dramatic. Genul oratoric. 3. Categorie gramaticala bazata pe distinctia dintre fiinte si obiecte, precum si dintre fiintele de s*x masculin si cele de s*x feminin. 4. (Biol.) Categorie sistematica, subordonata familiei, care cuprinde una sau mai multe specii inrudite de plante sau de animale. 5. (Log.) Clasa de obiecte care au note esentiale comune si cuprind cel putin doua specii. – Din lat. genus, -eris.
INAMIC, -A, inamici, -ce, adj., s. m. si f. 1. Adj., s. m. si f. Dusman, vrajmas (in razboi, in viata de fiecare zi etc.). 2. Adj. Dusmanos, ostil. [Var.: (inv.) inimic, -a adj., s. m. si f.] – Din lat. inimicus (dupa amic).
JOI s. f. ziua a patra a saptamanii, care urmeaza dupa miercuri. ◊ (Pop.) Joia Mare = ultima joi din postul3 Pastilor. ◊ Expr. De joi pana mai (de-)apoi = la nesfarsit, mereu; niciodata. Din joi in Pasti = din cand in cand, foarte rar. ♦ (Adverbial, in forma joia) = in cursul zilei de joi, in fiecare zi de joi. – Lat. [dies] Jovis.
PASTI s. m. 1. Sarbatoare religioasa celebrata de crestini in amintirea invierii lui Hristos, iar de evrei in amintirea iesirii lor din Egipt, sub conducerea lui Moise. ◊ Expr. Nu e in toate zilele Pasti sau o data pe an e Pasti = nu se petrec in fiecare zi evenimente deosebite. Din an in Pasti sau din joi in Pasti, din Pasti in Craciun = foarte rar, la intervale mari de timp. La Pastile cailor (sau calului) = niciodata. 2. Paine sfintita, care se imparte la biserica in ziua de Pasti (1); pasca. [Var.: Paste s. n.] – Lat. pascha, -ae.
ziLNIC, -A, zilnici, -ce, adj. (Adesea adverbial) De fiecare zi, cotidian; p. ext. obisnuit, banal. ◊ Paine zilnica = hrana, existenta de toate zilele. – zi + suf. -nic.
FIECE, adj. nehot. (Pop.) Care este, se socoteste, se intampla, se ia etc. fiecare in parte, in fiecare zi etc.; fitece. Fiece om. Fiece zi. [Pr.: fi-e-. – Var.: fiesce, fiestece adj. nehot.] – Fie1 + ce.
OCTOIH, octoihuri, s. n. Carte bisericeasca destinata cultului ortodox in care sunt cuprinse cantarile din fiecare zi a saptamanii (cantate succesiv pe opt glasuri); fiecare dintre cantarile cuprinse in aceasta carte. [Acc. si: octoih. – Var.: ohtoic s. n.] – Din sl. octoihu.
COTIDIAN, -A, cotidiani, -e, adj., (2) cotidiene, s. n. 1. Adj. De fiecare zi; zilnic. 2. S. n. Gazeta care apare zilnic. [Pr.: -di-an] – Din fr. quotidien, lat. quotidianus.
PRACTIC, -A, practici, -ce, adj. 1. Care se poate executa sau care se efectueaza in mod concret; care se verifica prin practica si se poate aplica in viata; care se bazeaza pe practica; concret, real. ♦ Care corespunde necesitatilor de fiecare zi; care este usor de intrebuintat, util, comod sau economicos. 2. (Despre oameni) Care stie sa se orienteze in viata de toate zilele, care stie sa aplice cunostintele la viata de toate zilele, care are simtul realitatii; p. ext. indemanatic, destoinic, priceput. – Din fr. pratique, lat. practicus.
PROZA, (rar, 2) proze, s. f. 1. Mod de exprimare care nu este supus regulilor de versificatie; compunere literara care foloseste acest mod de exprimare. 2. Totalitatea operelor in proza (1) ale unui scriitor, ale unui popor etc. 3. Fig. Lucruri comune, banale, vulgare, cotidiene, apartinand realitatii de fiecare zi. – Din fr. prose, lat. prosa.
