Rezultate din textul definițiilor
CHINOROZ s. n. Funingine foarte fina, folosita la fabricarea unor vopsele, a cernelii de tipar etc. [Var.: chinoros s. n.] – Din germ. Kienruss.
MERINOS, -OASA, merinosi, -oase, subst., adj. 1. S. m. si f., adj. (Oaie sau rasa de oi) cu lana creata, moale, foarte fina, de culoare alba. 2. Adj. (Despre lana) care este obtinuta de la oi merinos (1) ♦ (Substantivat) Lana obtinuta de la oile merinos (1). 3. S. n. invar. Stofa fabricata din lana merinos (2). – Din fr. merinos.
TIGARA, tigari, s. f. Sul mic facut dintr-o hartie foarte fina umpluta cu tutun taiat marunt, care se aprinde la un capat, iar din celalalt capat (varat intre buze) se trage fumul in piept; tigareta (1). ◊ Tigara de foi = tigara facuta din foi de tutun infasurate una peste alta; trabuc. – Din germ. Zigarre.
VOALETA, voalete, s. f. Tesatura in forma de retea foarte fina, fixata la palariile de dama ca garnitura sau pentru a acoperi fata. – Din fr. voilette.
RIZ, rizuri, s. n. Fisura foarte fina care se produce la suprafata unei piese metalice din cauza tensiunilor interne. ♦ Zgarietura facuta de un varf ascutit pe o piesa pentru a o insemna intr-un anumit fel. – Din germ. Ritz.
VEGETAL, -A, vegetali, -e, adj. 1. Care tine de plante, privitor la plante, de plante. ♦ (Substantivat, f.) Planta. 2. Extras din plante. ◊ Carbune vegetal = pulbere neagra foarte fina care se obtine prin pulverizarea carbunelui de lemn si care are intrebuintari in medicina. – Din fr. vegetal.
FILALIU s. n. (Inv.) Panza foarte fina si subtire din care se faceau servete, camasi etc. – Et. nec.
MUSELINA, museline, s. f. Tesatura de bumbac sau de matase, subtire si stravezie, din care se confectioneaza imbracaminte usoara, perdele etc. ♦ Stofa de lana foarte fina. [Var.: muselin, muslin s. n.] – Din fr. mousseline, pol. muslin, tc. musin.
TUL, tuluri, s. n. Tesatura de matase, de bumbac sau din fire sintetice foarte fina si stravezie, alcatuita din ochiuri rotunde sau poligonale. [Pr.: tul] – Din fr. tulle.
SANGULIE, sangulii, s. f. (Inv. si pop.) Tesatura foarte fina (de matase); naframa facuta din aceasta tesatura. – Et. nec.
STILET, stilete, s. n. 1. Pumnal mic cu lama triunghiulara foarte fina si cu varf ascutit. 2. Mic cilindru de metal, fin si subtire, cu care se sondeaza o plaga, o cavitate. – Din fr. stylet.
SUPERFINITIE s. f. Operatie de netezire foarte fina a suprafetelor unor obiecte metalice, efectuata prin miscari incete, in linie dreapta. – Din fr. superfinition.
CHINOROZ n. Funingine foarte fina folosita la fabricarea unor vopsele, a cernelii de tipar etc. /<germ. Kienruss
GAZEU n. Tesatura (de in, de lana etc.) foarte fina si transparenta, cu rarituri rezultate dintr-o combinatie de tesut si impletit. /<fr. gaze
LINOU ~ri n. 1) Tesatura foarte fina de in, folosita pentru batiste, bluze, lenjerie. 2) la pl. Varietati ale unei astfel de tesaturi. /<fr. linon
MARCHIZET ~uri n. 1) Tesatura de bumbac foarte fina, folosita pentru rochii usoare de vara sau pentru perdele. 2) la pl. Varietati ale unei astfel de tesaturi. /<germ. Markiset
MERINOS ~oasa (~osi, ~oase) si substantival 1) (despre oi) Care are lana alba, creata si foarte fina. 2) (despre lana) Care este obtinuta de la astfel de oi. /<fr. merinos
MES ~i m. mai ales la pl. 1) inv. Incaltaminte fara toc, confectionata din piele foarte fina, purtata peste ciorapi, sub incaltamintea de strada. 2) rar Incaltaminte de casa din pasla. /<turc. mest
MUSELINA ~e f. Tesatura foarte fina si transparenta, folosita pentru imbracaminte feminina usoara (rochii, bluze etc.). [G.-D. muselinei] /<fr. mousseline, pol. muslin, turc. muslin
PELUR adj. invar. : Hartie ~ hartie foarte fina, putin translucida, folosita pentru copii la masina de scris. /<fr. pelure
SANGULIE ~i f. inv. 1) Tesatura foarte fina (de bumbac sau de borangic). 2) Broboada confectionata din astfel de tesatura; marama. /Orig. nec.
VOAL ~uri n. 1) Tesatura foarte fina si transparenta din bumbac, matase sau fibre sintetice, folosita la confectionarea obiectelor vestimentare femeiesti. 2) la pl. Varietati ale acestei tesaturi. 3) Bucata din aceasta tesatura folosita de femei pentru a-si acoperi fata sau capul; val. 4) Pata neagra pe un material fotografic, aparuta in urma unui defect de fabricatie sau de utilizare. [Monosilabic] /<fr. voile
ATOMAL s.n. Revelator fotografic pentru granulatie foarte fina. [< germ. Atomal – nume comercial].
PERCAL s.n. Tesatura de bumbac alba si foarte fina, folosita pentru confectionarea camasilor. [< fr. percale].
RIZ s.n. Fisura, crapatura foarte fina care apare la suprafata unei piese de metal din cauza uzurii provocate de o alta piesa care aluneca pe ea. ♦ Zgarietura facuta cu un varf ascutit pe o piesa pentru a o insemna intr-un anumit fel. ♦ Sant in talpa incaltamintei prin care se face cusatura. [Var. ris s.n. / < germ. Ritz].
