Rezultate din textul definițiilor
VARA2 vere f. Persoana de s*x feminin considerata in raport cu fiica sau cu fiul unchiului ori a matusii. /<lat. verus, ~a

VAR veri m. Persoana de s*x masculin considerata in raport cu fiica sau fiul unchiului ori a matusii. /<lat. verus, ~a

NEPOT ~ti m. 1) (si cuvant de adresare familiara) Fiu al fiului sau al fiicei in raport cu bunicii sai. 2) (uneori urmat de deter-minativele de frate, de sora, de var, de vara etc.) Fiu al fratelui sau al surorii in raport cu unchii sau cu matusile sale. 3) pop. Baiat sau barbat tanar. /<lat. nepos, ~tis

Antiope 1. Fiica lui Nycteus, regele cetatii Thebae. A fost iubita de Zeus, cu care a nascut doi fii, pe Amphion si pe Zethus (v. si Amphion). Persecutata de unchiul ei Lycus si de Dirce, sotia acestuia, Antiope e despartita de copiii ei si tinuta mult timp prizoniera. Dupa multi ani ea reuseste sa-si reintilneasca copiii care, ca s-o razbune, ii omoara pe Lycus si pe Dirce. Miniat de moartea Dircei, se spunea ca Dionysus i-ar fi luat mintile Antiopei. 2. Una dintre amazoane, rapita de Theseus, cu care a avut un fiu, pe Hippolytus (sau Demopho(o)n) (v. si Theseus).

Amphion, fiul lui Zeus si al Antiopei. Avea un frate geaman, pe Zethus. Parasiti imediat dupa nastere pe muntele Cithaeron, de catre unchiul lor Lycus (v. si Lycus), care voia sa-i piarda, cei doi frati au fost gasiti si crescuti de niste pastori. Ajunsi mari, ei au izbutit sa-si regaseasca mama, pe Antiope, tinuta mult timp prizoniera si persecutata de Lycus si de sotia acestuia Dirce (v. si Dirce). Ca sa-i razbune suferintele indurate, Amphion si Zethus au distrus cetatea Thebae, unde domnea Lycus. Dupa ce l-au ucis impreuna cu Dirce, au pornit sa recladeasca zidurile cetatii. Zethus cara pietrele in spate. Amphion avea o lira fermecata, daruita de Hermes (sau de Apollo), la acordurile careia pietrele, vrajite, se rinduiau singure la locul lor. Mai tirziu, Amphion s-a casatorit cu Niobe, fiica lui Tantalus, cu care a avut mai multi copii. Si-a pus singur capat zilelor – dupa o legenda – indurerat de moartea copiilor sai ucisi de Apollo. Dupa o alta versiune, a fost el insusi sagetat de zeu.

STRANEPOT, -OATA, stranepoti, -oate, subst. 1. S. m. si f. Copil al nepotului sau al nepoatei de fiu sau de fiica, considerat in raport cu strabunii (2) lui; copil al nepotului de frate sau de sora, considerat in raport cu parintii unchilor si matusilor lui. 2. S. m. pl. Urmasi, descendenti. – Stra- + nepot.

NEPOATA ~e f. 1) (si cuvant de adresare familiara) Fiica a fiului sau a fiicei in raport cu bunicii sai. 2) (uneori urmat de deter-minativele de frate, de sora, de var, de vara etc.) Fiica a fratelui sau a surorii in raport cu unchii sau cu matusile sale. 3) pop. Fata sau femeie tanara. [G.-D. nepoatei] /<lat. nepos, ~tis

Aegisthus, fiul lui Thyestes, nascut din unirea acestuia cu propria lui fiica, Pelopia. A fost crescut la curtea lui Atreus, regele cetatii Mycenae si fratele lui Thyestes. Dupa ce, la indemnul tatalui sau, si-a omorit unchiul, Aegisthus a ramas in casa acestuia. Nu a participat la razboiul impotriva Troiei si, in lipsa lui Agamemnon, a sedus-o pe sotia acestuia, Clytaemnestra. La intoarcere, Agamemnon a fost ucis de cei doi (v. si Agamemnon). Aegisthus a domnit timp de sapte ani asupra cetatii Mycenae. In cel de-al optulea an insa, a fost omorit la rindul sau de Orestes, fiul lui Agamemnon, care in felul acesta a razbunat moartea tatalui sau.



Copyright (C) 2004-2020 DEX online (http://dexonline.ro)