PURTARET, -EATA, purtareti, -e, adj. (Despre imbracaminte, incaltaminte) Care tine la purtare, care este pentru fiecare zi; care nu se rupe usor; durabil, purtabil. ♦ (Inv.; despre carti) De dimensiuni reduse, usor de transportat, de purtat cu sine. Vocabular purtaret. – Purta + suf. -aret.
ziLNIC2 adv. In fiecare zi. (din zile + suf. -nic)
DENIE, denii, s. f. (In ritualul crestin ortodox) Slujba religioasa de seara in fiecare zi a saptamanii dinaintea Pastilor. – Din sl. [bu]denije, scr. denije.
SEARA, seri, s. f. Parte de la sfarsitul zilei, cand incepe sa se intunece; interval de timp cuprins intre sfarsitul zilei si momentul cand cineva isi incheie activitatea, se duce la culcare. ◊ Loc. adv. De cu seara = inca din timpul serii precedente; o data cu venirea serii, la inceputul serii. Catre (sau spre, inspre, pe) seara = cand se lasa seara. ◊ – Expr. Buna seara! formula de salut, la intalnire sau la despartire, in timpul serii. A da (cuiva) buna seara sau a-si lua (de la cineva) buna seara (sau seara buna) = a saluta (pe cineva) in timpul serii. ♦ (Adverbial; in forma seara) in timpul de la sfarsitul zilei, cand incepe sa se intunece; in fiecare zi cand incepe sa se intunece. – Lat. sera.
COTIDIAN1 ~ana (~eni, ~ene) Care se face in fiecare zi; de fiecare zi; zilnic; curent. [Sil. -di-an] /<fr. quotidien, lat. quotidianus
COTIDIAN2 ~ene n. Gazeta care apare in fiecare zi. [Sil. -di-an] /<fr. quotidien, lat. quotidianus
CURENT2 ~ta (~ti, ~te) 1) (despre unitati de timp) Care este in curs; in care ne aflam. Anul ~. 2) Care are loc in mod obisnuit; de fiecare zi; zilnic; cotidian. Chestiuni ~te. ◊ Cont ~ cont la o banca unde sumele se depun si se ridica la necesitate. 3) (despre preturi) Care exista in timpul de fata; in curs; actual. ◊ Moneda ~ta moneda care circula; moneda valabila. 4) (despre vorbire) Care se produce usor, fara efort; curgator; fluent; cursiv. 5): Apa ~ta apa care vine prin tevi la robinete si poate fi folosita in orice moment. /<fr. courant
DUMINICA adv. In fiecare zi de duminica. /<lat. [dies]dominica
JOIA adv. In fiecare zi de joi. /<lat. jovis
JURNALIER ~a (~i, ~e) rar Care are loc in fiecare zi; de fiecare zi; zilnic. /<fr. journalier
LUNEA adv. In fiecare zi de luni. /<lat. lunis
MARTEA adv. In fiecare zi de marti. /<lat. martis
MIERCUREA adv. In fiecare zi de miercuri. /<lat. mercuris
PURTARET ~eata (~eti, ~ete) (despre imbracaminte, incaltaminte) 1) Care este pentru fiecare zi. 2) Care tine (mult) la purtare. /a purta + suf. ~et
SAMBATA adv. In fiecare zi de sambata. /<lat. sambata, sl. sonbota
ziLNIC1 adv. In fiecare zi. /zile + suf. ~ic
ziLNIC2 ~ca (~ci, ~ce) 1) Care este de fiecare zi; curent; cotidian. 2) Care nu se deosebeste prin nimic specific; obisnuit; ordinar. /zile + suf. ~ic
RETARDATIE s.f. (Astr.) Miscare a Lunii pe sfera cereasca in sens direct (de la vest la est), precum si a planetelor, in anumite situatii, avand ca efect intarzierea in fiecare zi a trecerii astrului la meridianul locului. [< fr. retardation].
COTIDIAN, -A adj. De fiecare zi, zilnic. ♦ Ceea ce este obisnuit, zilnic. // s.n. Publicatie periodica cu aparitie zilnica; ziar. [Pron. -di-an. / cf. fr. quotidien, it. cotidiano, lat. quotidianus].
purtaret, purtareata, adj. 1. (pop.; despre imbracaminte si incaltaminte) care tine la purtare, care este pentru fiecare zi; care nu se rupe usor; durabil, purtabil. 2. (inv.; despre carti) de dimensiuni reduse, usor de transportat, de purtat cu sine, portativ. 3. (inv.; despre boli) care e mai putin grav, mai usor de suportat. 4. (inv.; despre limba) comun, popular. 5. (inv.; despre oameni) de rand, obisnuit. 6. (s.n.; reg.) fiecare dintre cele doua prajini pe care se cara fanul la locul unde se face claia (capita). 7. (s.m.; inv.; in sintagma) purtaret de viata = fiinta, om care traieste.