ASTRAHAN s.n. Miel (de Astrahan) cu blana incretita si foarte fina; (p. ext.) blana acestui miel. ♦ Haina de iarna lucrata dintr-o astfel de blana. [Pl. -nuri. / < fr. astrakan, cf. Astrahan – oras in fosta U.R.S.S.].
BATIST s.n. Panza foarte fina de bumbac sau de in. [Pl. -turi. / < fr. batiste].
martelina s.f. (inv.) matase foarte fina.
milino s.n. (inv.) panza sau stofa foarte subtire, foarte fina; muselina.
musul, musuluri, s.n. (inv.) panza de bumbac foarte fina; stofa foarte subtire; muselina.
ORGANDI s.n. Tesatura foarte fina, transparenta, aspra la pipait din fire rasucite si apretate. [Var. organdin s.n. / < fr. organdi].
PUDRA s.f. Pulbere, praf foarte fin cu baza de amidon (parfumat), folosit ca fard; pulbere fina folosita contra iritatiilor pielii. ♦ Pulbere foarte fina (mai ales de zahar). [< poudre].
STRIATIE s.f. Dunga, linie foarte fina, in relief, paralela cu alte dungi asemanatoare. ♦ (La pl.) Sistem de asemenea dungi. [Gen. -iei, var. striatiune s.f. / < fr. striation].
ATOMAL s. n. revelator fotografic pentru granulatie foarte fina. (< germ. Atomal, n. com.)
BATIST s. n. panza foarte fina de bumbac sau de in. (< fr. batiste)
CAOLIN s. n. roca argiloasa alba, foarte fina, din care se fabrica portelanul si faianta. ◊ pudra absorbanta, folosita ca emolient. (< fr. kaolin)
ORGANDI s. n. tesatura de bumbac sau de in foarte fina, transparenta, aspra la pipait, din fire rasucite si apretate. (< fr. organdi)
PERCAL s. n. tesatura de bumbac alba si foarte fina, pentru confectionarea camasilor. (< germ. Perkal, fr. percale)
STRIATIE s. f. dunga, linie foarte fina, in relief, paralela cu alte dungi asemanatoare. (< fr. striation)
tul (-luri), s. n. – Tesatura foarte fina. Fr. tulle.
CHINOROZ s. n. Funingine foarte fina, folosita in industrie la fabricarea unor vopsele, a cernelii de tipar etc. [Var.: chinoros s. n.] – Germ. Kienruss.
astrahan n., pl. uri. Blana de mel [!] (ob. neagra) creata, lustruita si foarte fina preparata la sau ca la Astrahan. – Pop. -gan.
SAMUR (‹ tc.) s. m. Mamifer carnivor din familia mustelidelor cu blana foarte fina, brun-negricioasa cu o pata alba pe piept (Martes zibellina), avand lungimea intre 32 si 51 cm, iar greutatea intre 900 gr si 1,8 kg. Traieste in padurile din Siberia, Mongolia, N Chinei. Blana de s. este foarte apreciata; in trecut a format obiectul unui comert intens cu Europa. In prezent, specie periclitata. Sin. zibelina.
ABUREALA, abureli, s. f. 1. Aburi condensati in picaturi foarte fine care se depun pe obiecte. 2. Exalatie, miros. 3. Fig. (Rar) Adiere. – Aburi + suf. -eala.
CASMIR, (2) casmiruri, s. n. 1. Rasa de capre crescuta in Casmir si in Tibet pentru parul foarte fin si matasos. 2. Tesatura moale si fina confectionata din parul de casmir (1). – Din fr. cachemire.
CATAIF, cataifuri, s. n. Prajitura preparata din doua straturi de taitei foarte fini, prajiti si insiropati, intre care se pune un strat gros de frisca. – Din tc. katayıf (lit. kadayıf), ngr. kataifi.
HELIOGRAFIE s. f. 1. Reproducere in mai multe exemplare a unei imagini cu ajutorul heliografului. 2. Procedeu de tipar care foloseste clisee pe placi de cupru obtinute pe cale fotochimica si acoperite cu un strat de granule foarte fine de asfalt. ♦ (Inv.) Heliogravura (1). 3. (Rar) Descriere a Soarelui. [Pr.: -li-o-] – Din fr. heliographie.
PULVERIZATOR, pulverizatoare, s. n. Aparat pentru imprastierea in particule foarte fine a lichidelor sau pulberilor. – Din fr. pulverisateur.
ATOMIZA, atomizez, vb. I. Tranz. A transforma un lichid in picaturi foarte fine. – Din fr. atomiser.
PELETIZARE, peletizari, s. f. Procedeu de aglomerare mecanica a minereurilor si a concentratelor (umede si) foarte fine prin rostogolirea acestora in tambure rotative. – Cf. fr. pelletisation.
ASPARAGUS, asparagusi, s. m. Planta ornamentala din familia liliaceelor, cultivata pentru frunzulitele ei foarte fine si decorative (Asparagus silvestris). – Din fr. asparagus.
RODA, rodez, vb. I. Tranz. 1. A face operatia de rodaj, a efectua o rodare. ♦ Refl. Fig. A acumula o oarecare experienta; a se obisnui, a se acomoda intr-o munca. 2. A netezi foarte fin suprafata unui obiect cu ajutorul unor pulberi sau al unor paste speciale abrazive. – Din fr. roder.
PULVERINA s. f. Pulbere neagra cu granule foarte fine, folosita ca exploziv si la fabricarea artificiilor. – Din fr. pulverin.
PULVERIZAT, -A, pulverizati, -te, adj. Care este prefacut in pulbere sau in particule lichide foarte fine. – V. pulveriza.
MICROMETRIC, -A, micrometrici, -ce, adj. 1. Care apartine micrometrului sau micrometriei, privitor la micrometru sau la micrometrie; care serveste la masurarea dimensiunilor mici si foarte mici. 2. (Despre suruburi) Al carui filet este foarte fin si precis prelucrat, putand fi utilizat la constructia instrumentelor de masura. – Din fr. micrometrique.
MIOFIBRILA, miofibrile, s. f. Filament foarte fin al tesutului muscular, care determina contractia muschilor. [Pr.: mi-o-] – Din fr. myofibrille.
EXTRAfin, -A, extrafini, -e, adj. De o calitate superioara; foarte fin, extraordinar de bun. – Din fr. extra-fin.
SHETLAND s. n. Lana de calitate superioara cu fire foarte lungi ♦ Pulover confectionat din acest fel de lana. ♦ Stofa fina, foarte moale, tesuta din fire din aceasta lana pieptanate si cardate. [Pr.: setland] – Cuv. engl.
SUPERfin, -A, superfini, -e, adj. De cea mai buna calitate, foarte fin; superior. – Super- + fin. Cf. fr. superfin.
SUPERfinISA, superfinisez, vb. I. Tranz. A netezi foarte fin asperitatile unor suprafete. – Super- + finisa (dupa fr. superfinir).
SUBTILITATE, (2) subtilitati, s. f. 1. Insusirea de a fi subtil. 2. Rationament, judecata, enunt subtil, greu de inteles, care face distinctii foarte fine si adesea excesive, inutile. – Din fr. subtilite, lat. subtilitas, -atis.
CRIPTOCRISTALIN, -A, criptocristalini, -e, adj. (Despre minerale si roci) Care este foarte fin cristalizat. – Din fr. cryptocristallin.
AUZ s. 1. ureche. (Are un ~ foarte fin.) 2. auzire. (La ~ul acestor vorbe ...)
A ATOMIZA ~ez tranz. 1) (lichide) A transforma in particule foarte fine prin pulverizare. 2) (lichide) A pulveriza intr-un vas cu aer supraincalzit. /<fr. atomiser
EXTRAfin ~a (~i, ~e) Care este foarte fin; de o finete rara; superfin. /extra- + fin
MICROSION ~oane n. Disc muzical care are santul de inregistrare foarte fin si care permite imprimari de lunga durata. [Sil. -si-on] /<fr. microsillon
SUBTIL ~a (~i, ~e) 1) si adverbial (despre persoane si despre manifestarile lor) Care denota capacitate de patrundere in esenta lucrurilor; perspicace; sagace. 2) (despre persoane) Care manifesta agerime rafinata; capabil sa solutioneze probleme dificile; perspicace. 3) Care necesita o examinare amanuntita datorita caracterului sau delicat. 4) rar Care se caracterizeaza prin proprietati foarte fine; deosebit de fin; diafan. Parfum ~. /<fr. subtil, lat. subtilis
SUPERfin ~a (~i, ~e) Care este foarte fin; de o finete rara; extrafin. /super- + fin
ULTRAFILTRU ~e n. tehn. Filtru des pentru materiale foarte fine. /<fr. ultrafiltre
DISPERSIE s.f. Imprastiere, raspandire. ◊ Dispersie a luminii = descompunere sub forma unui spectru, a unei radiatii de lumina compuse, care trece printr-o prisma de sticla. ♦ Imprastiere a unei substante in particule foarte fine intr-un mediu gazos, lichid sau solid. ♦ Expresie folosita in statistica matematica, prin care se masoara concentrarea unei multimi de valori in jurul unei valori medii. ♦ Fenomen balistic prin care traiectoriile succesive ale proiectilelor trase cu aceeasi arma si cu aceleasi elemente de tragere nu se confunda. [Gen. -iei, var. dispersiune s.f. / cf. fr. dispersion, it. dispersione, lat. dispersio].
FAIN, -A adj. fin, foarte bun. ♦ Ales, minunat. [< germ. fein].
MIRA s.f. 1. Rigla cu diviziuni speciale care serveste la masurarea indirecta a distantelor sau la masurarea inaltimilor. ♦ Bucata de pelicula pe care sunt imprimate linii foarte fine si luminoase, incrucisandu-se in toate sensurile, si care permite o stabilire precisa a claritatii imaginii fotografice sub aparatul de marit. 2. Catare (la arma). 3. (Telev.) Imagine standardizata care serveste la verificarea transmisiei; imagine de reglaj. [< fr. mire, cf. it. mira].
PELIT s.n. (Geol.) Roca sedimentara alcatuita din particule de dimensiuni foarte fine. [< fr. pelite].
RETICULATIE s.f. Defect iremediabil in fotografie, constand din crapaturi foarte fine care apar pe suprafata negativului datorita diferentei de temperatura dintre doua bai succesive. [Gen. -iei. / < fr. reticulation].
SARCOZOM s.m. (Anat.) Nume dat unor granulatii foarte fine din sarcoplasma. [< fr. sarcosome, cf. gr. sarx – carne, soma – corp].
SUPERfinISA vb. I. tr. (Tehn.) A netezi foarte fin asperitatile suprafetelor unor piese sau organe de masini. [Et. incerta].
TONOFIBRILA s.f. Manunchi de fibre foarte fine care se observa uneori in citoplasma. [< fr. tonofibrille].
VENOS, -OASA adj. 1. Referitor la vene. 2. (Bot.; despre unele organe) foarte fin reticulat. [Cf. fr. veineux, lat. venosus].
Afina vb. I. tr. 1. A inlatura impuritatile dintr-o masa metalica. 2. (Text.) A subtia, a face firele foarte fine. [< fr. affiner].
ASPARAGUS s.m. Planta ornamentala cu frunze foarte fine din familia liliaceelor. [< lat., fr. asparagus].
ATOMIZA vb. I. tr. A transforma un lichid in picaturi foarte fine; a pulveriza. [< fr. atomiser].
DISPERS, -A adj. (Chim.) Sistem dispers = amestec eterogen de mai multe substante, dintre care cel putin una se gaseste sub forma de particule foarte fine. [< lat. dispersus].