COTIDIAN, -A I. adj. de fiecare zi, zilnic. ◊ (fig.) obisnuit, familiar. II. s. n. publicatie cu aparitie zilnica; ziar. (< fr. quotidien, lat. quotidianus)
ECHINOCTIAL, -A adj. 1. referitor la echinoctiu. ♦ punct ~ = fiecare dintre cele doua puncte de intersectie a eclipticii cu ecuatorul ceresc, in care se afla Soarele la echinoctiu. 2. (despre flori) care ramane in fiecare zi 12 ore deschisa si 12 ore inchisa. (< fr. equionoxial, engl. equinoctial)
INGESTA s. f. pl. totalitatea substantelor care patrund in fiecare zi in organism. (< lat. ingesta)
IZURIE s. f. eliminare a unei cantitati egale de u***a in fiecare zi. (< fr. isurie)
RETARDATIE s. f. 1. retardare. 2. miscare a Lunii pe bolta cereasca in sens direct (de la vest la est), precum si a planetelor, in anumite situatii, avand ca efect intarzierea in fiecare zi a trecerii astrului la meridianul locului. 3. (biol.) prezenta tardiva in cursul autogenezei a unor caractere, in comparatie cu stadiul filogenetic anterior. (< fr. retardation)
APOFIS (in mitologia egipteana), puterea Intunericului reprezentata sub forma unui sarpe impotriva caruia zeul Re (Ra) duce in fiecare zi un razboi victorios.
ziLNIC, -A, zilnici, -ce, adj. (Adesea adverbial) De fiecare zi, cotidian; p. ext. obisnuit, banal. ◊ Paine zilnica = hrana de toate zilele. – Din zile (pl. lui zi) + suf. -nic.
DOCHIA (BABA DOCHIA) (in mitologia romaneasca), semidivinitate meteorologica. Dupa mitul principal, D. era o batrana care a plecat cu oile la munte imbracata in noua cojoace. Vremea incalzindu-se, ea si-a lepadat in fiecare zi cate un cojoc, dar in ultima zi un inghet brusc a transformat-o in stana de piatra impreuna cu turma. In conceptia populara, cele noua zile, numite zilele Babei sau Babele (corespunzand perioadei 1-9 martie) sunt capricioase si fac trecerea de la iarna la primavara.
KAABA (cuv. arab. „cub”), vechi templu, de forma cubica (avand laturile de 12 m si, respectiv, 10 m, iar inaltimea de 15 m), aflat in centrul marii moschei din Mecca si acoperit cu un val negru, ornat cu citate din Coran (reinnnoit in fiecare an). zidit, potrivit traditiei arabe, de Adam si reconstruit de Avraam si fiul acestuia, Ismael. Aici, in coltul dinspre rasarit, se pastreaza „piatra neagra”, care, potrivit legendei, a fost adusa din cer chiar de Adam sau de arhanghelul Gabriel. Edificiul actual inlocuieste, de la sfarsitul sec. 7, pe cel distrus in timpul asediului din 683. K. a devenit, inca din epoca preislamica, principalul loc de pelerinaj al arabilor. Considerata centrul lumii, catre K. se indreapta in fiecare zi cele cinci rugaciuni canonice ale musulmanilor. K. marcheaza, pentru islam, traiectul sacru dintre Cer si Pamant, directia osiei Universului si Poarta Cerului.
COTIDIAN, -A (‹ fr., lat.) adj., s. n. 1. Adj. De fiecare zi; zilnic. 2. S. n. Gazeta care apare zilnic. Primul c. („Daily Courant”) a aparut la Londra in 1702. Primul c. in limba romana a fost ziarul „Romania” (Bucuresti, 1837-1838).
FREUD [frɔit], Sigmund (1856-1939), psihiatru austriac. Stabilit la Londra (1938). Intemeietorul psihanalizei („Introducere in psihanaliza”). A contribuit la constituirea psihologiei clinice prin tehnica explorativa a inconstientului. Cercetari asupra simptomelor nevrotice (angoase, fobii, obsesii). A studiat rolul s**********i in viata si in arta, al viselor, al actelor de fiecare zi, ca si al impulsurilor de autoafirmare („Interpretarea viselor”, „Psihopatologia vietii cotidiene”, „Trei eseuri asupra teoriei s**********i”, „Totem si tabu”).