EXTRAfin, -A adj. foarte fin, de cea mai buna calitate. [Cf. fr. extra-fin].
piclui, picluiesc, vb. IV (reg.) a cerne (foarte fin), pentru a obtine o faina de calitate superioara.
LANUGO s.n. 1. Par foarte fin care acopera corpul unui nou-nascut. ♦ Fire de par subtiri si scurte intalnite in afara regiunilor paroase. 2. Puf (la plante, fructe etc.). [< lat. lanugo – puf].
MICROSION s.n. Disc muzical de dimensiuni mici, cu santul de inregistrare foarte fin, permitand inregistrari de lunga durata. [Pron. -si-on. / < fr. microsillon].
MIOFIBRILA s.f. Filament foarte fin al tesutului muscular, care are proprietatea de a se contracta la e*******i. [< fr. myofibrille].
pufar, pufaruri, s.n. (reg.) 1. nisip foarte fin. 2. zapada marunta, prafuita.
PULVERINA s.f. Pulbere neagra cu granule foarte fine, folosita ca exploziv. [< fr. pulverin, cf. it. pulverino].
RODA vb. I. tr. 1. A face operatia de rodaj. 2. A netezi foarte fin suprafata unui obiect metalic. [< fr. roder].
STILET s.n. 1. Pumnal cu lama triunghiulara, foarte subtire si cu varf ascutit. 2. Mic tub de metal foarte fin si flexibil, cu care se sondeaza o plaga sau se introduce un fitil intr-o fistula. [Pl. -te, -turi. / < fr. stylet]
SUPERfin, -A adj. foarte fin, de cea mai buna calitate; suprafin, extrafin. [Cf. fr. superfin].
SUSPENSIE s.f. 1. Atarnare. ♦ Intrerupere (intentionata) a sensului, a frazei. 2. Sistem format din particule solide foarte fine care se gasesc in echilibru intr-un lichid. 3. Mod de sustinere a echipamentului mobil al unui instrument; piesele care sustin acest echipament. ♦ Legatura elastica dintre un sistem tehnic si piesa lui de reazem. [Gen. -iei, var. suspensiune s.f. / cf. fr. suspension, lat. suspensio].
ULTRAFILTRU s.n. Aparat de filtrare pentru solutii coloidale si suspensii foarte fine, prevazut cu o membrana cu porii foarte fini. [Cf. fr. ultrafiltre].
ASPARAGUS s. m. planta ornamentala cu frunze foarte fine, din familia liliaceelor. (< lat., fr. asparagus)
ATOMIZA vb. tr. 1. a transforma un lichid in picaturi foarte fine prin pulverizare. 2. (fig.) a faramita; a distruge. (< fr. atomiser)
CORDONETA s. f. 1. cordon mic. 2. siret foarte fin de matase, aur sau argint, folosit in broderie. (< fr. cordonnet)
CRIPTOCRISTALIN, -A adj. (despre structura mineralelor, a rocilor) foarte fin cristalizat. (< fr. cryptocristallin)
DISPERS, -A adj. obtinut prin dispersare. ♦ (chim.) sistem ~ = amestec eterogen de mai multe substante, dintre care cel putin una se gaseste sub forma de particule foarte fine. (< lat. dispersus)
DISPERSIE s. f. 1. imprastiere, raspandire. ◊ imprastiere a unei substante in particule foarte fine intr-un mediu solid, lichid sau gazos. ◊ raspandire a semintelor, a plantelor. ◊ (stat. mat.) expresie care masoara concentratia unei multimi de valori in jurul unei valori medii. ◊ fenomen balistic prin care traiectoriile succesive ale proiectilelor trase cu aceeasi arma si cu aceleasi elemente de tragere nu se confunda. 2. descompunere a luminii in radiatiile monocromatice componente la trecerea printr-o prisma de sticla. 3. (mat.) indicator numeric al imprastierii valorilor unei variabile aleatorii fata de valoarea medie. (< fr. dispersion, lat. dispersio)
FAIN, -A adj. (fam.) fin, foarte bun. ◊ ales, minunat. (< germ. fein)
FARIN adj. inv. (despre unele produse alimentare, zahar) macinat foarte fin, sub forma de pudra. (< fr. farine, lat. farina)
FIBRILAR, -A adj. referitor la o fibrila. ◊ (despre tesuturi) din fibre foarte fine. (< fr. fibrillaire)
HIMENOPTERE s. n. pl. ordin de insecte cu metamorfoza completa, cu doua perechi de aripi membranoase, transparente si foarte fine, femela avand un organ in forma de ac, cu venin. (< fr. hymenopteres)
HIPERfin, -A adj. 1. (despre efectele slabe din structura la nivelul unui atom) care depinde de proprietatile nucleului atomului. 2. structura ~a = separare in linii foarte fine ale unor linii ale spectrelor luminoase. (< fr. hyperfin)
LANUGO s. n. 1. par foarte fin care acopera corpul unui nou-nascut. ◊ fire de par subtiri si scurte intalnite in afara regiunilor paroase. 2. puf (la plante, fructe etc.). (< lat., fr. lanugo)
MICROMETRIC, -A adj. 1. referitor la micrometru, la micrometrie. 2. (despre suruburi) cu filet foarte fin si precis prelucrat. (< fr. micrometrique)
MICROSION adj., s. n. (disc muzical) cu santul de inregistrare foarte fin, permitand inregistrari de lunga durata; microril1. (< fr. microsillon)
MIRA s. f. 1. rigla cu diviziuni speciale servind la masurarea indirecta a distantelor sau inaltimilor. ◊ bucata de pelicula pe care sunt imprimate linii foarte fine si luminoase, incrucisandu-se in toate sensurile, si care permite o stabilire precisa a claritatii imaginii fotografice sub aparatul de marit. 2. catare (la arma). 3. imagine-tip care serveste la reglarea imaginii de televiziune. (< fr. mire)
PELIT s. n. material detritic neconsolidat, din fragmente foarte fine, alcatuind rocile sedimentare. (< fr. pelite)
PULVERINA s. f. pulbere neagra cu granule foarte fine, folosita ca exploziv si pentru artificii. (< fr. pulverin)
RETICULATIE s. f. 1. dispunere in forma de retea. 2. (fot.) defect constand din crapaturi foarte fine ce apar pe suprafata negativului, datorita diferentei de temperatura dintre doua bai succesive. (< fr. reticulation)
SUPERFILTRU s. n. filtru foarte fin. (< super1- + filtru)
SUPERfin, -A adj. foarte fin, de cea mai buna calitate; extrafin. (< fr. superfin)
SUPERfinISA vb. tr. a netezi foarte fin asperitatile suprafetelor unor piese sau organe de masini. (dupa fr. superfinir)
SUSPENSIE s. f. 1. intrerupere (intentionata) a sirului gandirii, a comunicarii. ♦ in ~ = suspendat temporar, amanat. 2. sistem format din particule solide foarte fine care se gasesc in echilibru intr-un lichid. 3. mod de sustinere a echipamentului mobil al unui instrument; piesele care sustin acest echipament. ◊ legatura elastica dintr-un sistem tehnic si reazemul lui, care amortizeaza zguduirile mai mari. (< fr. suspension, lat. suspensio)
TRITURA vb. tr. a sfarama, a zdrobi (o substanta, un medicament etc.) in particule foarte fine. (< fr. triturer, lat. triturare)
ULTRAFILTRU s. n. aparat de filtrare cu o membrana pentru solutii coloidate si suspensii foarte fine. (< fr. ultrafiltre)
ABUREALA, abureli, s. f. 1. Aburi condensati in picaturi foarte fine. 2. Exalatie, miros. 3. Fig. Adiere. O usoara abureala de vant (IBRAILEANU). – Din aburi + suf. -eala.
ATOMIZA, atomizez, vb. I. Tranz. A transforma un lichid in picaturi foarte fine; a pulveriza. – Fr. atomiser.
PSILOMELAN (‹ fr. {i}; {s} gr. psilos „fara par” + melan „negru”) s. n. Oxid natural hidratat de mangan, care apare in mase foarte fin cristaline, adesea sub forma de stalactite, eflorescente etc. de culoare neagra si cu luciu semimetalic sau mat. Este un minereu de mangan.
capilar, -a adj. (lat. capillaris, d. capillus, fir de par din cap. V. capelura). Relativ la paru capului: sistema capilara. Suptire [!] ca un fir de par, foarte fin: tub, vas capilar (ca ultimele ramificatiuni ale vinelor [!]). Bot. O feriga medicinala (asplenium trichomanes).
damaschinez v. tr. (d. ngr. damaskinos, de Damasc). Lucrez cu niste dungi particulare si cu niste vine de aur sau de argint in fer sau in otel, cum se lucra odinioara la Damasc (Se zice si de stofele care prezenta asemenea aspect, ca damasca). Sabie damaschinata sau de Damasc, de otel foarte fin.
STRAVEZIU, -IE, stravezii, adj. 1. Care permite razelor de lumina sa strabata prin el; prin care se vad (clar) obiectele; transparent. ♦ Clar, limpede, luminos. ♦ Care permite razelor de lumina sa-l strabata partial; prin care se vad vag contururile obiectelor; translucid. 2. (Despre oameni) Cu pielea (obrajilor) subtire, fina, palida. ♦ foarte slab. 3. Fig. (Adesea adverbial) Al carui sens ascuns, neexprimat direct, poate fi inteles cu usurinta; evident. – Stravedea + suf. -iu.
TRANSPARENT1 ~ta (~ti, ~te) 1) Care lasa sa treaca lumina, permitand sa se distinga obiectele; straveziu. 2) fig. (despre piele, ten etc.) Care este foarte gingas; fin; diafan. 3) fig. Care are un sens usor descifrabil; cu sens usor de inteles sau de ghicit; clar; evident. Aluzie ~ta. /<fr. transparent, it. transparente
LOESS LoS/ s. n. roca argiloasa din particule fine, galbui, foarte bogata in saruri minerale. (< fr. loess, germ. Loess)
BARIS, barise, s. n. 1. Broboada de lana foarte subtire si usoara. ◊ Expr. (Reg.) A-si da barisul pe ceafa = a se face de ras, a pierde rusinea, a incalca regulile bunei-cuviinte. 2. Stofa de lana foarte subtire si fina. [Var.: barej, bariz s. n.] – Din fr. barege.
GIULGIU ~ri n. 1) Bucata de panza foarte subtire si fina; lintoliu. 2) Bucata de panza subtire cu care se acopera mortul; lintoliu. 3) fig. Material intins uniform pe o suprafata; strat; patura. ~ de zapada. /<ung. gyolcs
PRAF ~uri n. 1) la sing. Material solid transformat in particule foarte mici si fine; pulbere; pudra. ◊ ~ radioactiv praf care se formeaza in urma exploziilor nucleare, raspandindu-se la mari distante. A face ~ (pe cineva sau ceva) a) a face sa nu mai existe; a nimici; a distruge; b) a supune unei critici necrutatoare. A face ~ si pulbere a nimici; a distruge. A arunca ~ in ochii cuiva a incerca sa amageasca pe cineva, prezentandu-i situatia altfel decat e in realitate. 2) Substanta pulverulenta avand diferite intrebuintari. ~ de dinti. ~ de pusca. 3) Medicament in forma de materie pulverulenta. /<sl. prahu
PUDRA ~e f. 1) Produs cosmetic sub forma de pulbere fina si moale, usor parfumata, folosit in calitate de fard. 2) Material solid transformat in particule foarte mici si fine; pulbere; praf. ~ de zahar. 3) Substanta pulverulenta medicamentoasa, folosita contra iritatiilor pielii. [G.-D. pudrei] /<fr. poudre
ETERIC, -A adj. 1. Fluid si curat ca eterul, cu proprietatile eterului. ◊ Ulei eteric = substanta uleioasa, volatila, cu miros puternic, care se extrage din plante si se foloseste in industria parfumurilor, in farmacie etc. 2. (Fig.) foarte curat. ♦ Subtil, fin. ♦ Inconsistent. [Cf. germ. atherisch].