CALENDE s. f. pl. Numele primei zile a fiecarei luni la romani; zi intai. ◊ Expr. La calendele grecesti = niciodata (grecii neavand „calende”). – Din lat. calendae, fr. calendes.
NUN, -A, nuni, -e, s. m. si f. Nume dat, in ziua casatoriei, fiecareia dintre persoanele care asista pe miri la cununia religioasa si care sunt solicitate sa indeplineasca obligatiile cerute de ritualul crestin; (la pl.) barbatul si femeia care indeplinesc aceste forme; nas. – Lat. nonnus.
CALENDE f. pl. (in Roma antica) Prima zi a fiecarei luni. ◊ La ~le grecesti niciodata. /<lat. calendae, fr. calendes
CINE pron. 1. (Interogativ; tine locul unui substantiv care denumeste o persoana sau un animal ori al unui pronume, asteptat ca raspuns la intrebare) Cine a venit? ◊ Expr. Cine (mai) stie? = nu stiu, nu cunosc problema. ♦ Ce fel (de om). Tu nu stii cine-i mama. 2. (Relativ) Cel ce, acela care. Bine-a zis cine-a zis... ◊ Expr. Are (sau n-are) cine ori este (sau nu este) cine = (nu) exista om care, (nu) se gaseste persoana care... 3. (Nehotarat) fiecare, oricine, oricare. zica cine ce va vrea. [Gen.-dat.: cui] – Lat. *quene (= quem).
DRAGAICA1 ~ce f. 1) la pl. pop. Sarbatoare religioasa la crestini, inchinata coacerii granelor; sanziene. 2) Dans popular jucat in aceasta zi de sarbatoare. 3) fiecare dintre fetele ce executa acest dans. 4) la pl. folc. Fiinta imaginara, avand infatisarea unor fete frumoase imbracate in alb, care se crede ca ar aparea numai noaptea si ar face rau, in special, barbatilor; iele, vantoase; sanziene. /<bulg. dragaika
NOAPTEA adv. 1) In timpul noptii; pe timp de noapte. 2) In fiecare noapte. ◊ (Si) ziua si ~ tot timpul; mereu. Nici ziua, nici ~ nici-odata; nicicand. /<lat. nox, noctis
SAMBATA, sambete, s. f., adv. 1. S. f. A sasea zi a saptamanii, care urmeaza dupa vineri. ◊ Sambata Mare sau Sambata Pastilor = sambata din ajunul duminicii Pastilor. Sambata mortilor (sau a mosilor) = nume dat anumitor sambete din an, in care se fac slujbe de pomenire si pomeni pentru morti. ◊ Expr. A purta (sau a tine cuiva) sambetele = a dusmani, a pizmui, a uri pe cineva; a purta (cuiva) un gand rau, a cauta sa faca rau cuiva. A se duce pe apa sambetei = a se pierde, a se prapadi, a se distruge. 2. Adv. a) In sambata (1) imediat precedenta sau urmatoare, b) (Mai ales art.) Intr-o zi de sambata (1), in timpul zilei de sambata, c) (Art.) In fiecare sambata (1). – Din sl. sonbota.
ORICE pron., adj. 1. pron. ce, orisice, (inv.) verice. (zica lumea ~ o vrea.) 2. adj. v. fiecare.
MARTI1, (1) marti, s. f., (2) adv. 1. S. f. ziua a doua a saptamanii, care urmeaza dupa luni. 2. Adv. In cursul zilei de marti1 (1); in ziua de marti1. ♦ (In forma martea) In fiecare marti1 (1). – Lat. martis [dies].
VINERI, vineri, s. f. ziua a cincea a saptamanii, care urmeaza dupa joi. ◊ (In credinta crestina) Vinerea Mare (sau a Patimilor, a Pastilor) = vinerea din ajunul Pastilor, in care crestinii tin post sever. Vinerea Mare = sarbatoare ortodoxa in care se praznuieste Sfanta Paraschiva (la 14 octombrie). ♦ (Adverbial) In cursul zilei de vineri; (in forma vinerea) in fiecare vineri. – Lat. Veneris [dies].