BARIS, barise, s. n. 1. Broboada de lana foarte subtire si usoara. ◊ Expr. A-si da barisul pe ceafa = a-si pierde rusinea; a se dezonora. 2. Stofa de lana foarte subtire si fina. [Var.: barej, bariz s. n.] – Fr. barege.
fin1, -A, fini, -e, adj. 1. Care este foarte mic; (mic si) delicat, placut la aspect, gingas. ♦ (Despre tesaturi) foarte subtire (si straveziu) 2. De (cea mai) buna calitate (in ce priveste materialul si executia). ♦ (Rar; despre metale) Curat, pur, neamestecat. 3. Fig. (Despre idei, ganduri) Subtil, ingenios; (despre organe de simt sau simturi) care percepe cele mai mici nuante; ager, sensibil. ♦ (Despre zambet) Abia perceptibil. ♦ (Despre oameni) Cu purtari alese. – Din fr. fin.
FINETE, (2, rar) fineturi, s. f. 1. Insusire a ceea ce este fin1, delicat, placut la aspect, foarte subtire sau de foarte buna calitate. ♦ Raportul dintre lungimea unui fir textil si greutatea lui, care indica finetea (1) firului respectiv. ♦ Cantitatea de metal pretios dintr-un aliaj, care exprima finetea (1) aliajului. 2. Fig. Subtilitate, ingeniozitate. ♦ (La pl.; peior.) Rafinament. – Din fr. finesse.
LOESS s.n. Roca argiloasa foarte fertila, constituita din particule fine galbui. [Pron. los. / < germ. Loess, cf. fr. loess].
ARSENIC s. n. Pulbere fina, alba, cu miros de usturoi, foarte toxica pentru om; arsen (2). ◊ (Adjectival) Acid arsenic = acid rezultat din combinarea arsenului (1) cu acid azotic. – Din fr. arsenic, lat. arsenicum.
VELIN, -A, veline, adj. (In sintagmele) Hartie velina sau carton velin = hartie sau carton de calitate foarte buna, de culoare foarte alba, preparate dintr-o pasta fina. – Din fr. velin.
MAHON ~i m. 1) Arbore tropical, cu lemn de culoare bruna-rosiatica, foarte rezistent, folosit la fabricarea mobilei fine. 2) Lemnul acestui arbore. /<turc. mahun, mahon
NUANTA vb. I. tr. 1. A imbina culorile in asa fel, incat trecerea de la una la alta sa se observe foarte putin. 2. (Fig.) A exprima diferentele fine, usoare, nuantele; a da expresie. [Pron. nu-an-. / < fr. nuancer].
ARSENIOS, -OASA adj. acid ~ = oxiacid al arsenului; anhidrida oasa = trioxid al arsenului, pulbere fina, alba, cu miros de usturoi, foarte toxica; arsenic1; soricioaica. (< fr. arsenieux)
DIAFAN1, -A adj. 1. foarte putin dens, lasand lumina sa strabata, fara a permite sa se distinga clar formele si contururile; transparent, foarte subtire. 2. (despre oameni) palid, straveziu; fin. (< fr. diaphane)
SHETLAND [SET-] s. n. stofa fina, moale, din fire de lana foarte lungi, pieptanate sau cardate; pulover din astfel de lana. (< engl. shetland)
FRAGED, -A, fragezi, -de, adj. 1. (Despre plante) Crescut de putina vreme; tanar, crud. ♦ (Despre legume, carne etc.) Care provine de la plante sau animale tinere, fierbe repede si se farama usor cu dintii. ♦ (Despre culoarea verde) Ca a plantelor tinere; delicat. 2. (Despre fiinte) Tanar; gingas, plapand. ◊ Varsta frageda = varsta copilariei. Tinerete frageda = epoca in care cineva este foarte tanar. ♦ (Despre obraji, maini) Cu pielea fina, delicata. – Din lat. *fragidus (= fragilis).
VAPOROS ~oasa (~osi, ~oase) 1) Care este foarte subtire si straveziu; asemanator cu vaporii; fin. Tesatura ~oasa. 2) Care nu are contururi distincte; raspandit in toate partile; difuz. /<lat. vaporosus, fr. vaporeux
FILTRABIL, -A, filtrabili, -e, adj. Care poate fi filtrat. Virus filtrabil = virus foarte mic, care trece prin filtrele1 cele mai fine si care nu se poate vedea la microscopul obisnuit. – Filtra + suf. -bil.
FIN2 ~a (~i, ~e) 1) (despre obiecte) Care este foarte mic; cu dimensiuni extrem de reduse. 2) Care denota multa gingasie; plin de gingasie. Fata ~a. 3) Care se impune prin grosime foarte mica; foarte subtire (si transparent). Panza ~a. 4) Care se impune prin calitate foarte buna; de calitate superioara. Vin ~. 5) (despre persoane) Care se distinge prin comportament subtil; cu purtari alese; manierat. 6) (despre manifestari ale oamenilor) Care denota o sensibilitate delicata; caracterizat prin nuante subtile. Aluzie ~a. 7) (despre simturi) Care vadeste sensibilitate si rafinament; de acuitate puternica. Gust ~. 8) (despre metale) Care este de o mare puritate; foarte pur. 9) Care discerne cele mai subtile relatii dintre lucruri; caracterizat prin subtilitate spirituala deosebita. Observatie ~a. /<fr. fin
PALISANDRU s. m. arbore exotic cu flori mari, albastre sau rosii, al carui lemn mirositor, foarte tare, negru-violet, e folosit in tamplaria fina. (< fr. palissandre)
fin, -A adj. 1. Subtire, delicat. ♦ Marunt. ♦ Curat, pur; neamestecat. 2. foarte sensibil, delicat. ♦ Manierat, elegant, binecrescut. ♦ Subtil, ingenios; istet, dibaci, siret. [< fr. fin, it. fino].
fin, -A adj. 1. subtire, delicat. ◊ marunt. ◊ curat, pur; neamestecat. 2. foarte sensibil, delicat. 3. (despre oameni) manierat, elegant, bine crescut. 4. (fig.; despre ganduri, idei) subtil, ingenios; istet. (< fr. fin)
PALISANDRU s.m. Arbore exotic cu flori mari, albastre sau rosii, al carui lemn mirositor, foarte tare, de culoare neagra-violeta, se intrebuinteaza in tamplaria fina. [< fr. palissandre, cf. it. palissandro].
STILET s. n. 1. pumnal cu lama triunghiulara, foarte subtire si cu varf ascutit. 2. mic tub de metal fin si flexibil, cu care se sondeaza o plaga sau se introduce un fitil intr-o fistula. 3. organ fin si ascutit, la unele insecte. (< fr. stylet)
GINGAS ~a (~i, ~e) 1) si adverbial (despre fiinte si despre manifestarile lor, despre lucruri etc.) Care este foarte delicat si sensibil la influentele exterioare; plin de sensibilitate si delicatete; fin. 2) si fig. Care are o constructie lipsita de vigoare; delicat; firav; plapand; slab. Pisica ~a. Floare ~a. 3) (despre lucruri, actiuni) Care cere multa pricepere si eforturi deosebite la realizare; greu de realizat; dificil. /<ung. dsingas
PELICULA ~e f. 1) Banda subtire, flexibila si transparenta, de celuloid sau de alt material sintetic, folosita in industria fotografica si in cinematografie pentru inregistrarea imaginii si a sunetului; film. 2) Strat fin format pe suprafata unei substante solide sau lichide; pojghita. 3) Membrana organica foarte subtire. ~ exterioara a frunzei. /<fr. pellicule, lat. pellicula
TARTAR adj. inv. tataresc. ♦ biftec ~ = muschi fript foarte putin; sos ~ = sos rece, foarte picant, din maioneza pregatita cu galbenusuri fierte, la care se adauga ceapa tocata fin, castraveti in otet, patrunjel verde si mustar. (< fr. tartare)
TARTAR, -A adj. Tataresc. ◊ Biftec tartar = muschi fript foarte putin; sos tartar = sos rece, foarte picant din maioneza pregatita cu galbenusuri de ou fierte tari, la care se adauga ceapa tocata fin si mustar. [< fr. tartare].
ciment n., pl. e si uri (fr. ciment, d. lat. caementum. V. cement). Pulbere fina compusa din caramida si alte materii amestecate cu var si din care se face o tencuiala foarte rezistenta. Fig. Legatura solida: solidaritatea tuturor cetatenilor e cimentu patriii. Ciment roman, compus din diverse petre si care se intareste rapede [!] in aer si´n apa.
NISIP, nisipuri, s. n. l. Roca sedimentara neconsolidata, provenita din sfaramarea unor minerale, roci sau organisme si care se prezinta sub forma unei acumulari de granule fine; p. ext. (mai ales la pl.) loc, teren, intindere alcatuita din asemenea roca si, de obicei, lipsita de vegetatie. ◊ Expr. Ca (sau cat) nisipul (marii) = in numar foarte mare. A cladi (sau a funda) pe nisip = a intreprinde o actiune sortita esecului, pieirii. 2. Depunere patologica de granule fine de oxalati, urati, silicati etc., care se formeaza intr-un rinichi, in vezica u*****a sau in vezicula biliara. [Var.: (reg.) nasip s. n.] – Din bg. nasip.
SUBTIL, -A adj. 1. Care prinde si reda cele mai fine nuante; fin, ascutit, patrunzator, ager. 2. Greu de patruns, de inteles, datorita unei fineti profunde. ♦ Care trateaza despre chestiuni grele, abstracte. 3. (Rar) foarte subtire, usor. [< fr. subtil, cf. lat. subtilis].
DIAFAN, -A, diafani, -e, adj. (In limbaj poetic) foarte putin dens, foarte subtire, lasand sa strabata lumina, fara a permite distingerea clara a formelor si a contururilor; (despre fata si mainile omului) cu pielea fina, delicata, palida (lasand sa se stravada vinisoarele albastre). [Pr.: di-a-] – Din fr. diaphane
CENUSA f. Masa pulverulenta reziduala, rezultata din arderea completa a unui corp (organic). ◊ ~ vulcanica pulbere fina aruncata de un vulcan in eruptie. A preface in scrum si ~ a distruge complet (prin ardere). A nu avea nici ~ in vatra a fi foarte sarac. A-i lua cuiva si ~a din vatra a-i lua tot ce are. A-si pune ~ pe (sau in) cap a-si recunoaste vina. [G.-D. cenusii] /<lat. cinusia
gabardina (-ne), s. f. – 1. Stofa fina de lina. – 2. Trenci. Fr. gabardine. – Der. galibardina, s. f. (Arg., palarie), combinatie hazlie cu numele de Garibaldi, nu se stie daca din pricina ca erau foarte la moda palariile de fabricatie italiana; var. calibarca, galibarca, prin confuzie voita cu libarca.
NAPOLEON, napoleoni, s. m. 1. Veche moneda franceza de aur in valoare de 20 de franci, cu efigia lui Napoleon I si, mai tarziu, cu cea a lui Napoleon al III-lea, care a circulat si la noi. 2. Varietate de mere de marime mijlocie, cu pielita subtire si neteda, de culoare alba-galbuie, cu pulpa alba, moale, fina, dulce si parfumata. ♦ Varietate de pere de marime mijlocie, cu pielita subtire, neteda, de culoare verzuie sau galbena cu puncte cafenii, cu pulpa alba, dulce si foarte mustoasa. ♦ Varietate de struguri cu boabe mari, ovale, galbui, cu pielita groasa si miezul nu prea carnos. [Pr.: -le-on] – Din fr. napoleon.