LUNI s. f. Prima zi a saptamanii, care urmeaza dupa duminica. ♦ (Adverbial) in timpul zilei de luni; (in forma lunea) in fiecare luni. – Lat. *lunis (= lunae [dies]).
MIERCURI s. f. A treia zi a saptamanii, care urmeaza dupa marti. ♦ (Adverbial) intr-o zi de miercuri; (in forma miercurea) in fiecare miercuri; in miercurea imediat precedenta sau urmatoare. – Lat. mercuris [dies].
DUMINICA, duminici, s. f. Ultima zi a saptamanii, folosita de obicei ca zi de repaus legal. ◊ Loc. adj. De duminica = (despre haine) care se poarta in zilele de sarbatoare; care este de calitate (mai) buna. ♦ (Adverbial) In prima duminica urmatoare zilei in care ne aflam; (art.) in fiecare duminica. [Var.: dumineca s. f.] – Lat. [dies]dominica.
INDIVIziUNE ~i f. Stare a unui bun material asupra caruia au dreptul mai multe persoane, fara a fi determinata cota-parte a fiecareia dintre ele. [G.-D. indiviziunii; Sil. -zi-u-] /<fr. indivision
DECATLON, decatloane, s. n. Proba sportiva combinata, alcatuita din zece probe atletice, selectionate din alergari, aruncari si sarituri care se disputa in cursul a doua zile consecutive si la care trebuie sa participe fiecare concurent. – Din fr. decathlon.
SOLIPED ~da (~zi, ~de) si substantival Care are un singur deget la fiecare picior; monodactil. (Animal) ~. /<fr. solipede
CONACAR, conacari, s. m. (Reg.) fiecare dintre cei doi flacai calari care insotesc pe mire, in ziua nuntii, cand pleaca dupa mireasa; tanar calare in alaiul nuntii; colacar. – Cf. colacar.
ECHINOCTIU ~i n. fiecare dintre cele doua date ale anului (21 martie si 23 septembrie), cand ziua este egala cu noaptea. ~ de primavara. ~ de toamna. [Sil. e-chi-noc-tiu] /<lat. aequinoctium, fr. equinoxe
UNICORD ~da (~zi, ~de) (despre instrumente muzicale) Care are cate o coarda pentru fiecare nota. /<fr. unicorde
conacar, conacari, s.m. 1. (inv.) demnitar domnesc care se ingrijea de gazduirea domnului cand acesta mergea prin tara (apoi a boierilor sau a turcilor care veneau cu misiuni in tarile romane). 2. (reg.) fiecare dintre cei doi flacai calari care insotesc pe mire, in ziua nuntii, cand pleaca dupa mireasa; tanar calare in alaiul nuntii, colacer.
PITA ~e f. reg. 1) Produs alimentar facut din aluat dospit, framantat si copt in cuptor; paine. ◊ Celui flamand numai ~a-i in gand fiecare se gandeste la ceea ce il intereseaza. 2) fig. Hrana cea de toate zilele. /<bulg. pita
ECHINOCTIU, echinoctii, s. n. fiecare dintre cele doua momente ale anului (in jurul lui 21 martie si 23 septembrie), cand ziua este egala cu noaptea. [Var.: echinox, echinoxuri s. n.] – Din lat. aequinoctium, fr. equinoxe.
INDIVIziUNE s.f. (Jur.) Drept de proprietate asupra unui bun exercitat de mai multe persoane in acelasi timp, avand fiecare o cota-parte care nu poate fi determinata material; situatia acestor persoane. [Pron. -zi-u-, var. (rar) indivizie s.f. / cf. fr. indivision].
APROPIA, apropii, vb. I. I. Refl. (Local) A veni, a se duce, a se aseza aproape de ceva sau de cineva. Petre se apropie respectuos (REBREANU). ◊ Expr. A nu te putea apropia de cineva = a nu reusi sa comunici sau sa te intelegi cu cineva. A nu te putea apropia de ceva = a nu putea sa obtii ceva. Se apropie funia de par = se apropie deznodamantul, sfarsitul. ♦ Tranz. A duce, a aduce, a aseza aproape de ceva sau de cineva. fiecare pas ne apropie de casa. II. Refl. (Temporal) A veni, a fi aproape. ziua se apropie si raman singur pe mal (SADOVEANU). ♦ A ajunge aproape de o anumita varsta. Se apropie de 30 de ani. ◊ Expr. I se apropie vremea = e aproape de moarte. III. Fig. 1. Refl. si tranz. A fi, a ajunge sau a face sa fie sau sa ajunga (aproape) la fel cu altcineva sau cu altceva. Cunostintele lui se apropie de ale profesorului sau. 2. Tranz. A-si face prieten pe cineva. – Lat. appropiare.
RESPECTIV, -A adj. care priveste imprejurarea, persoana, obiectul despre care este vorba; care este legat de fiecare in parte in mod particular. ◊ corespunzator. ◊ (adv.) pentru cealalta situatie (parte); pentru al doilea caz; adica, va sa zica, cu alte cuvinte. (< fr. respectif)
CASET s.n. 1. (Frantuzism) Carnet in care se inseamna fiecare lectie pe care o tine un profesor. ♦ Plata facuta dupa numarul de lectii predate. 2. (Filat.) Plic stampilat din prima zi a emisiunii timbrelor. 3. (Farm.) Caseta. [Pl. -te, -turi. / < fr. cachet].
ECHINOCTIU s.n. fiecare dintre cele doua momente ale anului (21 martie si 23 septembrie) cand Soarele se afla pe traiectoria ecuatorului celest si cand ziua este egala cu noaptea. [Var. echinox, echinoptiu s.n. / cf. fr. equinoxe, lat. aequinoctium < aequus – egal, nox – noapte].
CASET s. n. 1. carnet in care se inseamna fiecare lectie pe care o tine un profesor. ◊ plata facuta dupa numarul de lectii predate. 2. (filat.) plic stampilat din prima zi a emisiunii timbrelor. (< fr. cachet)
ECHINOCTIU s. n. fiecare dintre cele doua momente ale anului (21 martie si 23 septembrie), in care Soarele se afla pe traiectoria ecuatorului celest si cand ziua este egala cu noaptea. (< lat. aequinoctium, fr. equinoxe)
ORICINE pron. cine, fiecare, fiecine, oricare, orisicare, orisicine, (inv. si pop.) care, (pop.) fiescare, fiescine, fitecine, (inv. si reg.) caresi, cinesi, (inv.) nestine, vericare, vericine. (zica ~ ce ar vrea.)
JOI1 s. f. A patra zi a saptamanii, care urmeaza dupa miercuri. ◊ Expr. De joi pana mai (de-)apoi = la nesfarsit, mereu. ♦ (Adverbial, in forma joia) In fiecare joi. ◊ (Pop.) Joia Mare = ultima joi din postul pastelui. – Lat. [dies] Jovis.
SOLSTITIU ~i n. fiecare dintre cele doua momente ale anului cand Soarele atinge cea mai mare sau cea mai mica inaltime fata de orizont. ◊ ~ de vara ziua de 21 sau de 22 iunie, cand in emisfera boreala a Pamantului este cea mai lunga zi si cea mai scurta noapte a anului. ~ de iarna ziua de 21 sau de 22 decembrie, cand in emisfera boreala a Pamantului este cea mai scurta zi si cea mai lunga noapte a anului. [Sil. sol-sti-tiu] /<lat. solstitium, fr. solstice
SOLSTITIU s.n. fiecare dintre cele doua momente ale anului cand Pamantul se gaseste la cea mai mare distanta de Soare (21 iunie si 21 decembrie) care marcheaza ziua (respectiv noaptea) cea mai lunga. [Pron. -tiu. / cf. fr. solistice, it. solstizio, lat. solstitium < sol – soare, stare – a sta].
SOLSTITIU s. n. fiecare dintre cele doua momente ale anului (21 iunie si 22 decembrie) cand Pamantul se gaseste la cea mai mare distanta de Soare si care marcheaza ziua (respectiv noaptea) cea mai lunga. (< fr. solstice, lat. solstitium)
SOLSTITIU, solstitii, s. n. fiecare dintre cele doua momente ale anului cand Soarele se afla la cea mai mare inaltime fata de ecuator; datele calendaristice corespunzatoare acestor momente (21 iunie si 22 decembrie), marcand ziua cea mai lunga sau cea mai scurta din an. – Din lat. solstitium, fr. solstice.