CREMA s.f. 1. Preparat dulce facut din lapte, oua si zahar, la care se adauga cafea, vanilie etc. ♦ Lichior fin. 2. Produs cosmetic folosit la ingrijirea pielii; alifie. ◊ Crema de ghete = preparat folosit pentru ungerea si lustruirea incaltamintei din piele. 3. (Fig.) Ceea ce este bun, de frunte, foarte folositor. [< fr. creme].
SURfinG s.n. Sport foarte popular in Orient, constand in plutirea pe crestele valurilor cu ajutorul unor scanduri speciale (planse) sau ambarcatii asemanatoare unor canoe, pe care se sta in picioare. [Pron. sa-fin. / < engl., it. surfing, cf. engl. surf – creasta de val].
SUBTIL, -A, subtili, -e, adj. 1. (Despre oameni si despre insusirile, manifestarile lor; adesea adverbial) Care sesizeaza, patrunde cele mai mici amanunte, care poate face distinctiile cele mai fine; ager, patrunzator, perspicace, fin. 2. Care se descopera numai printr-o cercetare atenta, amanuntita; greu de distins, de recunoscut, de sesizat. ♦ Care trateaza cu multa finete, cu mult spirit analitic, cu ingeniozitate probleme grele, abstracte; care, pentru a fi inteles, cere o mare ascutime a mintii. 3. (Rar) foarte subtire; transparent, usor. – Din fr. subtil, lat. subtilis.
PULBERE, pulberi, s. f. 1. Material solid care se prezinta sub forma unor particule fine; praf, pudra. ◊ Expr. A se face (praf si) pulbere sau a se alege (din cineva sau ceva) (praful si) pulberea (sau praf si pulbere) = a se distruge, a se nimici, a pieri. A ridica pe cineva din pulbere = a inalta pe cineva intr-o situatie foarte buna. A se ridica (sau a se scula) din pulbere = a evolua; a parveni, plecand de jos. A face pulberea praf = a nu face nici o isprava. ♦ Fig. (Urmat de determinari introduse prin prep. „de”, care indica felul) Multime, puzderie. 2. Spec. (Inv.) Praf de pusca. 3. Substanta exploziva care se prezinta in forma de firisoare sau de granule. – Lat. pulvis, -eris.
FULG, fulgi, s. m. 1. Pana subtire, de marime mijlocie, pe jumatate moale si matasoasa, care creste pe pantecele pasarilor si printre penele mai mari. ◊ Loc. adj. Ca fulgul = foarte usor. ◊ Expr. A bate (pe cineva) de-i merg (sau sa-i mearga) fulgii = a bate tare (pe cineva). Ca fulgul pe apa = la voia intamplarii. 2. Asociere de mici cristale de apa, care se formeaza iarna in atmosfera si care, cazand pe pamant, alcatuiesc zapada. 3. (La pl.) Crapaturi intermitente, grupate si fine, care se formeaza mai ales in lingourile sau in piesele de otel aliat cu nichel si cu cromnichel. 4. (La pl.) Produs alimentar sub forma de foite subtiri, obtinut din boabe de ovaz alimentar decorticat, din porumb sau din cartofi taiati fin. – Et. nec.
CENUSA s. f. 1. Substanta minerala in forma de pulbere, care ramane dupa arderea unui corp. ◊ Expr. A preface in cenusa = a distruge in intregime prin foc, a pustii. A nu avea nici cenusa in vatra = a fi foarte sarac, a nu avea nimic. A-i lua (sau a-i vinde) cuiva si cenusa din vatra = a lasa pe cineva sarac lipit, a-i lua cuiva tot. A trage cenusa (sau spuza) pe turta sa = a-si apara cauza proprie. A-si pune cenusa pe cap = a se pocai, a-si recunoaste vina sau greseala. ♦ Cenusa vulcanica = masa de elemente fine aruncata de un vulcan in eruptie. ♦ Ramasitele unui mort incinerat. – Lat. *cinusia (< cinus).
SULF (‹ lat.) s. n. Element chimic (S; nr. at. 16, m. at. 32,06), din grupa a VI-a a sistemului periodic al elementelor; nemetal de culoare galbena. Prezinta mai multe modificatii alotropice (s. rombic, s. monoclinic, s. amorf) si se gaseste in natura in stare nativa si sub forma de combinatii: sulfuri (blenda, pirita), sulfati (gips, baritina) etc. Este foarte reactiv din punct de vedere chimic. In combinatii este bivalent, tetravalent si hexavalent. Se obtine, prin extractie, din zacamintele de sulf nativ. Se intrebuinteaza la fabricarea acidului sulfuric, a sulfurii de carbon, a unor coloranti, in industria cauciucului, in viticultura (pentru combaterea criptogamelor), in fabricarea chibriturilor si in farmacie. Este cunoscut din Antic. Sin. pucioasa. ◊ Floare de s. = sulf sub forma de pulbere fina.
CENUSA s. f. 1. Reziduu solid format din substante minerale sub forma de pulbere, care ramane dupa arderea completa a unui corp. ◊ Expr. A (se) preface in cenusa = a (se) distruge in intregime (prin foc). A nu avea nici cenusa in vatra = a fi foarte sarac, a nu avea nimic. A-i lua (sau a-i vinde) cuiva si cenusa din vatra = a lasa pe cineva sarac lipit, a-i lua cuiva tot. A trage cenusa (sau spuza) pe turta sa = a-si apara cauza proprie. A-si pune cenusa in cap = a se pocai, a-si recunoaste vina sau greseala. ♦ Ramasitele unui mort incinerat. 2. (In sintagma) Cenusa vulcanica = masa de elemente fine aruncata in atmosfera de un vulcan in eruptie. – Lat. *cinusia (< cinis).