COTA1 s. f. 1. parte cu care contribuie cineva la o cheltuiala comuna sau care ii revine in urma unei imparteli. ◊ parte dintr-un tot careia i se da o anumita destinatie; cota-parte, participatie. ◊ contributie obligatorie, in produse agricole, impusa producatorilor de catre stat la termene si preturi fixate de el. 2. document de referinta care constata cursul valorilor inscrise la bursa2, rezultate din cotatiile unei zile. ◊ cota bursei = nivelul cursului valutar la bursa. 3. altitudine a unui punct fata de nivelul marii; nivelul unei ape curgatoare. ◊ nivelul la care navigheaza un submarin. 4. (mat.) a treia coordonata carteziana a unui punct din spatiu. ◊ fiecare dintre dimensiunile unei piese, ale unei constructii indicate pe un desen. 5. semn in cifre si litere care arata locul unor carti, documente etc. intr-o biblioteca, intr-o arhiva, a unei piese filatelice in cataloage sau reviste de specialitate. (< fr. cote, lat. quota)
saptamina (-ni), s. f. – Perioada de sapte zile consecutive. – Mr. s(ip)tamina, megl. saptamǫna. Lat. septimāna (Diez, I, 382; Puscariu 1513; REW 7834), cf. it. settimana, port., cat. setmana, fr. semaine, sp., port. semana. – Der. saptaminal, adj. (care se petrece in fiecare saptamina).
AN2, ani, s. m. 1. Perioada de timp care corespunde unei revolutii a Pamantului in jurul Soarelui si care cuprinde 12 luni. ◊ Anul nou = ziua de 1 ianuarie (in care se serbeaza inceputul unui an). ◊ Loc. adv. In anul... = in cursul anului... La anul = in cursul anului viitor. Acum un an (sau doi ani etc.) = cu un an (sau cu doi etc.) in urma. De ani si ani = de multi ani, de multa vreme. An de (sau cu) an = in fiecare an, mereu. Cu anii = ani intregi, ani indelungati. La (sau intr-) un an o data = o singura data intr-un an; rar. 2. (Astron.; in sintagma) An-lumina = unitate de lungime pentru masurarea distantelor mari, egala cu distanta strabatuta de lumina intr-un an. 3. Stadiu de studiu in unele forme de invatamant. ◊ (Urmat de determinari) Anii de studentie. Anii de ucenicie. 4. Masura a varstei unei fiinte sau a vechimii unui lucru. Copil de cinci ani. 5. (La pl.) Epoca din viata; vreme. Anii copilariei. – Lat. annus.
ROL, roluri, s. n. I. 1. Partitura scenica ce revine unui actor intr-o piesa de teatru, unui cantaret intr-o opera etc. pentru interpretarea unui personaj. ♦ Personaj interpretat de un actor intr-o piesa, intr-o opera etc. 2. Atributie, sarcina care ii revine cuiva in cadrul unei actiuni; misiune. II. 1. Lista care cuprinde toate procesele ce urmeaza sa se judece intr-o anumita zi de catre un organ de jurisdictie. ◊ Repunere pe rol = fixare a unui termen de judecata privitor la un proces al carui curs a fost suspendat. Scoatere de pe rol = masura prin care un organ de jurisdictie dispune intreruperea indeplinirii actelor de procedura referitoare la un proces. 2. Registru in care organele financiare tin evidenta impozitelor pentru fiecare contribuabil in parte. Rol fiscal. 3. (Mar.) Lista nominala a echipajului unei nave, constituind unul dintre documentele principale fara de care nu se poate naviga legal. – Din fr. role.
DIVIziUNE, diviziuni, s. f. 1. Impartire, fragmentare, separare; (concr.) fragment sau unitate care se obtine printr-o impartire. ◊ Diviziunea muncii = impartire, in cadrul unei intreprinderi, a procesului de creare a unui produs in mai multe operatii partiale, fiecare operatie fiind efectuata de un muncitor sau de un grup de muncitori anume specializati. Diviziunea sociala a muncii = impartire a productiei sociale pe ramuri de productie de sine statatoare (industrie, agricultura etc.), avand drept rezultat specializarea unor grupuri de producatori in anumite ramuri. ♦ Spec. Operatie logica de impartire a genului in specii. 2. Linioara care indica o anumita valoare pe scara sau pe cadranul unui instrument de masura; valoare care corespunde acestei linioare. [Pr.: -zi-u-] – Din fr. division, lat. divisio, -onis.